Prof. univ. dr. Abderrahmane Zanane (1950-2019)

Exact in momentul in care te astepti mai putin, mai vine o veste sa te zdruncine din framantarile existentiale. Ne-a parasit Abderrahmane ZANANE, profesor la Facultatea de Drept a Universitatii Mohammed V, un om de o rara noblete de spirit, rigoare si intelepciune, alaturi de care am petrecut momente nepretuite, in Maroc si la Sibiu. Imi place sa-mi amintesc de oameni, in afara contextului profesional care ne-a apropiat, iar cand ma gandesc la el, imi vin in minte plimbarile noastre prin Rabat si imprejurimi, cand se oprea cu masina la comerciantii ambulanti de pe marginea strazii si incepea sa caute fructele perfecte, pe care sa ni le ofere: le mirosea, le intorcea pe toate partile si, ca orice marocan care se respecta, le negocia cu mare pasiune! Sa te odihnesti in pace, drag profesor Zanane, iti vom simti lipsa.

Dan-Alexandru POPESCU

Visite du Pape au Maroc

Par Mehdi LAHLOU, Professeur à l’Institut National de Statistique et d’Economie Appliquée de Rabat, lauréat de l’Energy Globe Award

Le voyage que le Pape François 1er, chef spirituel de quelque 1,3 milliard de catholiques à travers le monde, effectue au Maroc les 30 et 31 mars 2019, est historique à plus d’un titre. C’est le premier au Maghreb d’un pape venu d’un pays du Sud, l’Argentine en l’occurrence, et c’est le second Pape que le Maroc accueille en 34 ans, depuis la visite de Jean-Paul II en 1985, mettant ainsi ce pays (musulman à plus de 99% de sa population) en première ligne du dialogue inter-religions au sein du monde arabo-musulman.

À ce propos, la rencontre entre François 1er et Mohamed VI, roi du Maroc, auréolé du titre de «Commandeur des croyants», se veut être, de part et d’autre, un signe autant de dialogue apaisé que de refus du terrorisme sous toutes ses formes – surtout après les attaques contre deux mosquées en Nouvelle Zélande perpétrées deux semaines plus tôt (le 15 du même mois) – que de rapprochement des points de vue au sujet de la question des migrations.

Question au sujet de laquelle le Maroc s’est mis au devant de la scène, au niveau de l’Afrique, en prenant en charge la Commission Migration de l’Union africaine, et au niveau intérieur, en adoptant depuis la fin de l’année 2013 une „nouvelle politique migratoire” a priori plus respectueuse des droits de l’homme. Or, sur ce même thème, le Pape prône en toute occasion plus d’humanité et de générosité de la part tant des pays d’accueil que de transit. A ce propos, il est attendu avec de grands espoirs par les quelques 60.000 à 80.000 migrants vivant au Maroc ou cherchant à joindre l’Europe à partir de ses côtes.

Pour le reste, la même visite suscite l’espoir des minorités chrétiennes au Maroc (soit près de 30.000 personnes) dont les Marocains convertis, qui demandent à pouvoir bénéficier pleinement de la liberté de culte telle qu’inscrite  dans la Constitution marocaine. En effet, l’article 3 de cette constitution – adoptée en 2011 – énonce que:  „l’islam est la religion de l’Etat, qui garantit à tous le libre exercice des cultes”. Mais, si le code pénal marocain ne prévoit pas la peine de mort pour les apostats de l’islam, contrairement par exemple à celui des Émirats arabes unis (que le Pape a justement visités en janvier 2019, il n’en reste pas moins que cette liberté ne soit admise que pour les «Marocains non musulmans ». Ce qui vide l’article correspondant d’une grande partie de son sens.

De fait, ce sujet reste extrêmement sensible et fait peser une forte menace sur nombre de Marocains. Ainsi, si la conversion volontaire n’est pas considérée comme un crime, le prosélytisme peut valoir une peine de six mois à trois ans de prison. Selon la loi marocaine, est puni de cette peine „Quiconque emploie des moyens de séduction dans le but d’ébranler la foi d’un musulman ou de le convertir à une autre religion, soit en exploitant sa faiblesse ou ses besoins, soit en utilisant à ces fins des établissements d’enseignement, de santé, des asiles ou des orphelinats”.

