Tiraspolul a lansat un nou proiect propagandistic \u2013 o serie de materiale, publicate de Agen\u021bia de\u00a0 \u0219tiri \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d cu genericul comun \u201dFondarea republicii\u201d, prilejuit celor 30 de ani de existen\u021b\u0103 a regimului. Autorii \u0219i-au denumit crea\u021bia \u201d30 de ani de la rena\u0219terea statalit\u0103\u021bii\u201d transnistrene, promov\u00e2nd teza c\u0103 actualul regim este succesorul Republicii Moldovene\u0219ti Sovietice Socialiste Autonome, formate \u00een cadrul Ucrainei, cu scopuri politice. De data aceasta nu ne vom antrena \u00een polemici la capitolul statalit\u0103\u021bii autonome; scopul nostru e a demonstra c\u0103 regimul secesionist (indiferent unde s-a format) nu poate exista f\u0103r\u0103 asisten\u021ba din exterior – \u00een cazul nostru, inclusiv \u0219i din Republica Moldova.<\/p>\n
Vom aborda problema financiar\u0103: fondarea sistemului financiar separat, circuitul banilor, formarea rela\u021biilor cu exteriorul. Nu vom trece cu aten\u021bia \u0219i titlul articolului din 4 septembrie curent, publicat (cum am mai spus) de A\u0218 \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d: \u201d\u00cen 1991 Transnistria a fost \u00eenscris\u0103 \u00een registrul B\u0103ncii Centrale a Federa\u021biei Ruse \u00een calitate de cea de-a 15-a Republic\u0103 Unional\u0103 \u00een cadrul URSS\u201d. Articolul nu este altceva dec\u00e2t interviul acordat agen\u021biei de c\u0103tre Veaceslav Zagreadschi, primul \u201dguvernator al b\u0103ncii republicane transnistrene\u201d. Zagreadschi poveste\u0219te: \u201dDup\u0103 proclamarea la 2 septembrie 1990 a republicii moldovene\u0219ti transnistrene, una din sarcinile primordiale a devenit crearea sistemelor bugetare \u0219i financiare. La 6 ianuarie 1991 este adoptat\u0103 \u201dlegea Republicii Transnistrene Moldovene\u0219ti Sovietice Socialiste (RTMSS) referitor la sistemul bugetar\u201d, iar la 1 februarie 1991 \u2013 Hot\u0103r\u00e2rea Sovietului Suprem al RMTSS referitor la aplicarea legii cu privire la Banca de stat transnistrean\u0103 \u0219i referitor la aplicarea \u00een Transnistria a a legii URSS \u201dReferitor la b\u0103nci \u0219i sistemul bancar \u00een RMTSS\u201d. \u00cens\u0103, adoptarea actelor normative nu garanta \u0219i aplicarea acestora \u00een practic\u0103. Urmau s\u0103 fie identificate modalit\u0103\u021bile de aplicare \u00een practic\u0103 ale acestora.<\/p>\n
Evident c\u0103 un proiect propagandistic este \u00een prim plan axat spre aspectele de \u201dsp\u0103lare a creierelor\u201d. La \u00eentrebarea corespondentului, care au fost condi\u021biile economice \u00een care s-a proclamat \u201drepublica transnistrean\u0103\u201d, V. Zagreadschi \u00a0ne comunic\u0103 c\u0103 regiunea era puternic dezvoltat\u0103. Ocup\u00e2nd 13% din teritoriul RM \u0219i dispun\u00e2nd de 18% din popula\u021bie, regiunea forma 40% din PIB-ul RM. \u00centreprinderile industriale \u0219i energetice (\u00eentr-adev\u0103r, tot complexul energetic era pe malul st\u00e2ng) formau baza economic\u0103 a regiunii, \u00eens\u0103 impozitele le colecta Moldova, banca na\u021bional\u0103 a Moldovei. Pentru a deveni independen\u021bi, era nevoie de formalizarea statului, (sau, cum spune Zagreadschii, – restabilirea statalit\u0103\u021bii). La una dintre \u0219edin\u021bele cu u\u0219ile \u00eenchise ale OSTC (Consiliul Unit al Colectivelor de Munc\u0103) s-a