Reglementarea transnistrean\u0103, ca \u0219i multe alte coliziuni de acest gen, \u00een linii mari poate fi solu\u021bionat\u0103 pe una din dou\u0103 direc\u021bii. Prima – prin atingerea consensului deplin, c\u00e2nd \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103, \u0219i regimul transnistrean vor accepta reintegrarea Republicii Moldova, dup\u0103 modelul propus de Chi\u0219in\u0103u. Esen\u021ba acestei variante e c\u0103 se admite c\u0103 Tiraspolul de bun\u0103 voie va accepta s\u0103 fie administrat de Centru, din Chi\u0219in\u0103u. Tocmai ceea ce a propus Ambasadorul SUA \u00een Republica Moldova Derek Hogan \u00een cadrul unei \u00eentruniri cu tineretul, ceea ce a provocat un val de critici – inclusiv din partea mai multor \u201dpoliticieni\u201d din Moldova. Teoretic e posibil, \u00eens\u0103 \u00een practic\u0103 ar fi pu\u021bin probabil. Alt\u0103 variant\u0103, cum e de \u00een\u021beles, ar fi calea care nu prevede solicitarea acordului benevol a regimului de la Tiraspol, ci aplicarea anumitor procedee care le-ar demonstra imposibilitatea solu\u021biilor de alternativ\u0103, cum ar fi \u201dindependen\u021ba\u201d regiunii. \u00a0Evident, c\u0103 nici vorb\u0103 nu este \u0219i nu poate fi examinat\u0103 ca variant\u0103, aplicarea for\u021bei militare.<\/p>\n
C\u00e2t prive\u0219te realitatea primei variante, r\u0103spunsul \u00eel g\u0103sim r\u0103sfoind \u0219tirile surselor informa\u021bionale transnistrene. Cea mai elocvent\u0103 a fost publicat\u0103 la 24 iunie curent. Vadim Krasnoselischii \u00eei recomand\u0103 Maiei Sandu \u201ds\u0103 nu confunde politica \u0219i problemele umanitare\u201d. Liderul de la Tiraspol astfel a reac\u021bionat la un interviu al Doamnei Pre\u0219edinte, acordat portalului informa\u021bional \u201dEuropa Liber\u0103\u201d. Doamna Pre\u0219edinte a declarat c\u0103 consider\u0103 necesar evacuarea din Republica Moldova a trupelor armate ale FR, \u0219i identificarea unor noi abord\u0103ri \u00een solu\u021bionarea diferendului nistrean. La acest capitol Doamna Pre\u0219edinte a concretizat c\u0103 este cazul a trece de la solu\u021bionarea unor probleme separate la realizarea unui amplu program \u00a0special. Krasnoselischii a reac\u021bionat \u00een modul urm\u0103tor: el a solicitat explica\u021bii speciale referitor la no\u021biunea \u201dtrupe armate ruse\u0219ti\u201d, deseori \u201dutilizat\u0103 la Chi\u0219in\u0103u\u201d. Ar include formula \u0219i contingentul militar al FR, care este parte component\u0103 a trupelor de men\u021binere a p\u0103cii? Asta pe domnul respectiv \u00eel intereseaz\u0103 \u00een prim r\u00e2nd. Mai departe: cum se v\u0103d la Chi\u0219in\u0103u perspectivele activit\u0103\u021bii formatului de negocieri \u201d5+2\u201d \u0219i dac\u0103 e disponibil\u0103 partea moldoveneasc\u0103 a \u00eendeplini necondi\u021bionat acordul, intitulat de el \u2013 \u201dPrincipii \u0219i proceduri…\u201d? \u0218i al treilea aspect \u2013 care ar fi baza inten\u021biei Pre\u0219edintelui RM de a examina probleme conceptuale ale rela\u021biilor bilaterale, \u00een situa\u021bia, \u00een care Chi\u0219in\u0103ul nu a realizat mai multe probleme care \u0219 le-a asumat \u00een cadrul acordurilor \u201dBerlin+\u201d? Tot\u00a0 aici el a declarat c\u0103 este recunosc\u0103tor doamnei Sandu pentru vaccinul pus la dispozi\u021bie regiunii, dar a rugat s\u0103 nu se confunde \u201dpolitica cu problemele social-umanitare\u201d, odat\u0103 ce gestul umanitar nu are nimic comun cu \u201dreintegrarea\u201d. \u201dEu, spune Krasnoselischii, sunt recunosc\u0103tor conduc\u0103torului statului vecin pentru inten\u021bia de a pune la dispozi\u021bie Tiraspolului vaccinuri nu doar din loturile ob\u021binute gratis, dar \u0219i din cele procurate cu propriile mijloace. Ar fi un semn de bun\u0103 vecin\u0103tate \u0219i consolidare a luptei cu COVID. \u00cens\u0103, cu reintegrarea asta nu are nimic comun\u201d.