{"id":8037,"date":"2020-05-26T16:12:39","date_gmt":"2020-05-26T14:12:39","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=8037"},"modified":"2020-06-02T16:14:14","modified_gmt":"2020-06-02T14:14:14","slug":"eduard-tugui-integrarea-europeana-a-devenit-principalul-mecanism-de-modernizare-si-dezvoltare-a-republicii-moldova-si-principala-strategie-de-solutionare-a-conflictului-transnistrean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/eduard-tugui-integrarea-europeana-a-devenit-principalul-mecanism-de-modernizare-si-dezvoltare-a-republicii-moldova-si-principala-strategie-de-solutionare-a-conflictului-transnistrean\/","title":{"rendered":"Eduard \u021augui: Integrarea european\u0103 a devenit principalul mecanism de modernizare \u0219i dezvoltare a Republicii Moldova \u0219i principala strategie de solu\u021bionare a conflictului transnistrean"},"content":{"rendered":"

Politologul dr. Eduard \u021augui, expert \u00een cadrul Institutului pentru Dezvoltare \u0219i Ini\u021biative Sociale \u201dViitorul\u201d, a acordat un interviu, \u00een exclusivitate, pentru Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean. Impactul Acordului de Asociere\u00a0 \u00eentre Rep<\/em>ublica Moldova \u0219i Uniunea European\u0103 este major, \u00een prezent peste 70% din exporturile din st\u00e2nga Prutului ajung pe pia\u021ba comunitar\u0103. Efectele apropierii de Uniunea European\u0103 sunt resim\u021bite \u0219i la Tiraspol, de\u0219i sunt diminuate de autoizolarea impus\u0103 de regimu<\/em>l politic. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Interviul a fost realizat de c\u0103tre Mircea Merticariu<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\"\"

Eduard \u021augui<\/strong><\/em><\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

M.M.:<\/em> Domnule Eduard \u021augui, sunte\u021bi autorul mai multor studii referitoare la rezultatele implement\u0103rii Acordului de Asociere \u00eentre Republica Moldova \u0219i Uniunea European\u0103. Exist\u0103 un plan na\u021bional de m\u0103suri pentru implementarea acestuia, au existat finan\u021b\u0103ri, care au produs deja schimb\u0103ri \u00een Republica Moldova. Dup\u0103 aproape \u0219ase ani de la semnarea acestui acord cu UE, cum aprecia\u021bi impactul acestora asupra societ\u0103\u021bii din st\u00e2nga Nistrului?<\/em><\/p>\n

E.\u021a.: \u00cenainte de toate, pentru a \u00een\u021belege rezultatele implement\u0103rii, este demn de reamintit contextul general de semnare \u0219i implementare a Acordului de Asociere (AA), aplicat provizoriu de la 1 septembrie 2014 \u0219i intrat \u00een vigoare la 1 iulie 2016. \u00cen ultimul deceniu, rela\u021biile dintre Republica Moldova \u0219i Uniunea European\u0103 pot fi divizate conven\u021bional \u00een dou\u0103 mari etape. Primii cinci ani, c\u00e2nd se negocia acordul \u0219i regimul liberalizat de vize, Republica Moldova era \u201dpovestea de succes\u201d a Parteneriatului Estic care g\u0103zduia periodic diploma\u021bi \u0219i demnitari europeni, \u00een timp ce societatea civil\u0103 solicita recunoa\u0219terea statutului de candidat la aderare. Dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a AA, urm\u0103torii cinci ani, rela\u021biile moldo-europene s-au r\u0103cit treptat, urmare a furtului din sistemul bancar \u0219i tren\u0103rii reformelor, \u00een special \u00een justi\u021bie, derapajelor democratice, cum a fost cazul anul\u0103rii alegerilor primarului capitalei din anul 2018, sau retoricii ostile venite de la Chi\u0219in\u0103u. Guvernul Sandu a fost prea efemer pentru a schimba fundamental contextul, drept pentru care tot mai pu\u021bini oficiali europeni vin \u00een Republica Moldova, \u00een timp ce autorit\u0103\u021bile de la Chi\u0219in\u0103u nu sunt prea des invitate \u00een cancelariile euro-atlantice.<\/p>\n