Et c’est pour faire face à cela qu’une coordination de chrétiens marocains a exprimé de nouveau son souhait, à l’occasion de la venue du Pape au Maroc, pour que ce pays „assume sa diversité religieuse”. Cette même coordination avait fait sa première sortie officielle en 2017 en déposant un cahier de doléances auprès du CNDH (Conseil national des droits de l’homme, dont le président est désigné par le roi). Parmi ces doléances, la possibilité pour les Marocains convertis au christianisme d’opter pour le mariage civil, à défaut d’un mariage à l’église, la liberté d’exercer leur culte dans les temples et églises, d’appeler leurs enfants par des noms chrétiens,  ou encore d’inhumer les morts selon leur tradition. 

Si l’entente entre Mohamed VI et le Pape peut être totale s’agissant de la nécessité du dialogue inter-religions ou de l’accueil des migrants, il pourrait être difficile pour François 1er de „s’immiscer dans les affaires intérieures marocaines”. Et la question de la liberté réelle du culte fait partie, pour nombre de responsables marocains, de ces dernières, comme c’est le cas pour l’ensemble des libertés d’ordre politique pour lesquelles le Maroc n’est pas exempt de critiques à l’intérieur comme à l’extérieur du pays.

Et, effectivement, le Pape, en s’exprimant dans la grande cathédrale de Rabat, lors de la seconde journée de sa visite au Maroc, sur le prosélytisme, a mis en garde contre toute tentation en ce sens, ayant pour objectif de renforcer les rangs de la communauté chrétienne. Il a ainsi expliqué – en cherchant de toute évidence à ne pas contredire l’interprétation officielle de l’article 3 de la constitution marocaine, mais en refroidissant les espoirs des Marocains convertis – que „l’important n’était pas d’être nombreux mais d’illustrer très concrètement les enseignements de l’Eglise”’, ajoutant que ”Les chemins de la mission ne passent pas par le prosélytisme, qui conduit toujours à une impasse” ( Voir l’Economiste.com, newsletter du 31/3/2019). 

Il y a toutefois à retenir que lors de sa première intervention en terre marocaine, le samedi 30/3/2019, François 1er a soutenu devant le roi que „La liberté de conscience et la liberté religieuse – qui ne se limitent pas à la seule liberté de culte mais qui doivent permettre à chacun de vivre selon sa propre conviction religieuse – sont inséparablement liées à la dignité humaine”. Voir LeMonde.fr du 30/3/2019.

Sur un registre moins attendu,  le roi Mohammed VI, président du Comité Al Qods (Jérusalem), et le Pape François ont signé, samedi au Palais Royal à Rabat, un communiqué commun qu’ils ont qualifié ”d’Appel d’Al Qods” visant à conserver et à promouvoir le caractère spécifique multi-religieux, la dimension spirituelle et l’identité particulière de la ville sainte. 
Ce texte – qui semble constituer une critique directe de la décision des États Unis d’Amérique de transférer l’ambassade américaine de Tel Aviv à Jérusalem au printemps 2018 – insiste sur ”l’unicité et la sacralité de Jérusalem / Al Qods Acharif”.

Dans ce sens, les deux signataires avancent: ”Nous pensons important de préserver la Ville sainte de Jérusalem / Al Qods Acharif comme patrimoine commun de l’humanité et, par-dessus tout pour les fidèles des trois religions monothéistes, comme lieu de rencontre et symbole de coexistence pacifique, où se cultivent le respect réciproque et le dialogue”, avant d’exprimer le souhait ”que dans la ville sainte, soient garantis la pleine liberté d’accès aux fidèles des trois religions monothéistes et le droit de chacune d’y exercer son propre culte”. (Voir l’Economiste.com. Newsletter, 31/3/19).

Un tel appel est de toute évidence destiné à réduire les tensions autour de la ville de Jérusalem et, partant, des territoires palestiniens occupés par l’armée israélienne dans leur ensemble. Or ces tensions sont considérées, au Maroc comme dans le reste du monde arabo-musulman, comme le carburant qui alimente depuis de nombreuses années la radicalisation et la violence au Moyen Orient, au Maghreb et au delà, en Europe entre autres.

