Recent, Pre\u0219edintele RM Igor Dodon, a informat opinia public\u0103, c\u0103 \u201eTransnistria va avea autonomie, \u0219i aceasta va fi mai profund\u0103, comparativ cu cea acordat\u0103 G\u0103g\u0103uziei\u201d. Nu e nevoie de a fi jurist, pentru a \u00een\u021belege c\u0103 a accepta autonomia \u00een cadrul unui alt stat, ar \u00eensemna a recunoa\u0219te legisla\u021bia acestuia, inclusiv la capitolul func\u021bionarea limbilor \u00een Republica Moldova. Ar fi de acord cei din st\u00e2nga Nistrului cu acest lucru? Doar, potrivit versiunii oficiale (par\u021bial subiectul va fi prezent \u0219i \u00een materialul dat) anume inflexibilitatea Chi\u0219in\u0103ului \u00een problemele lingvistice au provocat conflictul \u0219i formarea \u201estatului separat rmn\u201d. Sau, fenomenul \u201eautonomiei extinse\u201d despre care ne vorbe\u0219te Dodon, ar fi un \u0219ir de modific\u0103ri ale legisla\u021biei RM, anume pentru a satisface solicit\u0103rile Tiraspolului? La 28 august curent, Vadim Krasnoselischii, \u0219eful de la Tiraspol, a evoluat cu o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103 pentru jurnali\u0219tii locali \u0219i din \u201estr\u0103in\u0103tate\u201d, consacrat\u0103 \u00eemplinii a treizeci de ani de la \u201dproclamarea rmn\u201d. Consider\u0103m c\u0103 \u00een aceast\u0103 alocu\u021biune nu ar putut s\u0103 nu fie indicat cum vede el perspectiva acestei forma\u021biuni, lucru extrem de important sub aspectul celor declarate de Dodon.<\/p>\n
Evident, c\u0103 nu are sens de redat integral textul declara\u021biilor, dar ne vom str\u0103dui s\u0103 nu pierdem nimic important.<\/p>\n
<\/p>\n
Vadim Krasnoselischii (V.K.):<\/em> Este prima conferin\u021b\u0103 de pres\u0103 \u00een condi\u021biile pandemiei. Au fost mult mai multe solicit\u0103ri ale jurnali\u0219tilor de a participa la eveniment, dar am am avut posibilitatea s\u0103 satisfacem doar o parte din acestea. Sunt disponibil s\u0103 r\u0103spund la \u00eentreb\u0103rile D-str\u0103 \u00een ajunul jubileului de 30 de ani al republicii. Noi anual marc\u0103m aceast\u0103 dat\u0103, dar asta e deosebit\u0103. Practic o treime din secol exist\u0103 statul nostru, confrunt\u00e2nd probleme, ob\u021bin\u00e2nd victorii – aproximativ ca toat\u0103 lumea. Dar noi avem \u0219i particularit\u0103\u021bi proprii – statul nostru este recunoscut de propriul popor, \u00eens\u0103 nu \u0219i de a\u0219a zis\u0103 \u201ecomunitatea mondial\u0103\u201d. Evident, c\u0103 acest fapt las\u0103 amprente esen\u021biale asupra vie\u021bii noastre, dar noi evolu\u0103m.<\/p>\n Corespondent. (Cor.):<\/em> \u00cemplinim 30 de ani, nu suntem recunoscu\u021bi, dar diploma\u021bii ne viziteaz\u0103. Cu ce ne putem m\u00e2ndri \u00een special?<\/p>\n V.K.