{"id":8047,"date":"2020-05-31T16:35:34","date_gmt":"2020-05-31T14:35:34","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=8047"},"modified":"2020-06-02T16:37:43","modified_gmt":"2020-06-02T14:37:43","slug":"diana-crudu-schemele-de-reexport-ale-produselor-alimentare-atenteaza-la-securitatea-noastra-economica-seceta-si-pandemia-au-afectat-grav-agricultorii-moldoveni-distrugerea-sistemelor-de-ir","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/diana-crudu-schemele-de-reexport-ale-produselor-alimentare-atenteaza-la-securitatea-noastra-economica-seceta-si-pandemia-au-afectat-grav-agricultorii-moldoveni-distrugerea-sistemelor-de-ir\/","title":{"rendered":"Diana Crudu: \u201eSchemele de reexport ale produselor alimentare atenteaz\u0103 la securitatea noastr\u0103 economic\u0103! Seceta \u0219i pandemia au afectat grav agricultorii moldoveni. Distrugerea sistemelor de iriga\u021bii – cea mai mare gre\u0219eal\u0103!\u201d"},"content":{"rendered":"

Diana Crudu (37 de ani), antreprenor din Republica Moldova, fost secretar de stat \u00een cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvolt\u0103rii Regionale \u0219i Mediului \u00een timpul Guvernului condus de Maia Sandu, a avut amabilitatea s\u0103 ofere un interviu pentru Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean (lact.ro). Diana Crudu face parte din primele genera\u021bii de cet\u0103\u021beni moldoveni, care au f\u0103cut studiile \u00een Rom\u00e2nia, \u00een anii 90. A finalizat Liceul Teoretic \u201eSpiru Haret\u201d din Moine\u0219ti, jude\u021bul Bac\u0103u \u0219i este dublu licen\u021biat\u0103 \u00een Drept \u0219i Finan\u021be B\u0103nci la Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza” din Ia\u0219i. Tot la Ia\u0219i a finalizat \u0219i un masterat \u00een Finan\u021be. A urmat studii \u0219i \u00een Olanda \u0219i SUA: Universitatea de Studii Aplicative \u201eHas den Bosch\u201d, Olanda (2007), Universitatea Columbus OHIO, SUA (2018). Are o afacere \u00een agricultur\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 produsele autohtone moldovene\u0219ti. Seceta \u0219i pandemia de COVID-19 au afectat o bun\u0103 parte din recoltele agricultorilor. \u00cen analiza f\u0103cut\u0103 pentru lact.ro, atinge principalele probleme care \u00eei afecteaz\u0103 pe agricultorii moldoveni, din st\u00e2nga \u0219i dreapta Nistrului.<\/em><\/p>\n

Interviul a fost realizat de c\u0103tre Mircea Merticariu<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\"\"

Diana Crudu<\/strong><\/em><\/p><\/div>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

MM:<\/em><\/strong> Doamn\u0103 Diana Crudu, care sunt \u00een prezent punctele tari \u0219i punctele slabe ale agriculturii din Republica Moldova?<\/em><\/p>\n

Diana Crudu:<\/strong> Agricultura Republicii Moldova are un poten\u021bial incredibil dar neexploatat. De\u0219i acest sector a fost subfina\u021bat de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi, de-a lungul celor treizeci de ani de la desfiin\u021barea colhozurilor ( CAP-urilor), foarte mul\u021bi moldoveni au reu\u0219it s\u0103 construiasc\u0103 afaceri de succes \u00een agricultur\u0103.<\/p>\n

Una din cele mai mari gre\u0219eli la \u00eenceputul anilor 90 a fost repartizarea terenurilor \u00een mod egal \u00eentre to\u021bi. Astfel c\u0103 oamenii s-au pomenit la un moment dat c\u0103 de\u021bineau 60-70 de ari de teren \u00een 7-8 locuri: 10 ari de livad\u0103, 20 de teren arabil, 10 de vie.<\/p>\n