decis a elabora bazele economice necesare pentru actualizarea (formarea) statului. \u00cen acest scop s-a \u00eencheiat acordul cu Institutul de finan\u021be de la Leningrad (actualmente Sankt-Petersburg). \u00cen prim\u0103vara anului 1990 (\u00eenc\u0103 era departe p\u00e2n\u0103 la 2 septembrie 1990 – proclamarea \u201dsuveranit\u0103\u021bii\u201d) la Tiraspol au sosit savan\u021bii contracta\u021bi. \u00cens\u0103, informa\u021bia sistematizat\u0103 cu privire la efectele economice pe perioada ultimilor trei ani, de care aveau ei nevoie, se p\u0103stra la Chi\u0219in\u0103u. Noroc c\u0103 \u00een structurile respective s-au g\u0103sit oameni care simpatizau \u201drepublica transnistrean\u0103\u201d \u0219i au c\u0103zut de acord s\u0103 ajute. Documentele statistice au fost ob\u021binute. \u00cen urma examin\u0103rii actelor prezentate, savan\u021bii din Rusia au concluzionat c\u0103 poten\u021bialul economic al localit\u0103\u021bilor, care ar putea adera la noul stat, poate asigura suveranitatea economic\u0103. Concluziile respective au stat la baza deciziilor adoptate \u00een cadrul primului congres extraordinar al deputa\u021bilor de toate nivelurile de la Parcani din 2 iunie 1990. S-a primit declara\u021bia cu privire la dezvoltarea social-economic\u0103 a republicii transnistrene, s-a format comitetul de coordonare \u2013 eventualul organ de conducere a Transnistriei independente.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n Corespondent (Cor.): Moscova a ignorat solicitarea de aderare a Transnistriei la URSS, expediat\u0103 dup\u0103 2 septembrie 1990 (Proclamarea suveranit\u0103\u021bii Republicii Moldovene\u0219ti Transnistrene Sovietice Socialiste-RMTSS). Cum \u00een aceste condi\u021bii a devenit posibil a lansa propriul sistem financiar?\u00a0<\/em><\/p>\n Zagreadschi: A fost un lucru complicat. \u00cen Transnistria activau mai mult de 20 de sucursale ale b\u0103ncilor din RM. Toate erau \u00een lista b\u0103ncilor unionale, ceea ce ar \u00eensemna c\u0103 erau legale. \u00cen calitate de ac\u021bionari ai acestor sucursale se aflau \u0219i toate organele reprezentative or\u0103\u0219ene\u0219ti \u0219i locale ale republicii. Unica ie\u0219ire pentru noi era recalificarea uneia dintre b\u0103ncile moldovene\u0219ti \u00een banc\u0103 transnistrean\u0103, subordonat\u0103 direct Moscovei, oric\u0103rei b\u0103nci din URSS.<\/p>\n Cor.: Dar acest lucru era riscant? <\/em><\/p>\n Zagreadschi: Da, pentru a accepta a\u0219a ceva era nevoie de o pozi\u021bie civic\u0103 \u0219i de devotament ideii noului stat. A\u0219a persoan\u0103 s-a g\u0103sit \u2013 doamna Orlic Nina, \u0219efa sucursalei \u201dAgroprombanc\u201d din Tiraspol. Ea s-a decis a renun\u021ba la jurisdic\u021bia Chi\u0219in\u0103ului, risc\u00e2nd cu cariera proprie \u0219i perspectivele colectivului.<\/p>\n Cor.: Cum s-a reu\u0219it resubordonarea b\u0103ncii de la Chi\u0219in\u0103u la Moscova?<\/em><\/p>\n Zagreadschi: Igor Smirnov (viitorul pre\u0219edinte al \u201drmn\u201d, pe atunci pre\u0219edintele Sovietului Suprem al \u201drmn\u201d, provizoriu) s-a deplasat la Moscova, unde a convenit cu\u00a0 Obozin\u021bev Alexandru, pre\u0219edinte al \u201dAgroprombanc\u201d a URSS, referitor la aderarea direct\u0103 la institu\u021bia indicat\u0103 a sucursalei din Tiraspol. Drept temei juridic al afacerii operate a servit adresarea de aderare a Sovietului or\u0103\u0219enesc Tiraspol, ac\u021bionar la sucursala respectiv\u0103. De aici \u0219i a pornit crearea propriului sistem financiar-bancar, a temeliei statului.