<\/em> Facem \u00een modul urm\u0103tor, eu mai t\u00e2rziu voi spune cu ce ne putem m\u00e2ndri, dar voi \u00eencepe cu un mic excurs \u00een istoria \u201estatului\u201d nostru. Destr\u0103marea URSS a fost precedat\u0103 \u00een Moldova de un val de manifest\u0103ri na\u021bionaliste \u0219i \u0219oviniste. Rela\u021biile \u00eentre oameni au devenit evident dependente de problema lingvistic\u0103, de provenien\u021ba etnic\u0103. Apoi a urmat iunie 1990, c\u00e2nd republicile unionale au p\u0103\u0219it pe calea suveranit\u0103\u021bii, ce a condi\u021bionat destr\u0103marea URSS. La 23 iunie 1990 Parlamentul RM a adoptat dou\u0103 hot\u0103r\u00e2ri, prin care a declarat suprema\u021bia legisla\u021biei locale \u00een raport cu cea unional\u0103, \u0219i a proclamat suveranitatea, anul\u00e2nd pactul Molotov \u2013 Ribetropp \u0219i declar\u00e2nd ilegal faptul form\u0103rii Republicii Sovietice Socialiste Moldovene\u0219ti (RSSM). Prin aceste decizii conducerea RM \u0219i organul ei legislativ au deteriorat statul unic RSSM, din care s-au format dou\u0103 subiecte \u2013 fosta Basarabia, cu denumirea Moldova \u0219i fosta RSSAM (Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Autonom\u0103 Moldoveneasc\u0103), care mai apoi a devenit Republica Transnistrean\u0103 Moldoveneasc\u0103 Sovietic\u0103 Socialist\u0103. De la aceast\u0103 separare a ap\u0103rut problema \u2013 cu cine mergem? Moldova, declar\u00e2nd nul faptul form\u0103rii RSSM, ne-a abandonat. Valorile, declarate de Chi\u0219in\u0103u, \u00eembibate de na\u021bionalism, nu corespundeau aspira\u021biilor popula\u021biei din regiune. Poporul dorea s\u0103 fie \u00een componen\u021ba URSS.\u00a0 \u00cen aceste condi\u021bii la 2 septembrie 1990 (anterior au avut loc referendumuri, la care au participat \u0219i deputa\u021bii), primii deputa\u021bi din \u201drmn\u201d au proclamat formarea RMNSS. Modalitatea procesul de formare a republicii corespunde normelor existente.<\/p>\n Evenimentul a fost nimic altceva, dec\u00e2t un r\u0103spuns la deciziile Chi\u0219in\u0103ului din 23 iunie 1990, r\u0103spuns la \u201eumilin\u021ba \u0219i lezarea elementar\u0103 a drepturilor\u201d cet\u0103\u021benilor, a fost a victorie a \u201ebunului sim\u021b \u0219i dorin\u021bei de pace\u201d. Nu noi am evadat din RM, noi nu am ie\u0219it din URSS, Moldova singur\u0103 a distrus propria statalitate.<\/p>\n (Teza dat\u0103 este pe larg vehiculat\u0103 de diferi\u021bi factori din Transnistria. Chi\u0219in\u0103ul r\u0103spunde, \u00eens\u0103 nu at\u00e2t de conving\u0103tor, ca tema s\u0103 dispar\u0103 \u0219i s\u0103 nu alimenteze diferite specula\u021bii I.L.).<\/p>\n Krasnoselischii, cu trimitere la alt act moldovenesc – Declara\u021bia de Suveranitate definitiv\u0103 din 27 august 1991, declar\u0103 c\u0103 Moldova a renun\u021bat la Transnistria, \u00eens\u0103 cere Ucrainei restituirea teritoriilor Bucovinei \u0219i Sudului Basarabiei. Apoi tot el afirm\u0103, c\u0103 parlamentarii RM, influen\u021ba\u021bi de aripa na\u021bionalist\u0103, au cerut aplicarea for\u021bei pentru \u201ereintegrarea teritorial\u0103\u201d a republicii, ce a \u0219i condi\u021bionat declan\u0219area conflictului armat la 1 martie 1992. Apoi a urmat 19 iunie 1992 \u2013 invazia la Bender.<\/p>\n Eu cred, spune Krasnoselischii, c\u0103 deja \u00een 1992, con\u0219tientiz\u00e2nd caracterul profund gre\u0219it al deciziilor adoptate referitor la rela\u021biile cu Transnistria, ei au g\u0103sit o singur\u0103 modalitatea de a le corecta \u2013 cu s\u00e2nge, cu s\u00e2ngele nostru.