Rabat, le 1er/4/2019

https://www.vaticannews.va/fr/pape/news/2019-04/voyage-pape-francois-maroc-video-papmar.html#play

https://www.la-croix.com/Urbi-et-Orbi/Documentation-catholique/Actes-du-pape/Le-pape-Francois-Maroc-2019-04-01-1201012698

https://www.huffpostmaghreb.com/entry/allahu-akbar-adonai-et-ave-maria-chantes-a-lunisson-devant-le-roi-mohammed-vi-et-le-pape-francois_mg_5c9fc14ee4b0474c08cfa0cc

https://www.bbc.com/news/world-africa-47767224?intlink_from_url=https://www.bbc.com/news/topics/cx1m7zg0gylt/morocco&link_location=live-reporting-story

ROMÂNIA ŞI MAROC, EXPERIENŢE ÎMPĂRTĂŞITE

În perioada 6-10 martie s-a desfăşurat, la Bucureşti şi Sibiu, Masa rotundă bilaterală româno-marocană, intitulată: „Particularităţi ale fenomenelor de migraţie şi de radicalizare, în practica marocană”, avându-i drept invitaţi pe Excelenţa Sa, ambasadorul Mohammed Loulichki şi pe economistul Mehdi Lahlou, două personalităţi din mediul diplomatic şi academic, la nivel mondial. D-nul Loulichki este Senior Fellow în cadrul Policy Center for the New South din Rabat, fost Reprezentant Permanent al Regatului Maroc pe lângă Naţiunile Unite, la New York (în două rânduri) şi Geneva, Ambasador în Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Ungaria, iar în decembrie 2012, a deţinut mandatul de preşedinte al Consiliului de Securitate al ONU. Profesorul Lahlou lucrează în cadrul Institutului Naţional de Statistică şi Economie Aplicată din Rabat, fiind responsabil ştiinţific, pentru Maroc şi Tunisia, al proiectului „GREASE – Religion, Diversity and Radicalisation”, programul Horizon 2020, finanţat de Comisia Europeană. A fost unul dintre laureaţii prestigiosului Energy Globe Award, în anul 2015.

Organizată în comun de către Universitatea din Bucureşti, prin Institutul de Studii Africane şi de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, prin Centrul cultural şi ştiinţific româno-marocan, manifestarea s-a bucurat de susţinerea Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF – Biroul Europa Centrală şi Orientală) şi de participarea unor importante instituţii din ţară: Ministerul Afacerilor Externe, Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Inspectoratul General pentru Imigrări. De asemenea, reprezentanţi din cadrul Ambasadei Regatului Maroc în România au luat parte la cele două runde ale evenimentului.

Experienţa marocană în materie de luptă împotriva terorismului şi a extremismului religios este incontestabilă, Regatul fiind din ce în ce mai solicitat, de către statele europene şi comunitatea internaţională, pentru a colabora în acest domeniu sensibil. Asocierea termenului de terorism cu concepte precum extremismul religios, radicalizare, violenţă religioasă, Islam, chiar dacă frecventă, necesită un cadru de reflecţie cât mai larg şi o abordare integrată. Răspunsul la provocările şi ameninţările secolului al XXI-lea nu poate fi unul exclusiv militar sau poliţienesc. Pentru a putea preveni şi combate eficient procesul radicalizării, care se petrece într-o manieră discontinuă şi necuantificabilă, avem nevoie de o bună înţelegere a lumii arabe, a chestiunilor de natură juridică şi ideologică şi de o cunoaştere pe teren a realităţilor.

Profesori universitari, înalţi diplomaţi, analişti politici, foşti consilieri prezidenţiali şi practicieni din domeniul securităţii naţionale au dezbătut, alături de distinşii oaspeţi, la Bucureşti, în sala Gheorghe Brătianu a Bibliotecii Facultăţii de Istorie, pe marginea unor fenomene actuale şi probleme fundamentale ale viitorului: migraţia, mediul înconjurător, multiplele forme de radicalizare, terorismul, provocările politico-economice şi relaţiile Europa-Africa, atât din perspectiva marilor, cât şi a micilor puteri. Discuţiile s-au mutat, ulterior, la Sibiu, în sala festivă a Rectoratului Universităţii „Lucian Blaga”, audienţa fiind constituită, în mare masură, din tineri studenţi, masteranzi şi profesori, interesaţi de problematica cooperării şi a securităţii internaţionale. Cele două instituţii co-partenere ale proiectului îşi propun să diversifice, în cadrul ediţiilor următoare, subiectele abordate, mizând pe dimensiunea pluri şi interdisciplinară.