<\/p>\n Cor.: Astfel, banca transnistrean\u0103 \u201dAgroprombanc\u201d a devenit prima mare victorie a republicii?<\/em><\/p>\n Zagreadschi: Da, deja la 1 aprilie 1991 \u00eempreun\u0103 cu Nina Orlic am mers la Moscova unde s-a decis \u00eenmatricularea b\u0103ncii transnistrene \u201dAgroprombanc\u201d, cu sucursale \u00een localit\u0103\u021bile din Transnistria. A devenit o zi \u00een care s-a fondat sistemul financiar transnistrean. Un timp anumit \u201dAgroprombanc\u201d a exercitat func\u021biile unei b\u0103nci de stat, p\u00e2n\u0103 la formarea \u00een octombrie 1991 a B\u0103ncii de stat a republicii.<\/p>\n Cor.: Care au fost efectele acelui eveniment istoric?<\/em><\/p>\n Zagreadschi: Banii au r\u0103mas \u00een republic\u0103, toate impozitele nu se mai\u00a0 transferau \u00een Moldova. S-a \u00eenceput finan\u021barea sistemului social din propriile surse.<\/p>\n Cor.: Dar pentru asta e nevoie de un sistem bugetar. Cum s-a reu\u0219it \u00eentr-un timp scurt?<\/em><\/p>\n Zagreadschi: Din nou ne-au s\u0103rit \u00een ajutor partenerii de la Institutul de finan\u021be de la Leningrad. Un\u00a0 grup de savan\u021bi au venit la noi pentru a elabora primul buget republican. La 21 mai 1991 proiectul primului buget republican a fost examinat \u0219i adoptat de c\u0103tre\u00a0 Sovietul Suprem al \u201drmn\u201d. Veniturile le constituiau defalc\u0103rile \u00eentreprinderilor, iar cheltuielele se formau din volumul de necesit\u0103\u021bi a contribuabililor.<\/p>\n Cor.: Dup\u0103 august 1991 URSS a p\u0103\u0219it pe cale destr\u0103m\u0103rii fulger\u0103toare. Cum asta s-a reflectat asupra sistemului financiar al \u201drmn\u201d? <\/em><\/p>\n Zagreadschi: Dup\u0103 puciul din august 1991, procesele de destr\u0103mare a URSS au devenit extrem de grave. Rela\u021biile financiare se efectuau prin structuri nou formate, cum ar fi centre de plat\u0103. Noi nu puteam la direct s\u0103 cooper\u0103m cu partenerii, toate opera\u021biunile bancare \u0219i de calculare se efectuau prin aceste centre, aflate \u00een capitalele republicilor unionale.<\/p>\n Cor.: Astfel, Chi\u0219in\u0103ul a primit posibilitatea a controla torentele financiare ale republicii? <\/em><\/p>\n Zagreadschi: Da. \u00a0Am fost impu\u0219i a c\u0103uta solu\u021bii \u0219i la aceast\u0103 situa\u021bie. Activi\u0219tii OSTC Boris Aculov \u0219i Vladimir Voievodin au mers la Kiev, unde au ob\u021binut dispozi\u021bia lui Vladimir Grinev, vice-pre\u0219edintele Sovietului Suprem al Ucrainei, de a deschide conturi – corespondente \u00een sucursalele Agropromb\u0103ncii din regiunea Odesa. Ob\u021bin\u00e2nd dispozi\u021bia Sovietului Suprem ucrainean, noi de comun cu Gheliman Vadim, Pre\u0219edintele Agroprombanc, \u0219i primul s\u0103u adjunct Victor Iuscenco (viitorul pre\u0219edinte a Ucrainei), am elaborat \u0219i am aplicat \u00een ac\u021biune schema tehnologic\u0103 a activit\u0103\u021bii institu\u021biilor bancare transnistrene – cu toate b\u0103ncile din URSS, prin intermediul Ucrainei. (Ca s\u0103 nu rat\u0103m ocazia. Toate aceste persoane cuno\u0219teau bine c\u0103 consolidarea sistemului financiar a Transnistriei agraveaz\u0103 problemele integrit\u0103\u021bii teritoriale a RM. Nu cred c\u0103 Tiraspolul la cel moment dispunea de bani cash, cu care ar fi putut motiva \u201dpartenerii\u201d. \u00censeamn\u0103 c\u0103 li s-a promis ceva foarte interesant, \u00een spectrul de la scheme de contraband\u0103, p\u00e2n\u0103 la promisiunea de aderare a regiunii la Ucraina).