\u00cen acest context, au fost adoptate prin Hot\u0103r\u00eere de Guvern dou\u0103 Planuri na\u021bionale de implementare a Acordului de Asociere RM-UE, pentru anii 2014-2016 \u0219i, respectiv, pentru anii 2017-2019. Evaluarea Planurilor \u0219i a implement\u0103rii AA sunt realizate pe trei dimensiuni. Prima dimensiune, este evaluarea cantitativ\u0103 realizat\u0103 de c\u0103tre Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Afacerilor Externe \u0219i Integr\u0103rii Europene. Astfel, ultimul Raport din anul 2020, indic\u0103 un nivel de implementare de 71,56%, pentru perioada 2017-2019. A doua dimensiune, reprezentat\u0103 de evalu\u0103rile alternative realizate de c\u0103tre societatea civil\u0103, care de regul\u0103 sunt mai rezervate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu realiz\u0103rile cantitative \u0219i mai critice pe partea calitativ\u0103. Rapoartele din ultima perioad\u0103 constat\u0103 realiz\u0103rile din sectorul financiar-bancar \u0219i capacitatea sectorial\u0103 de a transpune Directivele \u0219i Regulamentele UE \u00een cadrul legal \u0219i normativ na\u021bional, dar atest\u0103 restan\u021be la punerea \u00een aplicare a acestora, \u00een mod special \u00een sectorul justi\u021biei \u0219i integrit\u0103\u021bii. A treia dimensiune, evalu\u0103rile Parlamentului European \u0219i ale Comisiei Europene, care sunt nu doar estim\u0103ri tehnice, dar \u0219i aprecieri politice ale reformelor din Republica Moldova. Raportul de evaluare al Parlamentului European din octombrie 2018, de r\u00e2nd cu cel al Comisiei Europene din septembrie 2019, sunt foarte critice pentru sectoare ca: alegeri, statul de drept, presa \u0219i societatea civil\u0103. Recentul Raport de evaluare al Parlamentului European, mai 2020, este mai tehnic \u0219i nu at\u00e2t de critic, dar Raportorul Parlamentului European pentru R.Moldova, Drago\u0219 Tudorache, avertizeaz\u0103 Guvernul de la Chi\u0219in\u0103u c\u0103 poate pierde o tran\u0219\u0103 financiar\u0103 dac\u0103 nu implementeaz\u0103 reformele asumate.<\/p>\n

Chiar \u0219i \u00een acest context dificil, integrarea european\u0103 a stimulat cre\u0219terea \u0219i dezvoltarea Republicii Moldova, iar UE \u0219i statele sale membre sunt de departe cei mai mari donatori pentru cet\u0103\u021benii moldoveni. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, Parlamentul European a aprobat recent acordarea a 100 milioane euro pntru lupta cu COVID-19, \u00een timp ce Republica Moldova este cel mai mare recipient de ajutor din partea UE pe cap de locuitor \u00een \u00eentreaga vecin\u0103tate european\u0103. Practic nu exist\u0103 localitate din \u021bar\u0103 care s\u0103 nu fi beneficiat de cel pu\u021bin un proiect UE, proiecte printre care se num\u0103r\u0103 reabilitarea a 700 kilometri de drumuri, troleibuze \u00een Chi\u0219in\u0103u \u0219i B\u0103l\u021bi, apeducte construite \u00een zeci de localit\u0103\u021bi etc. Suplimentar, exist\u0103 ajutorul financiar oferit de Rom\u00e2nia \u0219i de celelalte state UE, prin acorduri bilaterale. Totodat\u0103, Rapoartele de impact sectoriale constat\u0103 c\u0103 datorit\u0103 zonei de liber schimb 70% din exporturile moldovene\u0219ti sunt pe pia\u021ba UE iar PIB-ul a crescut suplimentar cu cca 8%, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2018. \u00cen cele din urm\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2014, mai bine de 2,5 milioane de cet\u0103\u021beni cu pa\u0219apoarte biometrice au beneficiat de regimul liberalizat de vize.<\/p>\n