Obiectivul acestei conferinţe bilaterale a fost acela de a pune în lumină particularităţile societăţii marocane, dar şi ale ţărilor din nordul Africii, în contextul dezbaterilor intense asupra radicalizării religioase. Practica marocană este cu atât mai preţioasă, cu cât Regatul promovează, de mai mulţi ani, o politică hotărâtă împotriva ignoranţei, a extremismelor şi pentru crearea unui mediu de toleranţă şi deschidere. Masa rotundă se înscrie în seria manifestărilor menite să stimuleze o analiză comună asupra unor teme şi tendinţe de mare actualitate şi însemnătate în lume, precum şi să întărească legăturile culturale, academice şi politico-diplomatice dintre România şi Regatul Maroc.

Sibiu-Bucureşti, 12 martie 2019

Contact :

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Conf. univ. dr. Simona CORLAN-IOAN, e-mail: simonacorlan1@yahoo.com, tel.: (+40)744/385823

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGADIN SIBIU

Lect. univ. dr. Dan-Alexandru POPESCU, e-mail: dalex.popescu@gmail.com, tel.: (+40)744/787058

Masă rotundă româno-marocană, „Migraţie – Radicalizare – Terorism”, 7-9 martie 2019

Masă rotundă bilaterală

Particularităţi ale fenomenelor de migraţie şi de radicalizare,

în practica marocană

♦ ♦ ♦

Bucureşti, 7 martie – Sibiu, 9 martie

Experienţa marocană în materie de luptă împotriva terorismului şi a extremismului religios este incontestabilă, Regatul fiind din ce în ce mai solicitat, de către statele europene şi comunitatea internaţională, pentru a colabora în acest domeniu sensibil. Asocierea termenului de terorism cu concepte precum extremismul religios, radicalizare, violenţă religioasă, Islam politic, jihad, chiar dacă frecventă, necesită un cadru de reflecţie cât mai larg şi o abordare integrată. Răspunsul la provocările şi ameninţările secolului al XXI-lea nu poate fi unul exclusiv militar sau poliţienesc. Pentru a putea preveni şi combate eficient procesul radicalizării, care se petrece într-o manieră discontinuă şi necuantificabilă, avem nevoie de o bună înţelegere a lumii arabe, a problemelor de natură juridică şi ideologică şi de o cunoaştere pe teren a realităţilor.

Obiectivul acestei conferinţe bilaterale este de a pune în lumină particularităţile societăţii marocane, dar şi ale ţărilor din nordul Africii, în contextul dezbaterilor intense asupra radicalizării religioase. Practica marocană este cu atât mai preţioasă, cu cât Regatul promovează, de mai mulţi ani, o politică hotărâtă împotriva ignoranţei, a extremismelor şi pentru crearea unui mediu de toleranţă şi deschidere.

Evenimentul îşi propune să atingă aceste chestiuni din două perspective majore : migraţie (aspecte social-economice ale fenomenului migrator) şi discurs religios extremist (curente şi tendinţe în Islam). Masa rotundă se înscrie în seria manifestărilor menite să stimuleze o analiză comună asupra unor teme fundamentale şi de mare actualitate, precum şi să întărească legăturile culturale, academice şi politico-diplomatice dintre România şi Maroc.

PROGRAM

Joi, 7.03.2019

09h00 Primirea participanţilor (Universitatea din Bucureşti, Biblioteca Facultăţii de Istorie, Sala Gheorghe Brătianu, et. 2)

09h15 – 09h30 Cuvânt de deschidere :

  • Conf. univ. dr. Sorin COSTREIE, Prorector Relaţii internaţionale al Universităţii din Bucureşti
  • Hind ZAIMI, Însărcinat cu Afaceri ad-interim, Ambasada Regatului Maroc în România
  • E. S. Simona CORLAN-IOAN, fost Ambasador al României în Regatul Maroc, profesor la Universitatea din Bucuresti