De\u0219i p\u0103reau entuziasma\u021bi de dreptul la proprietate care le fusese acordat, s-au pomenit \u00een situa\u021bia c\u0103 rentabilitatea de pe prelucrarea acestor terenuri era zero, sau chiar sub zero. Mul\u021bi au abandonat terenurile, unii le-au v\u00eendut, iar procesul de consolidare \u00eenc\u0103 nu a luat sf\u00eer\u0219it. Cei care au o adev\u0103rat\u0103 pasiune pentru afacerile agricole nici ast\u0103zi \u00een anul 2020 nu au o lege a consolid\u0103rii terenurilor.<\/p>\n

Dac\u0103 am privi la structura agriculturii Republicii Moldova, putem constata c\u0103 pe anumite segmente s-au \u00eenregistat progrese. Spre exemplu, sectorul viticol. Este de notorietate faptul c\u0103 aici se produc vinuri bune \u0219i foarte bune.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, pe l\u00e2ng\u0103 fabricile de vinuri cunoscute de to\u021bi, cum ar fi Cricova sau Purcari, zeci de tineri au \u00eendr\u0103znit \u0219i au reu\u0219it s\u0103 \u00eenfiin\u021beze vin\u0103rii moderne, unde produc vinuri de foarte bun\u0103 calitate.<\/p>\n

De asemenea, ceea ce \u021bine de planta\u021biile de struguri de mas\u0103, \u00een ultimii 7-8 ani , anual au intrat \u00een rod c\u00eete 3-4 mii de hectare nou \u00eenfiin\u021bate. Avem \u00een Republica Moldova cele mai mari planta\u021bii de nuci din \u00eentreaga Europ\u0103. Dar avem \u0219i capitol la care suntem repeten\u021bi.<\/p>\n

Spre exemplu, Republica Moldova, acum c\u00ee\u021biva ani buni avea peste 220 de mii de hectare cu plante oleaginoase, cultivam lev\u0103n\u021bic\u0103, flori de trandafir, ment\u0103, ca ast\u0103zi aceste suprafe\u021be s\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 5\u00a0000 de hectare, iar noi s\u0103 import\u0103m menta tocmai din India, iar m\u0103rarul \u0219i p\u0103trunjelul din Turcia.<\/p>\n

Sectorul producerii de lapte este unul \u00een colaps. Autorit\u0103\u021bile nu au fost capabile s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii de sus\u021binere sustenabil\u0103\u00a0 a acestui sector, iar peste 50% din laptele de pe pia\u021ba noastr\u0103 este de import. Sectorul cre\u0219terii legumelor pe teren protejat este unul slab dezvoltat, ast\u0103zi Republica Moldova este dependent de importurile de legume din Turcia.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

M.M.:<\/em><\/strong> Odat\u0103 cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea European\u0103, pentru \u00eentreprinz\u0103torii din agricultur\u0103 au ap\u0103rut noi oportunit\u0103\u021bi. Ce le lipse\u0219te acestora acum, pentru a deveni mai competitivi pe pia\u021ba european\u0103? Unde \u00ee\u0219i ob\u021bin certificatele de calitate pentru produse, \u00een ce m\u0103sur\u0103 acestea respect\u0103 cerin\u021bele impuse \u00een UE?<\/em><\/p>\n

Diana Crudu<\/strong>: Acordul de Asociere cu Uniunea European\u0103 a fost unul vital pentru \u00eentreaga agricultur\u0103 a Republicii Moldova. Acesta le-a permis s\u0103 \u00ee\u0219i diversifice pie\u021bele, s\u0103 nu mai fie dependen\u021bi de pia\u021ba Federa\u021biei Ruse, at\u00eet de instabil\u0103, cu o moned\u0103 volatil\u0103. Dup\u0103 semnarea Acordului de Asociere, structura exportului s-a modificat esen\u021bial, ast\u0103zi Uniunea European\u0103 este partenerul comercial num\u0103rul unu a Republicii Moldova.<\/p>\n

Una din cele mai mari provoc\u0103ri a agricultorilor din Republica Moldova este lipsa unor laboratoare care ar emite certificate de conformitate \u0219i inofensivitate recunoscute \u00een UE.<\/p>\n

Dac\u0103 la capitolul exportului de fructe, legume, miere de albine nu exist\u0103 impedimente, atunci s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 Republica Moldova nu poate exporta carne de orice tip sau ou\u0103.<\/p>\n