Spre regret, regimul de la Tiraspol se auto-izoleaz\u0103 \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 decupleze societatea din st\u00e2nga Nistrului de la procesul de integrare european\u0103 a Republicii Moldova. Drept consecin\u021b\u0103, impactul implement\u0103rii AA, a reformelor \u0219i asisten\u021bei financiare conexe, asupra societ\u0103\u021bii din st\u00e2nga Nistrului este mult diminuat. Regiunea transnistrean\u0103 beneficiaz\u0103 de asisten\u021b\u0103 financiar\u0103 nerambursabil\u0103 prin Programul Sus\u021binerea M\u0103surilor de Promovare a \u00cencrederii, ajuns la a V-a etap\u0103, dar cei cca 400 de mii de cet\u0103\u021beni din st\u00e2nga Nistrului puteau s\u0103 beneficieze de o asisten\u021b\u0103 financiar\u0103 a UE mult mai mare, \u00eentr-un stat integrat \u0219i func\u021bional. Business-ul din st\u00e2nga Nistrului a \u00een\u021beles exact oportunit\u0103\u021bile pe care le deschide pia\u021ba european\u0103, dovad\u0103 c\u0103 mai bine de 2\/3 din exporturi regiunii transnistrene sunt \u00een UE \u0219i pe malul drept al Nistrului, doar c\u0103 mediul de afaceri de acolo nu cunoa\u0219te transform\u0103rile necesare pentru a r\u0103m\u00e2ne competitiv \u00een secolul XXI, transform\u0103ri stimulate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de integrarea european\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, mul\u021bi cet\u0103\u021beni din st\u00e2nga Nistrului sunt printre cele 2,5 milioane care au beneficiat de regimul liberalizat de vize, dar s\u0103r\u0103cia de acolo permite c\u0103l\u0103torii frecvente prin Europa cu pa\u0219apoarte biometrice preponderent func\u021bionarilor \u0219i clanurilor clandestine, care pledeaz\u0103 cel mai mult pentru \u201dstatalitatea Transnistriei\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

M.M.: Una dintre politicile europene de succes este politica de coeziune, care presupune crearea regiunilor de dezvoltare \u0219i sprijin pentru stimularea cre\u0219terii economice \u0219i sprijinirea zonelor defavorizate. Care a fost efectul concret al cre\u0103rii regiunilor de dezvoltare \u00een Republica Moldova \u0219i care a fost impactul asupra regiunii transnistrene?<\/em><\/p>\n

E.\u021a.: \u00centr-adev\u0103r, politica de coeziune a devenit principalul instrument ce abordeaz\u0103 eficien\u021ba \u0219i echitatea la nivelul UE: o nou\u0103 paradigm\u0103 de dezvoltare ce presupune politici \u0219i interven\u021bii \u201dteritorializate\u201d care vizeaz\u0103 ca toate regiunile trebuie s\u0103-\u015fi realizeze poten\u0163ialul deplin de dezvoltare \u015fi to\u0163i cet\u0103\u0163enii trebuie s\u0103 aib\u0103 \u015fanse egale, indiferent de locul unde tr\u0103iesc. Dezvoltarea regional\u0103 este componenta de baz\u0103 a politicii de coeziune \u0219i se articuleaz\u0103 \u00een Republica Moldova \u00een contextul institu\u021bionaliz\u0103rii rela\u021biilor cu Uniunea European\u0103. AA de asemenea con\u021bine un capitol special (Capitolul 20, Titlul IV) \u00eentitulat Dezvoltarea regional\u0103, cooperarea transfrontalier\u0103 \u0219i regional\u0103. Astfel, \u00een decembrie 2006, Parlamentul de la Chi\u0219in\u0103u adopt\u0103 Legea nr.438\/2006 privind dezvoltarea regional\u0103, care con\u021bine obiective aliniate la politica de coeziune a UE \u0219i prevede crearea a \u015fase regiuni de dezvoltare \u0219i anume: RD Nord, RD Centru, RD Sud, RD Chi\u0219in\u0103u, RD G\u0103g\u0103uzia \u0219i RD Transnistria.<\/p>\n