09h30 – 12h30 Desfăşurarea lucrărilor conferinţei

09h30 – 11h00 Prima parte : « Ameninţări şi riscuri la adresa securităţii globale »

Moderator : Cristian DIACONESCU

  • E. S. Radu Gabriel SAFTA

Director General, Departamentul Afaceri Globale din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, fost Ambasador al României în Africa de Sud

  • S. E. Mohammed LOULICHKI

Senior Fellow – Policy Center for the New South, fost Reprezentant Permanent al Regatului Maroc pe lângă Naţiunile Unite, la New York şi Geneva, Ambasador în Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Ungaria, fost preşedinte al Consiliului de Securitate al ONU

  • Cristian BARNA, Migraţie şi insecuritate socială în Europa : integrare versus criminalitate şi terorism. O abordare sociologică

Profesor universitar, Academia Naţională de Informaţii « Mihai Viteazul », profesor asociat la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti

  • Csaba KISS, Intervenţia prin intermediul tehnicii poligraf, un instrument util în evaluarea persoanelor suspectate de legături cu grupările teroriste

Conferenţiar universitar, comisar-şef de poliţie, şef al Laboratorului de psihologie criminalistică din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti / Universitatea din Bucureşti

Discuţii, Q & A

11h00 – 11h15 Pauză de cafea sau ceai

11h15 – 12h45 Partea a doua : « Provocări şi dinamici actuale »

Moderator : E. S. Mohammed LOULICHKI

  • Cristian DIACONESCU

Înalt diplomat român, de formaţie juridică. Fost ministru al Afacerilor Externe şi ministru al Justiţiei, fost consilier prezidenţial şi şeful Cancelariei prezidentiale, profesor şi analist de relaţii internaţionale

  • Iulian FOTA, Terorism şi radicalizare, în condiţiile noii competiţii geopolitice globale

Conferenţiar universitar, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate națională şi consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică și politica de apărare, Ministerul Apărării Naționale

  • Mehdi LAHLOU, Dinamica migratorie recentă şi riscurile în plan securitar

Profesor universitar, Institutul Naţional de Statistică şi Economie Aplicată din Rabat, responsabil ştiinţific, pentru Maroc şi Tunisia, al proiectului « GREASE – Religion, Diversity and Radicalisation » – Horizon 2020 / European Commission, laureat al Energy Globe Award 2015

  • Dan Nicolae DIMA

Consilier prezidenţial şi specialist în diplomaţie publică, consilier politic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe

  • Ionuţ-Iulian CÎRDEI

Comisar-şef de poliţie, Director al Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti, Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne

Discuţii, Q & A

12h30 – 13h00 Concluzii : Mehdi LAHLOU

Sâmbată, 09.03.2019

10h00 Primirea participanţilor (Universitatea « Lucian Blaga » din Sibiu, Rectorat, Sala festivă, Bd-ul Victoriei nr. 8-10)

10h15 Cuvânt de deschidere:

  • Prof. univ. dr. Ioan BONDREA, Rectorul Universităţii « Lucian Blaga » din Sibiu
  • Reprezentanţi ai Primăriei, Consiliului Judeţean şi Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu
  • Salma BENYAMINA, consilier, Ambasada Regatului Maroc în România
  • E.S. Simona CORLAN-IOAN, fost Ambasador al României în Regatul Maroc, profesor la Universitatea din Bucuresti

10h30 Prezentarea invitaţilor marocani: Dan-Alexandru POPESCU, Universitatea « Lucian Blaga » din Sibiu

10h45 Prelegeri :

  • S. E. Mohammed LOULICHKI
  • Prof. Mehdi LAHLOU

11h15 Discuţii, Q & A

Vor interveni : profesori din cadrul Universităţii « Lucian Blaga » din Sibiu, simpatizanţi ai universului francofon, reprezentantul Biroului pentru Imigrări al judeţului Sibiu (de confirmat), studenţi

*** Programul complet al celor două runde ale mesei rotunde, în documentele ataşate ***

O iniţiativă comună a Centrului cultural şi ştiinţific româno-marocan de la Sibiu şi a Institutului de Studii Africane al Universităţii din Bucureşti, cu susţinerea AUF – Biroul Europa Centrală şi Orientală.

© 2019, Ediţia 1