<\/p>\n Care au fost consecin\u021bele acestei strategii \u2013 cunoa\u0219te\u021bi. A urmat separarea definitiv\u0103 a Transnistriei \u0219i Moldovei. Au avut loc o mul\u021bime de victime, pentru care nimeni nu a fost tras la r\u0103spundere. Ba mai mult, participan\u021bii la conflict din partea Moldovei deja \u00een prezent promit a arunca pe sc\u0103rile Parlamentului trunchiurile decapitate ale \u201eseparati\u0219tilor\u201d. Nu au dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerce, da noi vom vedea cu ce se va solda. Ei nu sunt biruitori, ei sunt victime. Pentru care reintegrare au luptat, dac\u0103 conduc\u0103torii RM au lichidat personal aceast\u0103 integritate teritorial\u0103? Spre deosebire de Chi\u0219in\u0103u, Tiraspolul \u0219i \u00een pofida conflictului s\u00e2ngeros, a \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o formul\u0103 adecvat\u0103 de convie\u021buire comun\u0103 cu Chi\u0219in\u0103ul.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 la r\u0103zboi noi am solicitat autonomie, \u00een care ar avea circuit liber limbile rus\u0103 \u0219i ucrainean\u0103. Ni s-a spus \u201enu\u201d. Bun. Dup\u0103 conflict, \u00een 1993, am acceptat formula propus\u0103 de OSCE \u2013 federalizarea republicii. Au urmat alte variante, propuse de E. Primakov \u0219i D. Kozac. Moldova refuz\u0103 totul, dar \u00een 2006 este declan\u0219at\u0103 blocada economic\u0103. Ce era de f\u0103cut \u2013 poporul s-a expus \u00een cadrul referendumului, accept\u00e2nd suveranitatea cu perspectiva ader\u0103rii la Federa\u021bia Rus\u0103.<\/p>\n Fi\u021bi aten\u021bi, spune Krasnoselischii – r\u0103zboiul a avut loc \u00een 1992, acceptarea noastr\u0103 a federaliz\u0103rii \u00een 1993, \u0219i doar \u00een 2006 poporul a f\u0103cut decizia final\u0103. De ce? Noi tot c\u0103utam formula acceptabil\u0103 a convie\u021buirii. Dar vecinii refuzau categoric s\u0103 discute cu noi de la egal la egal, s\u0103 ne respecte drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile, s\u0103 ne permit\u0103 principalul \u2013 a vorbi limba natal\u0103, a respecta tradi\u021biile. Ca urmare, la ce am ajuns?<\/p>\n Primo \u2013 avem \u201erepublica moldoveneasc\u0103 nistrean\u0103, independent\u0103, format\u0103 de popor\u201d. Secundo \u2013 dispunem de o comunitate, care se dezvolt\u0103 sub denumirea \u201epopor transnistrean\u201d. A absorbit \u00een sine exponen\u021bii multor etnii \u0219i na\u021bionalit\u0103\u021bi. Ter\u021bio. Construim un stat orientat social, av\u00e2nd la baz\u0103 economia de pia\u021b\u0103. Probabil, acestea sunt principalele reu\u0219ite ale noastre. Mai este un aspect, care deosebe\u0219te Transnistria de alte state. Acestea au fost formate de organele reprezentative, pe c\u00e2nd Transnistria a format-o – \u00een lipsa acestor organe – propriu zis poporul. Iar noi am p\u0103strat statul, format de popor. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 muncim, pentru a transforma Transnistria \u00eentr-un stat comod, confortabil \u0219i interesant pentru via\u021b\u0103.<\/p>\n Cor.