Realizarea efectiv\u0103 a dezvolt\u0103rii regionale \u00een Republica Moldova \u00eencepe de prin anul 2010, c\u00e2nd sunt create primele trei regiuni de dezvoltare (RD Nord, RD Centru, RD Sud) \u0219i este implementat\u0103 prima Strategie Na\u021bional\u0103 de Dezvoltare Regional\u0103 (SNDR). Dup\u0103 care este instituit\u0103 RD G\u0103g\u0103uzia, implementate alte dou\u0103 SNDR-uri, ultima pe anii 2016-2020, dup\u0103 cum sunt implementate \u0219i Strategii de Dezvoltare pentru fiecare regiune. Decalajele de dezvoltare \u00een Republica Moldova nu sunt \u00eentre RD, de\u0219i sunt diferen\u021be dintre Nord \u0219i Sud. Principalele decalaje sunt \u00eentre Chi\u0219in\u0103u \u0219i restul \u021b\u0103rii, precum \u0219i \u00eentre mediul rural \u0219i mediul urban. Sunt deja o serie de realiz\u0103ri ale noii politici, prin care s-a investit \u00een infrastructura fizic\u0103 din multe localit\u0103\u021bi, dar impactul global este deocamdat\u0103 modest \u00een Republica Moldova, cel pu\u021bin \u00een compara\u021bie cu statele membre UE, deoarece instrumentul financiar creat \u2013 Fondul Na\u021bional pentru Dezvoltare Regional\u0103 \u2013 \u00eenseamn\u0103 cca 10 milioane euro anual, \u00een timp ce sinergia cu alte fonduri publice este deficitar\u0103.<\/p>\n

Administra\u021bia de la Tiraspol a refuzat s\u0103 recunoasc\u0103 legisla\u021bia Republicii Moldova \u0219i \u00een acest sector, dovad\u0103 c\u0103 RD Transnistria nu a fost deocamdat\u0103 instituit\u0103. Dincolo de argumentele tradi\u021bionale invocate de c\u0103tre negociatorii transnistreni, \u00een mod particular argumentul c\u0103 Republica Moldova este un stat str\u0103in a c\u0103rui legisla\u021bie nu este obligatorie \u00een st\u00e2nga Nistrului, paradigma pe care o presupune dezvoltarea regional\u0103 este incompatibil\u0103 cu regimurile centralizate \u0219i autoritare. Dezvoltarea regional\u0103 este asociat\u0103 cu descentralizarea administrativ\u0103 \u0219i presupune politici teritorializate concepute \u0219i implementate printr-un sistem de guvernan\u0163\u0103 pe mai multe niveluri, \u00een timp ce \u00een regiunea transnistrean\u0103 autorit\u0103\u021bile publice locale sunt numite prin ordin de la centru.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