\u00a0 Adic\u0103, poate Chi\u0219in\u0103ul c\u00e2t dore\u0219te s\u0103 ofere cadouri, asta nu va influen\u021ba\u00a0 Tiraspolul de a discuta problema reintegr\u0103rii.\u00a0 Totu\u0219i, pentru orice caz, la 29 iunie curent, la Moscova s-a deplasat Vitalie Ignatiev, \u201dministrul de externe\u201d de la Tiraspol, care\u00a0 \u00een cadrul \u00eentrunirii cu Vitalie Treapi\u021bin, ambasador cu misiuni speciale a MAE a FR, a primit sus\u021binerea Moscovei. Aceasta s-a expus pentru continuarea dialogului \u00een formatul \u201d5+2\u201d \u0219i \u201drealizarea acordurilor, adoptate anterior\u201d. Moscova a confirmat c\u0103 \u0219i ea nu este dispus\u0103 a discuta \u201dreintegrarea\u201d Republicii Moldova.<\/p>\n
Astfel, cu prima direc\u021bie de reintegrare totul e clar. Dar alt\u0103 direc\u021bie, \u00een genere poate exista? Pentru a primi un r\u0103spuns la aceast\u0103 \u00eentrebare, r\u0103sfoim Raportul prezentat Sovietului Suprem de c\u0103tre Vladislav Tidva, Pre\u0219edintele \u201dB\u0103ncii centrale transnistrene\u201d la 23 iunie 2021.<\/p>\n
Documentul reflect\u0103 situa\u021bia financiar\u0103 a regiunii \u00een 2020 \u0219i activitatea profesional\u0103 a institu\u021biei. Conform raportorului, perioada de referin\u021b\u0103 a fost marcat\u0103 de tendin\u021be negative, condi\u021bionate de reducerea esen\u021bial\u0103 a solicit\u0103rilor (PIB mondial ar fi c\u0103zut cu 3%, iar \u00een unele momente \u0219i cu 10). S-au deteriorat re\u021belele ramurale de produc\u021bie \u0219i\u00a0 a sc\u0103zut circuitul persoanelor \u0219i a m\u0103rfurilor. Pe l\u00e2ng\u0103 altele, Transnistria a fost afectat\u0103 \u0219i de o secet\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun, ceea ce a condi\u021bionat sc\u0103derea \u00a0economiei locale \u00een ansamblu. Potrivit serviciului statistic al regiunii, spune Tidva, c\u0103derea PIB transnistrean a fost de 6.5%, dar nu a cobor\u00e2t la indicile prognozate, care au fost mult mai sumbre. De men\u021bionat c\u0103 \u00een Moldova sc\u0103derea a atins cifra de 7.00%, iar \u00een Ucraina de 4.0%. Au avut de suferit \u00eentreprinderile de industrie u\u0219oar\u0103, de alimentare, constructoare de ma\u0219ini, materiale de construc\u021bie, comerciale. Ca urmare, volumul produc\u021biei industriale, f\u0103r\u0103 cele ob\u021binute de Uzina Metalurgic\u0103 \u0219i Centrala Electric\u0103 \u00a0Moldoveneasc\u0103, a dec\u0103zut cu 11%. Cele mai mari pierderi le-a indicat sectorul agrotehnic. Valoarea ad\u0103ugat\u0103 pe ramur\u0103 a c\u0103zut aici cu 67%, PIB cu 4%, iar exporturile \u00een domeniu au sc\u0103zut cu 29%. Consecin\u021bele directe ale acestor sc\u0103deri sunt reducerea cu 3,7% a exporturilor \u00een ansamblu, cu 12,9% a importurilor; cu 17.1% a investi\u021biilor \u00een capital statutar; reducerea cu 7.8% a capacit\u0103\u021bilor de absorbire a pie\u021bei interne. Concomitent am reflectat reducerea pre\u021burilor. Infla\u021bia s-a men\u021binut la nivel de 1,5%, ce e cu 3,2 puncte procentuale mai pu\u021bin comparativ cu 2019.<\/p>\n