Din momentul semn\u0103rii Acordului de Asociere \u0219i liber schimb au trecut aproape 6 ani. Pe principiu reciprocit\u0103\u021bii, Republica Moldova ar fi trebuit s\u0103 poat\u0103 exporta, conform cotei atribuite, 4 mii de tone de carne de pui, iar UE la r\u00eendul s\u0103u are dreptul s\u0103 importe f\u0103r\u0103 taxe \u0219i impozite 4 mii de tone pe pia\u021ba moldoveneasc\u0103.<\/p>\n

De 6 ani, companiile din UE valorific\u0103 aceast\u0103 cot\u0103, iar Republica Moldova nu a exportat nici m\u0103car un kg de carne.<\/p>\n

Motivul e at\u00eet de banal: nu avem un laborator certificat UE care ar permite emiterea de certificate conforme standardelor UE. De\u0219i donatorii str\u0103ini prin proiectele USAID \u0219i proiectele Uniunii Europene au f\u0103cut dona\u021bii de echipament pentru genul acesta de laborator, slaba calitate profesional\u0103 a celor care au condus \u0219i conduc Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de Siguran\u021b\u0103 Alimentar\u0103 a f\u0103cut imposibil\u0103 \u0219colarizarea personalului calificat \u00een vederea acredit\u0103rii unui astfel de laborator.<\/p>\n

De\u0219i exist\u0103 un poten\u021bial enorm \u00een accederea pe pia\u021ba UE a unor companii care produc care de tot soiul pui, prepeli\u021be, iepure, acest poten\u021bial este torpilat de inac\u021biunile autorit\u0103\u021bilor de la Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

MM.:<\/em><\/strong> C\u00e2t de important\u0103 este pia\u021ba Uniunii Europene pentru agricultorii transnistreni? Ministerul Agriculturii din Republica Moldova dezvolt\u0103 politici de sprijin, integratoare, pentru aceast\u0103 regiune?<\/em><\/p>\n

Diana Crudu<\/strong>: Companiile din Transnistria nu \u00eent\u00e2mpin\u0103 nici o problem\u0103 \u00een vederea exportului pe pia\u021ba UE. Chiar dac\u0103 \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een Transnistria, cele care \u00ee\u0219i doresc s\u0103 fac\u0103 export \u00een UE sunt \u00eenregistrate la Camera \u00cenregistr\u0103rilor de Stat din Republica Moldova, respective ANSA \u0219i \u00een vama moldoveneasc\u0103.<\/p>\n

Ba mai mult, acestea sunt scutite de plata procedurilor vamale \u0219i nu achit\u0103 nici m\u0103car pentru sigiliile vamale. Spre Uniunea European\u0103, din Transnistria, pleac\u0103 cantit\u0103\u021bi impun\u0103toare de distilate, vinuri, cereale \u0219i fructe. Multe din companii cu capital european au implementat sistemul ISO sau Global Gap-ul, ceea ce face \u0219i mai u\u0219or exportul. De ceva timp a fost introdus\u0103 taxa de 2% din valoarea de export \u0219i poate o practic\u0103 mai neobi\u0219nuit\u0103 ar fi obligativitatea v\u00eenz\u0103rii a 25% din valut\u0103 la cursul stabilit de banca central\u0103. Ca \u0219i \u00een cazul Republicii Moldova structura exportului a suferit modific\u0103ri, iar companiile transnistrene exploateaz\u0103 pia\u021ba UE din plin.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

M.M.:<\/em><\/strong> Fluviul Nistru, numit \u00eentr-o campanie recent\u0103 de con\u0219tientizare a Ministerului Agriculturii, Dezvolt\u0103rii Regionale \u0219i Mediului \u201ecoloana vertebral\u0103 a Republicii Moldova\u201d, joac\u0103 un rol vital pentru agricultorii de pe ambele maluri. Care este situa\u021bia sistemelor de iriga\u021bie?<\/em><\/p>\n