M.M.: \u00cen ce m\u0103sur\u0103 s-a schimbat ritmul reformelor pro-europene dup\u0103 instalarea Guvernului PSRM-PDM? Recent,\u00a0\u00a0\u00eentre Guvernul Republicii Moldova \u0219i Guvernul Ungariei a fost \u00eencheiat un acord de parteneriat strategic, care, cel pu\u021bin declarativ, vizeaz\u0103 un sprijin economic \u0219i diplomatic pentru integrarea Republicii Moldova \u00een Uniunea European\u0103. Crede\u021bi c\u0103 este mai aproape drumul spre Europa al Republicii Moldova prin Budapesta dec\u00e2t prin Bucure\u0219ti? La ce v\u0103 a\u0219tepta\u021bi de la Guvernul Orban, al Ungariei, care sprijin\u0103 deschis autonomia a\u0219a-zisului \u201d\u021ainut Secuiesc\u201d din Rom\u00e2nia, \u00een privin\u021ba reglement\u0103rii conflictului transnistrean?<\/em><\/p>\n

E.\u021a.: Programul de activitate al Guvernului Chicu, votat \u00een noiembrie 2019, nu con\u021bine angajamente pro-europene ferme, dar anun\u021b\u0103 o politic\u0103 extern\u0103 echilibrat\u0103, echilibru care \u00een Republica Moldova nu este expresia unei maturit\u0103\u021bi diplomatice, dar a fost de fiecare dat\u0103 un eufemism pentru ancorarea acestui stat \u00een orbita diploma\u021biei de la Moscova. Institu\u021bionalizarea rela\u021biei PSRM-PDM, exprimat\u0103 inclusiv prin noua garnitur\u0103 guvernamental\u0103, nu a avut drept scop reformele pro-europene. care spre regret au fost \u00eenlocuite cu declara\u021biile ofensatorii la adresa UE, a statelor membre \u0219i a oficialilor europeni. De dragul adev\u0103rului, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 pandemia COVID-19 a impus o agend\u0103 special\u0103 Guvernului, dar, tot de dragul adev\u0103rului, trebuie s\u0103 mai recunoa\u0219tem c\u0103 declara\u021biile ofensatorii la adresa UE, la adresa Rom\u00e2niei sau la adresa oficialilor europeni, sunt simptome ale altui virus.<\/p>\n

Premierul Ungariei este unul dintre pu\u021binii oficiali europeni care a ne-a vizitat \u00een ultimii ani. Poate fi doar excep\u021bia care s\u0103 confirme afirma\u021biile mele de mai sus, referitoare la izolarea interna\u021bional\u0103 a oficialilor de la Chi\u0219in\u0103u, dar poate fi \u0219i un demers cu mai multe implica\u021bii strategice. Declara\u021bia privind parteneriatul strategic \u00eentre Republica Moldova \u0219i Ungaria, semnat\u0103 la Chi\u0219in\u0103u de c\u0103tre Orban \u0219i Chicu, este un document asem\u0103n\u0103tor acelor \u201dparteneriate europene\u201d pe care le-a semnat Republica Moldova \u00een ultimul deceniu cu alte state est-europene, inclusiv cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen tot cazul, c\u00e2t\u0103 vreme Ungaria este un stat membru NATO \u0219i UE, orice cooperare sectorial\u0103 sau vizit\u0103 din partea oficialilor de la Budapesta poate fi salutat\u0103. Rezervele apar pe dimensiunea geopolitic\u0103, mai ales dac\u0103 exist\u0103 b\u0103nuieli rezonabile c\u0103 Guvernul Orban, al Ungariei, face un joc \u00eempreun\u0103 cu Rusia \u00een regiune, care poate afecta integritatea teritorial\u0103 \u0219i\/sau interesele Republicii Moldova \u0219i Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

M.M.: \u00a0\u00centr-un Apel recent c\u0103tre mediatorii \u0219i observatorii din formatul de negocieri \u201d5+2\u201d, mai multe organiza\u021bii din societatea civil\u0103 solicitau convocarea formatului de negocieri \u00een vederea solu\u021bion\u0103rii mai multor provoc\u0103ri ale administra\u021biei de la Tiraspol, \u00een special \u00een raionul Dub\u0103sari. \u00cen ce const\u0103 situa\u021bia special\u0103 a raionului Dub\u0103sari \u0219i cu ce probleme se confrunt\u0103 acesta? Ce probleme concrete au fost dep\u0103\u0219ite \u0219i \u00een ce mod? Dac\u0103 putem vorbi de \u00een\u021belegeri durabile \u0219i \u00een ce m\u0103sur\u0103 raionul Dub\u0103sari ar putea fi modelul pentru reintegrarea regiunii transnistrene?<\/em><\/p>\n