\u00cen continuare Tidva spune: este cazul de men\u021bionat, primo: c\u0103 par\u021bial\u00a0 a devenit posibil a reduce din efectele negative ale factorilor sus indica\u021bi, datorit\u0103 semn\u0103rii \u00een aprilie 2020 a contractului cu Republica Moldova referitor la livrarea energiei electrice. Conform contractului, Moldova a acceptat achizi\u021bionarea a 100% de energie electric\u0103 importat\u0103, integral de la Termocentrala de la Cuciurgan. Ca urmare, exportul acestui produs s-a majorat cu 8.7% comparativ cu anul 2019.\u00a0\u00a0 Secundo: din august 2020 devine mai benefic\u0103 conjunctura pie\u021bei metalelor (exportul metalelor feroase a \u00eenscris o cre\u0219tere de 5.6% comparativ cu anul precedent).<\/p>\n
\u201dF\u0103r\u0103 ace\u0219ti factori – concluzioneaz\u0103 Tidva, – sc\u0103derea indicilor economici de baz\u0103 ar fi fost incomparabil mai mare\u201d.<\/p>\n
Evident c\u0103 situa\u021bia \u00een economie a influen\u021bat starea lucrurilor cu completarea bugetului. Venitul la bugetul consolidat a sc\u0103zut cu 5,5%, iar impozitele s-au redus cu 10,8%. Ca urmare a reducerii importului, perceperea accizelor s-a redus cu 21%.<\/p>\n
Afar\u0103 de aspectele pozitive \u00een activitatea financiar-bancar\u0103 a regiunii,\u00a0 Tidva a aten\u021bionat \u0219i la anumite neajunsuri. El a men\u021bionat c\u0103 creditarea popula\u021biei e mai sporit\u0103 comparativ cu domeniul real al economiei. Raportul e de 6% \u00een sectorul real \u0219i 47,1% \u00een sfera credit\u0103rii a popula\u021biei. Potrivit lui Tidva, disbalan\u021ba dat\u0103 e condi\u021bionat\u0103 de urm\u0103torii factori:
\n– Sus\u021binerea din partea statului a sectorului economic, ceea ce condi\u021bioneaz\u0103 mic\u0219orarea motiv\u0103rii de a activa efectiv, a cre\u0219te productivitatea procesului de producere \u0219i a reduce consumul energetic;<\/p>\n
– Exist\u0103 mari probleme cu climatul investi\u021bional, \u00een prim r\u00e2nd ca urmare a factorului c\u0103 suntem nerecunoscu\u021bi, nu de\u021binem un statut de drept acceptat \u00een lume.<\/p>\n
– \u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, este prezent factorul lipsei de idei pentru extinderea afacerilor.<\/p>\n
Tidva tinde a convinge legiuitorii c\u0103, \u00een detrimentul crizei, banca, aplic\u00e2nd propriile procedee, face fa\u021b\u0103 situa\u021biei. \u00cens\u0103, f\u0103r\u0103 a dori, el descoper\u0103 unele momente care demonstreaz\u0103 starea adev\u0103rat\u0103 a lucrurilor.<\/p>\n
\u201dEste cazul de men\u021bionat – spune Tidva – c\u0103 principala surs\u0103 de efectuare a opera\u021biunilor bancare, sunt depozitele popula\u021biei. De aici importan\u021ba \u00eencrederii acordate institu\u021biilor bancare de c\u0103tre popula\u021bie\u201d.<\/p>\n
Cum vedem, \u0219i din aceast\u0103 parte ob\u021binem argumente la teza potrivit c\u0103reia regimul transnistrean e sprijinit \u0219i de Chi\u0219in\u0103u. Faptul c\u0103 rela\u021biile Termocentralei de la Cuciurgan cu Moldova, sunt declarate printre principalii factori ai stabilit\u0103\u021bii regionale, provoac\u0103 \u0219i \u00eentreb\u0103ri \u0219i nedumeriri. Ce ar fi dac\u0103 Republica Moldova ar realiza proiectele europene multianuale \u0219i ar efectua interconectarea cu re\u021belele energetice a UE? De unde ar ob\u021bine regiunea surse financiare, care-i asigur\u0103 stabilitatea \u0219i existen\u021ba? Cum vedem, energia electric\u0103 la capitolul venituri este urmat\u0103 de metale, care se exporteaz\u0103 