<\/em>:<\/em>\u00a0 A\u021bi amintit istoria \u201drmn\u201d. Sunt treizeci de ani de lupt\u0103 pentru suveranitate \u0219i independen\u021b\u0103. Dispunem de temei pentru a fi recunoscu\u021bi. \u00cen 2017 a avut loc o decizie special\u0103 a Palatei Avoca\u021bilor din FR. De ce nu ne recunoa\u0219te societatea interna\u021bional\u0103? Cine ne \u00eencurc\u0103?<\/p>\n V.K.<\/em> Este cunoscut faptul, c\u0103 recunoa\u0219terea unor sau altor subiecte \u021bine de conjunctura interna\u021bional\u0103. Dar aceasta are \u00eenceputul \u00een istorie. La noi \u00een Transnistria primul a ap\u0103rut imperiul rusesc, \u00een frunte cu Ecaterina a doua. Ei au populat aceste meleaguri. Au urmat Primul r\u0103zboi mondial \u0219i revolu\u021bia din Octombrie. Apoi cel de al doilea R\u0103zboi Mondial, Pactul Molotov-Ribbentropp, \u00eencorporarea Basarabiei \u00een componen\u021ba URSS. A urmat destr\u0103marea URSS, care la fel a condi\u021bionat reconfigurarea teritoriilor. \u0218i totul se produce la solicitarea marilor actori, de talie mondial\u0103, care nu aud dolean\u021bele poporului. Eu personal mult \u00eemi doresc, ca recunoa\u0219terea Transnistriei, care neap\u0103rat va avea loc, s\u0103 se produc\u0103 nu \u00een condi\u021bii de conflict, cataclisme, ci \u00een condi\u021bii de pace, pe cale de evolu\u021bie.\u00a0 Vreau, ca la momentul recunoa\u0219terii s\u0103 domine opinia, potrivit c\u0103reia Moldova s-a refuzat de Transnistria \u0219i de-jure, \u0219i de-facto; c\u0103 este format statul transnistrean, care dispune de toate specimenele proprii unui stat suveran – organe statale, legisla\u021bie, economie. La acest punct ar trebui de ajuns. Deci \u2013 recunoa\u0219terea ar fi solu\u021bionarea definitiv\u0103 a problemelor existente.<\/p>\n Cor.:<\/em> Cum aprecia\u021bi rela\u021biile noastre cu Moldova \u0219i vecinii din Vest?<\/p>\n V.K.:<\/em> Aprecierile sunt diferite. Particip\u0103m la negocieri \u00een formatul \u201d5+2\u201d. Avem rela\u021bii specifice cu FR. Este partenerul extern principal. FR garanteaz\u0103 efectuarea procesului de negocieri, Moscova asigur\u0103 pacificarea pe malurile Nistrului. Prezen\u021ba pacificatorilor, a contingentului militar rusesc garanteaz\u0103 pacea. Colaborarea la acest capitol are loc la nivel de \u201ePre\u0219edinte, Ministerul de Externe, for\u021bele armate\u201d. Interac\u021biunea are loc \u00een domeniul educa\u021biei, culturii, istoriei, care \u00een cazul dat, este una comun\u0103. Direc\u021bia de colaborare economic\u0103 tot e important\u0103. Avem ce discuta \u2013 import, export, gaze, comer\u021b. Dar gazele sunt pe primul loc. Rusia – partener, Ucraina \u2013 partener, indiferent de problemele \u00een rela\u021biile bilaterale cu FR. Cu Moldova rela\u021biile sunt tensionate. Procesul de negocieri este stopat, Chi\u0219in\u0103ul nu respect\u0103 propriile promisiuni. \u00cens\u0103 anumite puncte de reper exist\u0103, \u00een special \u00een domeniul economic. La unele capitole ei depind de noi, la altele \u2013 noi de ei. Am putea evolua, \u00eens\u0103 nu to\u021bi pe malul drept vor s\u0103 vad\u0103 \u00een Transnistria un partener egal \u00een drepturi. Am avut a \u0219aptea \u00eent\u00e2lnire cu Igor Dodon. Am discutat problemele de interes comun, care se deap\u0103n\u0103 