Diana Crudu:<\/strong> Pe ambele maluri ale Nistrului, dup\u0103 1991 s-au distrus sistemele de irigare. Dup\u0103 mine, una din cele mai mari gre\u0219eli posibile. De\u0219i acum se \u00eencearc\u0103 prin diverse proiecte cu finan\u021bare extern\u0103 construc\u021bia de magistrale pentru irigare suntem departe de a acoperi \u00eentreg teritoriu. Sunt necesare investi\u021bii de miliarde. Moldova are \u0219i o legisla\u021bie \u00een domeniul apelor, care nu le permite agricultorilor s\u0103 irige din apele de suprafa\u021b\u0103 sau cele subterane. Chiar dac\u0103 un agricultor cu resurse proprii ar construi o sond\u0103 din care ar vrea s\u0103 \u00ee\u0219i irige terenurile, acest lucru ar fi imposibil, deoarece autorit\u0103\u021bile nu permit folosirea apelor subterane \u00een vederea irig\u0103rii, iar \u00een condi\u021biile cre\u0219terii constante a temperaturilor, o agricultur\u0103 performant\u0103 f\u0103r\u0103 irigare este imposibil de f\u0103cut.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

M.M.:<\/em><\/strong> \u00a0Pandemia de Sars-COV-2, Covid-19, a deschis noi provoc\u0103ri pentru toate domeniile de activitate.\u00a0\u00a0Mai mult, prima parte a acestui an a fost deosebit de secetoas\u0103, fapt care a afectat o parte din culturile de toamn\u0103. A fost stabilit un plan de m\u0103suri de urgen\u021b\u0103 pentru agricultori, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie sprijini\u021bi, acolo unde este cazul, pentru a dep\u0103\u0219i cu bine acest an?<\/em><\/p>\n

Diana Crudu:<\/strong> 2020 este anul \u00een care vom vorbi despre supravie\u021buire. Agricultorii care \u0219i-au \u00eens\u0103m\u00een\u021bat terenurile \u00een toamn\u0103 au fost nevoi\u021bi s\u0103 r\u0103stoarne brazda, pentru c\u0103 \u00een propor\u021bie de 95% au fost compromise din cauza secetei. Plus la aceast\u0103 \u00een prim\u0103var\u0103 s-au \u00eenregistrat \u00eenghe\u021buri care au compromis road\u0103 de cire\u0219e, cais, prun \u00een propor\u021bie estimativ\u0103 de 60-70%.<\/p>\n

Pandemia a dus la blocarea exporturilor de vinuri. O estimare prealabil\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 veniturile ratate din oprirea v\u00eenz\u0103rilor de vinuri pe pie\u021bele externe se vor cifra \u00een jur de 120 \u2013 130 milioane de euro.<\/p>\n

\u0218i c\u00eet de paradoxal nu ar p\u0103rea, cu o popula\u021bie de 27% antrenat\u0103 direct \u0219i indirect \u00een agricultur\u0103 aceasta r\u0103m\u00eene subfinan\u021bat\u0103. Fondul de Subven\u021bionare, \u00een m\u0103rime de 1 miliard de lei ( 52 de milioane euro), este unul insuficient pentru acoperirea tuturor cererilor de subven\u021bionare.<\/p>\n

\u00cen acest an, din acest fond de 1 miliard de lei, 550 de milioane erau datorii de acoperit din anii preceden\u021bi.<\/p>\n

Din cele 450 de milioane r\u0103mase, autorit\u0103\u021bile au mai t\u0103iat \u00eenc\u0103 220 de milioane \u0219i au atribuit Fondului de Dezvoltare Rural\u0103. Iar ast\u0103zi, \u00een luna iunie practic, acest fond de subven\u021bionare este epuizat.<\/p>\n

Nu putem vorbi de competitivitatea agriculturii Republicii Moldova at\u00eeta timp cat nu avem pl\u0103\u021bile directe la hectar, sau la cap de animal. At\u00e2ta timp c\u00eet vecinii no\u0219tri ucraineni au costuri cu energia de 2-3 ori mai mici ca noi \u0219i sinecosturi de producere mult mai mici, este de la sine \u00een\u021beles c\u0103 vom fi invada\u021bi din est de produse mai ieftine.<\/p>\n

Corup\u021bia din sistemul de achizi\u021bii publice este unul care torpileaz\u0103 eforturile agricultorilor din Republica Moldova de a se dezvolta.<\/p>\n