<\/p>\n Cor.: Altfel vorbind, \u0219i Transnistria \u0219i-a format propriul centru de plat\u0103?<\/em><\/p>\n Zagreadschi: La \u00eenceputul anului 1992 Ghrigore Maracu\u021ba, pre\u0219edintele sovietului suprem, a discutat la Moscova problema centrului de recalculare cu Gheorghe Matiuhin, guvernatorul B\u0103ncii Centrale din FR. Ca urmare, Transnistria a fost \u00eenscris\u0103 \u00een registrele B\u0103ncii Centrale a Federa\u021biei Ruse \u00een calitate de ce-a de-a 15-lea Republic\u0103 Unional\u0103, ceea ce a permis deschidere unui asemenea Centru de plat\u0103 la Tiraspol \u00een februarie 1992. (Conflictul armat \u00eenc\u0103 nu a declan\u0219at \u00een propor\u021biile lui extinse. Dar Moscova recunoa\u0219te Transnistria \u00een calitate de republic\u0103 unional\u0103 \u0219i-i acord\u0103 condi\u021bii pentru efectuarea activit\u0103\u021bii financiar-bancare. De men\u021bionat, c\u0103 pe larg momentul dat nu este cunoscut. Banca din Moscova \u0219i-a atribuit func\u021biile organului suprem legislativ). La 22 decembrie 1992, Tiraspolul a fondat Banca republican\u0103, iar centrul de recalculare a devenit structur\u0103 \u00een cadrul acesteia, aduc\u00e2nd cu sine rela\u021biile externe acceptate.<\/p>\n Cor.: Cum a ap\u0103rut propria valut\u0103 \u00een Transnistria? \u00a0<\/em><\/p>\n Zagreadschi: \u00cen 1993 a ap\u0103rut necesitatea de a lansa propria valut\u0103. Am convenit cu Banca Central\u0103 din Moscova c\u0103 ne elaboreaz\u0103 machetele \u0219i s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 banii. Chi\u0219in\u0103ul a provocat un scandal, \u00een urma c\u0103ruia Moscova a renun\u021bat la tip\u0103rirea banilor. Prin decizia Cur\u021bii de arbitraj de la Moscova am ob\u021binut permisiunea de a primi banii tip\u0103ri\u021bi, \u00eens\u0103 din considerente politice, FR nu ni i-a eliberat.<\/p>\n Cor.: A\u0219a au ap\u0103rut \u201dsuvoricei\u201d (bani cu chipul lui Suvorov)?<\/em><\/p>\n Zagreadschi: Da, la 17 ianuarie 1994 Banca republican\u0103 a decis punerea \u00een circuit banii sovietici din perioada 1961-1992 de 10 ruble, pe care se aplica un timbru cu chipul lui Suvorov. (Una din primele mari afaceri financiare, efectuate cu implicarea oficialilor din FR \u0219i lumii interlope din fosta URSS. \u00a0La Tiraspol veneau vagoane de bani, sco\u0219i din circuit \u00een FR, unde aceast\u0103 h\u00e2rtie depre\u021buit\u0103 se convertea \u00een valut\u0103 forte. Putem presupune c\u0103 mare parte a acestui volum de valut\u0103 venea prin Chi\u0219in\u0103u. Evident, c\u0103 despre aceast\u0103 latur\u0103 a situa\u021biei, Zagreadschi nu spune nimic).<\/p>\n Cor.: \u0218i totu\u0219i, banii transnistreni au ap\u0103rut?<\/em><\/p>\n Zagreadschi: Am reu\u0219it a atinge aportul fabricii Giesecke & Devrient din Munchen pentru fabricarea unei partide de prob\u0103 a banilor no\u0219tri, bilete de banc\u0103 cu costul de 100 de cupoane o unitate. Aceast\u0103 bancnot\u0103 \u00a0a circulat paralel cu \u201dsuvoricii\u201d. Perfectarea banilor \u00een Europa s-a demonstrat a fi neconvenabil\u0103. Dup\u0103 mai multe eforturi depuse, conducerea fabricii \u201dGosznac\u201d din Rusia, care a tip\u0103rit banii, a decis s\u0103 ne elibereze integral volumul deja tip\u0103rit, \u00een pofida