de la Protocolul Berlin+. Se vede, c\u0103 Igor Dodon dore\u0219te solu\u021bionarea acestor probleme, dar ceva ne \u00eencurc\u0103, ne impune s\u0103 circul\u0103m pe cerc f\u0103r\u0103 a ne mi\u0219ca \u00eenainte. F\u0103r\u0103 a ne mi\u0219ca spre alt\u0103 agend\u0103, spre oarecare alt co\u0219 (se are \u00een vedere co\u0219ul trei – problemele politice \u00een procesul de tratative, I.L.) este obligatoriu necesar a realiza tot ce a fost semnat anterior. Din acest motiv trebuie s\u0103 continu\u0103m negocierile, indiferent de inten\u021biile anumitor for\u021be de ale opri. Vom depune eforturi pentru a continua tratativele la diferite niveluri, inclusiv vom mai avea \u00eent\u00e2lniri personale cu pre\u0219edintele Moldovei.<\/p>\n Cor.:<\/em> Cum reu\u0219i\u021bi s\u0103 p\u0103stra\u021bi rela\u021bii de bun\u0103 vecin\u0103tate \u00een actualele condi\u021bii tensionate?<\/p>\n V.K.:<\/em>\u00a0 Este greu de asigurat stabilitatea \u00een situa\u021bia, \u00een care vecinii permanent se afl\u0103 \u00een condi\u021bii de furtuni. Noi realiz\u0103m principiile generale de dezvoltare a statului, care ne promit evolu\u021bia. Stabilitatea politic\u0103 este realizat\u0103 prin rela\u021biile constructive, pa\u0219nice cu vecinii. Stabilitatea intern\u0103 \u2013 se ob\u021bine prin autogestiunea economic\u0103. Noi dispunem de toate condi\u021biile pentru a deveni suverani economic. Afar\u0103 de ace\u0219ti factori este foarte important ca ramurile puterii se colaboreze. La noi ele activeaz\u0103 coordonat. Ca efect al acestei stabilit\u0103\u021bi apare echitatea social\u0103. Termenul \u2013 stat social, bazat pe economia de pia\u021b\u0103 a ap\u0103rut \u00een strategia de dezvoltare, aprobat\u0103 prin decret preziden\u021bial, el nu figureaz\u0103 nici \u00een Constitu\u021bie. Orice obiectiv, construit \u00een republic\u0103, este destinat oamenilor.<\/p>\n Cor.:<\/em> Potrivit datelor ob\u021binute, transformarea for\u021belor armate a avut efect pozitiv. Cum vede\u021bi evolu\u021biile acestui proces \u0219i viitorul armatei?<\/p>\n V.K.:<\/em> Cunosc datele sondajului, cunosc c\u0103 cet\u0103\u021benii sunt de acord, c\u0103 \u201eArmata puternic\u0103 e echivalent cu stat puternic\u201d. O armat\u0103 nu poate fi puternic\u0103 f\u0103r\u0103 disciplin\u0103, asigurarea material-tehnic\u0103 \u0219i ideologie. Nou\u0103 ne-a reu\u0219it a ob\u021bine ca factorii da\u021bi s\u0103 fie prezen\u021bi \u0219i eficien\u021bi. Noi ne am \u00eenaintat sarcina s\u0103 ob\u021binem, ca for\u021bele armate s\u0103 fie mobile, disciplinate \u0219i func\u021bionale \u00een caz de necesitate de a ap\u0103ra statul. Suntem pa\u0219nici, dar nu vom permite atac indiferent, din partea cui acesta va urma.