E.\u021a.: Raionul Dub\u0103sari este singurul centru raional din Republica Moldova \u00een exil, cu sediul \u00een s. Cocieri, singurul \u00een totalitate rural \u0219i singurul din st\u00e2nga Nistrului care a r\u0103mas sub controlul autorit\u0103\u021bilor constitu\u021bionale dup\u0103 r\u0103zboiul din 1992. Sunt ingredientele care fac special acest raion \u0219i, totodat\u0103, condi\u021biile care fac via\u021ba cet\u0103\u021benilor de acolo foarte dificil\u0103. Reziden\u021bii r-lui Dub\u0103sari, \u00een special din localit\u0103\u021bile din st\u00e2nga Nistrului, sunt permanent supu\u0219i unor presiuni din partea administra\u021biei de la Tiraspol \u0219i au posibilit\u0103\u021bi reduse de circula\u021bie. \u00cen aceste localit\u0103\u021bi s-au \u00eenregistrat numeroase cazuri de maltratare, jefuire, omor sau dispari\u021bie a persoanelor care aveau op\u021biuni diferite dec\u00e2t cele ale structurilor secesioniste.<\/p>\n

\u0218colile cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i\/sau terenurile agricole aflate dup\u0103 traseul R\u00e2bni\u0163a-Tiraspol sunt \u00een\u021belese de c\u0103tre administra\u021bia de la Tiraspol drept principale vulnerabilit\u0103\u021bi ale autorit\u0103\u021bilor constitu\u021bionale, drept pentru care re-deschide de fiecare dat\u0103 aceste \u201ddosare\u201d \u00een negocieri. Pandemia COVID-19 este utilizat\u0103 de c\u0103tre liderii transnistreni drept pretext pentru o serie de ac\u021biuni geo-politice care fac \u0219i mai dificil\u0103 via\u021ba oamenilor din Dub\u0103sari, care \u00eencalc\u0103 tratatele interna\u021bionale \u00een domeniul drepturilor omului \u0219i care re-tensioneaz\u0103 situa\u021bia \u00een Zona de Securitate. Astfel, au fost instituite noi posturi mobile de control \u0219i blocuri de beton \u00een r-ul Dub\u0103sari, prin care sunt blocate majoritatea drumurilor care fac leg\u0103tura dintre localit\u0103\u021bile Cocieri \u0219i Corjova, au fost instalate ilegal sisteme de monitorizare video pe teritoriul comunei Corjovo din raionul Dub\u0103sari, a fost blocat accesul la medicul de familie \u0219i farmacia din localitatea Cocieri pentru cet\u0103\u021benii din comuna Corjova.<\/p>\n

Deocamdat\u0103 nu s-a consumat nicio \u0219edin\u021b\u0103 \u00een format \u201d5+2\u201d \u0219i nu au fost solu\u021bionate problemele de baz\u0103 ale acestor cet\u0103\u021beni. Nici \u00een\u021belegerile anterioare, \u00een special cele legate de \u0219coli \u0219i terenuri, nu sunt sustenabile. Nu \u0219tiu \u00een ce m\u0103sur\u0103 demersurile legate de raionul Dub\u0103sari pot servi ca model pentru reintegrarea \u00eentregii regiuni transnistrene, dar consolidarea jurisdic\u021biei Chi\u0219in\u0103ului \u00een aceste localit\u0103\u021bi din st\u00e2nga Nistrului reprezint\u0103 prioritatea zero din punctul meu de vedere.\u00a0 Consolidarea jurisdic\u021biei presupune politici \u0219i ac\u021biuni (Planul A al re-integr\u0103rii) care sunt mai fezabile, comparativ cu retragerea GOTR. Cea mai important\u0103 prezen\u021b\u0103 a statului Republica Moldova \u00een st\u00e2nga Nistrului sunt localit\u0103\u021bile din r-ul Dub\u0103sari \u0219i \u0219colile cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, drept pentru care este crucial de a nu pierde aceast\u0103 prezen\u021b\u0103 \u00een timp ce negociem \u00een marile capitale ale lumii cu administra\u021bia de la Tiraspol.<\/p>\n