pozi\u021biei negative a Chi\u0219in\u0103ului. Pentru a transporta banii tip\u0103ri\u021bi la Moscova a fost nevoie de 5 camioane cu capacitatea de transportare de 30 tone. La 17 august 1994 Sovietul Suprem adopt\u0103 decizia de \u201dLansare \u00een circuit pe teritoriul rmn a propriilor bani\u201d. (Tip\u0103rirea acestui volum de bani, transportare, paz\u0103 – totul e costisitor. Tiraspolul nu dispunea de asemenea sume. \u00cen 1993 Tiraspolul a solicitat de la Rusia un\u00a0 \u00eemprumut de 25 milioane dolari SUA pentru a evita un cataclism social. \u0218i tot \u00een acest timp se fac cheltuieli pentru producerea banilor, De aici presupunerea, c\u0103 banii au fost produ\u0219i \u0219i transporta\u021bi din contul FR).<\/p>\n Cor.: Astfel, primii bani Transnistria erau perfecta\u021bi \u00een exterior?<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\n Zagreadschi: Evident. La \u00eenceput nu dispuneam de utilajul necesar. La mijlocul anilor nou\u0103zeci am procurat tehnica necesar\u0103 \u00een Germania. (Firma produc\u0103toare \u0219tia cui vinde, \u00a0\u0219tia c\u0103 Chi\u0219in\u0103ul e contra, c\u0103 asemenea ac\u021biuni alimenteaz\u0103 separatismul \u0219i extremismul, dar totu\u0219i vindeau). Sarcina \u00eenaintat\u0103 de a organiza producerea banilor pe loc, a fost realizat\u0103. \u00cen prezent tip\u0103rim noi la fabrica \u201dPoligrafist\u201d.<\/p>\n <\/p>\n Care ar putea fi concluziile? Regimul separatist transnistrean exist\u0103 nu \u00een ultimul r\u00e2nd datorit\u0103 faptului c\u0103 prin teritoriul ne-controlat de autorit\u0103\u021bile legale, se efectueaz\u0103 mari afaceri, inclusiv de contraband\u0103. \u00cen condi\u021biile \u00een\u00a0 care regimul nu ar fi avut proprii bani \u0219i posibilitatea de a efectua opera\u021biuni de plat\u0103 \u0219i recalculare prin intermediul b\u0103ncilor din FR \u0219i Ucraina, aceste afaceri ar fi fost neprofitabile. Da, f\u0103r\u0103 acest profit, cum am mai spus, existen\u021ba regimului \u00ee\u0219i pierde esen\u021ba. Nu cred c\u0103 proiectul \u201dTransnistria la 30\u201d, despre care am vorbit mai sus, se va reduce la aceste amintiri. Neap\u0103rat vom afla multe altele, la fel de interesante, din punct de vedere al consecin\u021belor l\u0103comiei. Nu putem afirma la modul imperativ c\u0103 dac\u0103 Victor Iuscenco, la timpul s\u0103u, refuza solicitarea Tiraspolului de a legaliza sistemul bancar transnistrean, poate \u00een 2014 nu se \u00eent\u00e2mpla \u00een Ucraina tragedia cunoscut\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Tiraspolul a lansat un nou proiect propagandistic \u2013 o serie de materiale, publicate de Agen\u021bia de\u00a0 \u0219tiri \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d cu genericul comun \u201dFondarea republicii\u201d, prilejuit celor 30 de ani de existen\u021b\u0103 a regimului. Autorii \u0219i-au denumit crea\u021bia \u201d30 de ani de la rena\u0219terea statalit\u0103\u021bii\u201d transnistrene, promov\u00e2nd teza c\u0103 actualul regim este succesorul Republicii Moldovene\u0219ti Sovietice…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8445"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8445"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8445\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8447,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8445\/revisions\/8447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}