tot \u00een Republica Moldova \u0219i unele state ale UE. \u0218i aici sunt posibile anumite ac\u021biuni care ar influen\u021ba procesul de tratative. Uzina Metalurgic\u0103 de la R\u00e2bni\u021ba e dependent\u0103 de malul drept a Nistrului nu doar ca de pia\u021b\u0103 de desfacere, dar \u0219i ca de surs\u0103 solid\u0103 a materiei prim\u0103 – fier uzat. Dac\u0103 de \u00een\u0103sprit controlul la punctele de trecere (ca cu vecinii, vorba lui Krasnoselischii) \u0219i, respectiv, de asigurat perceperea accizelor integral, e posibil c\u0103 activitatea Uzinei metalurgice ar deveni mai pu\u021bin profitabil\u0103?<\/p>\n
Cum nu ar fi, domnul Tidva \u0219i nu comentatorii politici de la Chi\u0219in\u0103u, ne demonstreaz\u0103 la concret locurile vulnerabile ale regimului transnistrean. Ar fi necesar de luat ca baz\u0103 teza \u0219efului b\u0103ncii transnistrene, c\u0103 \u00een regiune nu vin investi\u021biile, odat\u0103 ce nu este recunoscut\u0103 politic. Teza dat\u0103 trebuie, cu trimitere la Tidva, s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een toate familiile, colectivele de munc\u0103, etc. Cum \u0219i aceea c\u0103 \u00een regiune se simte lipsa ideilor de afaceri. Este evident c\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 deschis\u0103 \u0219i democratic\u0103 ideile sunt generate de comun – de investitori \u0219i localnici. \u00cen Transnistria \u0219i asta e lips\u0103. Ar fi pe ne\u00een\u021belese, dac\u0103 Chi\u0219in\u0103ul ar ignora oportunit\u0103\u021bile existente indicate \u00een\u0219i\u0219i de reprezentan\u021bii regimului. Nu e deloc evident, c\u0103 realizarea acestor m\u0103suri neap\u0103rat ar inspira o \u00a0mi\u0219care pentru reintegrare. Mai degrab\u0103 ar provoca o reac\u021bie care pentru un timp ar consolida op\u021biunile antimoldovene\u0219ti. Dar, Republica Moldova, ap\u0103r\u00e2ndu-\u0219i interesele, ar spori stima propriei popula\u021bii.\u00a0 De aici ar putea porni \u0219i alte ac\u021biuni, care conving\u0103tor ar demonstra celor din st\u00e2nga Nistrului, c\u0103 e mai convenabil de tr\u0103it \u00een teritoriu reintegrat. Cu toate c\u0103 este evident, c\u0103 va trebui de dep\u0103\u0219it multe obstacole. Dar cu ceva trebuie de \u00eenceput. Krasnoselischii propune s\u0103 \u00eencepem cu realizarea dolean\u021belor care-i aranjeaz\u0103 pe ei. De ce nu am \u00eenainta noi revendic\u0103ri ce \u021bin de interesul popula\u021biei Moldovei?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Reglementarea transnistrean\u0103, ca \u0219i multe alte coliziuni de acest gen, \u00een linii mari poate fi solu\u021bionat\u0103 pe una din dou\u0103 direc\u021bii. Prima – prin atingerea consensului deplin, c\u00e2nd \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103, \u0219i regimul transnistrean vor accepta reintegrarea Republicii Moldova, dup\u0103 modelul propus de Chi\u0219in\u0103u. Esen\u021ba acestei variante e c\u0103 se admite c\u0103 Tiraspolul de bun\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9260"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9260"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9260\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9261,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9260\/revisions\/9261"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9260"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9260"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9260"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}