<\/p>\n Stima\u021bi colegi, noi am rotunjit cifra de 30. Avem 30 de ani. Copii n\u0103scu\u021bi \u00een \u201drmn\u201d deja au 30 de ani, \u0219i au copii. Timpul trece, iar poporul se consolideaz\u0103. Noi continu\u0103m istoria Imperiului Rus, a URSS; dar \u0219i a noastr\u0103 proprie. Nu v\u0103 \u00eendoi\u021bi, noi, Transnistria, va fi recunoscut\u0103. Nu sunt recunoscu\u021bi cei rata\u021bi, noi suntem pe deplin asigura\u021bi. Pornind de la conceptul de dezvoltare, ne f\u0103urim viitorul. Aceste eforturi neap\u0103rat vor fi luate \u00een considera\u021bie la momentul respectiv. Din aceste considerente eu invit guvernul, Sovietul Suprem \u0219i \u00eentreag\u0103 popula\u021bie la munc\u0103, la crea\u021bie, la la dezvoltare. Totul e \u00een m\u00e2inile noastre, vom pleca \u00eenainte f\u0103r\u0103 a miza pe cineva, doar pe propriile for\u021be.<\/p>\n <\/p>\n Este evident c\u0103 \u0219eful unei structuri pseudo-statale este nevoit s\u0103 dispun\u0103 de o schem\u0103, care civilizeaz\u0103 imaginea forma\u021biunii. \u0218i totu\u0219i \u2013 schema propus\u0103 practic nu las\u0103 loc pentru interpret\u0103ri la capitolul \u201esuveranitate\u201d, \u201ereintegrare \u00een spa\u021biul moldovenesc\u201d. Ei au trasat o linie destul de logic argumentat\u0103 \u2013 de la 1990 la 2006 – c\u0103utarea modalit\u0103\u021bilor de convie\u021buire, care au fost excluse de Chi\u0219in\u0103u. Dup\u0103 2006 \u2013\u201eblocada\u201d \u0219i referendumul \u2013 independen\u021b\u0103, orientarea la integrarea \u00een Rusia. Una dintre condi\u021biile de baz\u0103 ale realiz\u0103rii acestor planuri \u2013 autogestiunea economic\u0103\u00a0 \u0219i suveranitatea politic\u0103. Trecem peste abera\u021biile referitoare la suveranitate \u2013 factorul rusesc nu este subapreciat nici de Tiraspol. \u00cens\u0103, pentru factorul moldovenesc nu se g\u0103se\u0219te loc \u00een nici o structur\u0103 pozitiv\u0103. De la Moldova se cere \u00eendeplinirea angajamentelor \u0219i participarea la negocieri, pentru a sus\u021bine imaginea Transnistriei ca parte a procesului. De unde ar putea \u00een situa\u021bia dat\u0103 I. Dodon ob\u021bine reintegrarea regiunii, fie \u0219i contra unui statut mai extins ca cel al G\u0103g\u0103uziei? Tabloul desenat de Krasnoselischii este unul prea \u00eenfrumuse\u021bat. \u00cen realitate Transnistria e o comunitate agresiv\u0103 \u0219i destul de consolidat\u0103. Moldova e inamicul principal \u0219i, oricine ar face eforturi pentru a-i reintegra, se va confrunta cu rezisten\u021ba acestei comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Recent, Pre\u0219edintele RM Igor Dodon, a informat opinia public\u0103, c\u0103 \u201eTransnistria va avea autonomie, \u0219i aceasta va fi mai profund\u0103, comparativ cu cea acordat\u0103 G\u0103g\u0103uziei\u201d. Nu e nevoie de a fi jurist, pentru a \u00een\u021belege c\u0103 a accepta autonomia \u00een cadrul unui alt stat, ar \u00eensemna a recunoa\u0219te legisla\u021bia acestuia, inclusiv la capitolul func\u021bionarea limbilor…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8424"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8424"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8424\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8425,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8424\/revisions\/8425"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8424"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8424"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8424"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}