Atunci c\u00eend tu ca \u0219i autoritate public\u0103 \u00een luna iulie-august achizi\u021bionezi banane \u0219i portocale la un pre\u021b de 1 euro pentru institu\u021biile pre\u0219colare, spitale, armat\u0103, iar agricultorii nu pot vinde merele, prunele, strugurii, perele cu un pre\u021b de 3-4 ori mai mic dec\u00eet citricile, personal consider c\u0103 e o crim\u0103 moral\u0103 la adresa produc\u0103torului local.<\/p>\n

Schemele de reexport ale produselor alimentare atenteaz\u0103 la securitatea noastr\u0103 economic\u0103. Drept exemplu v\u0103 pot spune c\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 2019 depozitele de mere erau aproape pline. Produc\u0103torii nu reu\u0219eau s\u0103 v\u00eend\u0103 nici m\u0103car cu 20 de eurocen\u021bi per kg. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eentr-o singur\u0103 lun\u0103 au fost importate oficial peste 4 mii de tone de mere din Ucraina. Acestor mere li se schimbau eticheta, ca \u0219i cum ar fi provenit din Republica Moldova, iar apoi erau reexportate spre Federa\u021bia Rus\u0103. Abia \u00een anul 2020 \u00een urma unor sesiz\u0103ri din partea noastr\u0103 s-a reu\u0219it deschiderea primului dosar penal pe marginea reexportului ilegal.<\/p>\n

 <\/p>\n

M.M.:<\/em><\/strong> Rom\u00e2nia este principalul partener economic al Republicii Moldova \u0219i, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103, poarta de intrare a produselor moldovene\u0219ti pe pia\u021ba Uniunii Europene.\u00a0Asocierile transfrontaliere \u0219i ob\u021binerea de subven\u021bii suplimentare, de la Uniunea European\u0103, pentru agricultorii de pe ambele maluri ale Prutului, ar putea fi solu\u021bia pentru o mai bun\u0103 competitivitate a acestora pe pie\u021bele externe? Ce este de f\u0103cut pentru a cre\u0219te dinamica schimburilor economice, exist\u0103 o strategie pe termen lung discutat\u0103 \u0219i cu omologii de la Ministerul Agriculturii din Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\n

Diana Crudu:<\/strong> Cred c\u0103 suntem pe drumul cel bun. Aici la Chi\u0219in\u0103u avem o Asocia\u021bie a Investitorilor Rom\u00e2ni foarte activ\u0103. Este implicat\u0103 \u0219i \u00een via\u021ba social\u0103 de aici. Spre exemplu nu doar Guvernul Rom\u00e2niei a f\u0103cut o dona\u021bie de echipamente de 3,5 milioane de euro, dar \u0219i Asocia\u021bia s-a implicat separat. Multe companii din Republica Moldova \u00ee\u0219i extind afacerile dincolo de Prut. Interconect\u0103rile le facem prin oameni de calitate. Pot spune direct \u0219i sincer c\u0103 corpul diplomatic de la Ambasada Rom\u00e2niei este extrem de bun. Ast\u0103zi \u00een cadrul ambasadei \u0219i a consulatului rom\u00e2n de la Chi\u0219in\u0103u lucreaz\u0103 diploma\u021bi de excep\u021bie care depun eforturi considerabile pentru consolidarea rela\u021biilor noastre pe toate palierele, pentru promovarea exporturilor, pentru interconectarea noastr\u0103 energetic\u0103. Cea mai bun\u0103 investi\u021bie care o face Rom\u00e2nia \u00een Republica Moldova sunt miile de burse oferite tinerilor. Pentru c\u0103 po\u021bi avea resurse nelimitate, dar dac\u0103 nu ai capital uman, nu ai nimic.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Diana Crudu (37 de ani), antreprenor din Republica Moldova, fost secretar de stat \u00een cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvolt\u0103rii Regionale \u0219i Mediului \u00een timpul Guvernului condus de Maia Sandu, a avut amabilitatea s\u0103 ofere un interviu pentru Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean (lact.ro). Diana Crudu face parte din primele genera\u021bii de cet\u0103\u021beni moldoveni, care au f\u0103cut…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8047"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8047"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8047\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8048,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8047\/revisions\/8048"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8047"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8047"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8047"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}