 <\/p>\n

M.M.: \u00a0Odat\u0103 cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea European\u0103, exporturile regiunii transnistrene pe pia\u021ba european\u0103 au \u00eenflorit \u0219i reprezint\u0103 principalul motor de cre\u0219tere. Regiunea transnistrean\u0103 export\u0103 \u00een 20 din cele 28 de \u021b\u0103ri UE, iar Rom\u00e2nia reprezint\u0103 principalul partener exterior. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 aceste realit\u0103\u021bi economice ar putea influen\u021ba deciziile politice, astfel \u00eenc\u00e2t reintegrarea acestei regiuni s\u0103 apar\u0103 ca fireasc\u0103?<\/em><\/p>\n

E.\u021a.: Aceasta ar fi o exprimare mai pu\u021bin academic\u0103 a teoriei neo-func\u021bionaliste de integrare, care \u00eencepe cu sectoare mai tehnice \u0219i care solicit\u0103 pe parcurs sectoare politice. Modelul func\u021bioneaz\u0103 \u00een procesul de integrare european\u0103, dar eu personal am mari rezerve \u00een raport cu aplicabilitatea lui \u00een cazul re-integr\u0103rii Republicii Moldova. Adev\u0103rat c\u0103 \u00een lipsa unei viziuni coerente \u0219i fezabile a Guvernului de la Chi\u0219in\u0103u privind regiunea transnistrean\u0103, integrarea european\u0103 a devenit nu doar principalul mecanism de modernizare \u015fi dezvoltare a Republicii Moldova, dar a devenit \u015fi principala strategie de solu\u0163ionare a conflictului transnistrean \u015fi asigurare a integrit\u0103\u0163ii teritoriale.<\/p>\n

Rezervele mele sunt legate de pozi\u021biile Tiraspolului \u0219i a Moscovei, care sunt variabile exogene ce nu intr\u0103 \u00een modelul standard. Tiraspolul, chiar \u00een cazul \u00een care ar putea decide \u00een chestiuni strategice, \u00een\u021belege c\u0103 re-integrarea realizat\u0103 pe fundamentul reformelor care le con\u021bine integrarea european\u0103 va conduce la c\u0103derea regimului din st\u00e2nga Nistrului \u0219i a schemelor ilicite cultivate acolo timp de trei decenii. Dac\u0103 Moscova, cea care decide \u00een continuare marile teme de securitate ale regiunii,\u00a0 ar permite regiunii transnistrene s\u0103 se re-integreze cu Republica Moldova, atunci ea poate accepta doar o formul\u0103 ruseasc\u0103, nu una european\u0103 de solu\u021bionare a conflictului transnistrean.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Politologul dr. Eduard \u021augui, expert \u00een cadrul Institutului pentru Dezvoltare \u0219i Ini\u021biative Sociale \u201dViitorul\u201d, a acordat un interviu, \u00een exclusivitate, pentru Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean. Impactul Acordului de Asociere\u00a0 \u00eentre Republica Moldova \u0219i Uniunea European\u0103 este major, \u00een prezent peste 70% din exporturile din st\u00e2nga Prutului ajung pe pia\u021ba comunitar\u0103. Efectele apropierii de Uniunea…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8037"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8037"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8037\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8038,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8037\/revisions\/8038"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8037"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8037"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8037"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}