{"id":7595,"date":"2020-03-18T09:17:00","date_gmt":"2020-03-18T07:17:00","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=7595"},"modified":"2020-03-18T09:22:30","modified_gmt":"2020-03-18T07:22:30","slug":"mihai-melintei-economia-transnistreana-in-date-anul-2019","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/mihai-melintei-economia-transnistreana-in-date-anul-2019\/","title":{"rendered":"Mihai Melintei: Economia transnistrean\u0103 \u00een date &#8211; anul 2019"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen prezent, complexul industrial este baza pentru formarea indicatorilor macroeconomici ai regiunii transnistrene. Locul de frunte \u00een acest domeniu este ocupat de energia electric\u0103, metalurgia feroas\u0103, construc\u021bia de ma\u0219ini \u0219i prelucrarea metalelor, industria chimic\u0103, industria u\u0219oar\u0103, industria alimentar\u0103, silvicultura \u0219i prelucrarea lemnului, industria materialelor de construc\u021bie. Industria regiunii include 110 \u00eentreprinderi cu diferite modele de proprietate. Cele mai mari centre de produc\u021bie sunt la Tiraspol, Bender\/Tighina \u0219i R\u00e2bni\u021ba. Peste 90% din bunurile materiale produse \u00een regiunea transnistrean\u0103 sunt exportate. Nevoile de resurse de combustibil \u0219i a majorit\u0103\u021bii tipurilor de materii prime sunt satisf\u0103cute de import. Rela\u021biile economice externe ale Tiraspolului sunt complicate din cauza nerecunoa\u0219terii sale <em>de jure<\/em>, prin urmare, un rol deosebit \u00eel au contractele \u00eencheiate direct de \u00eentreprinderile din regiune cu partenerii externi.<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a><\/p>\n<p>Conform unui act normativ din anul 2019 (Articolul 4), Tiraspolul desf\u0103\u0219oar\u0103 urm\u0103toarele tipuri de activit\u0103\u021bi economice externe: export \u0219i import de bunuri, capital \u0219i for\u021b\u0103 de munc\u0103; furnizarea, de c\u0103tre subiec\u021bii activit\u0103\u021bii economice externe a regiunii transnistrene, a serviciilor economice c\u0103tre entit\u0103\u021bile de afaceri str\u0103ine, inclusiv: produc\u021bie, expediere de m\u0103rfuri, asigur\u0103ri, consultan\u021b\u0103, transport, gestiune; furnizarea serviciilor economice de mai sus de c\u0103tre entit\u0103\u021bile comerciale str\u0103ine c\u0103tre subiec\u021bii activit\u0103\u021bii economice din regiune; schimbul de documenta\u021bie tehnic\u0103;\u00a0 tranzac\u021bii \u0219i opera\u021biuni financiare interna\u021bionale; opera\u021biuni de tranzac\u021bii de credit \u0219i decontare \u00eentre entit\u0103\u021bi economice str\u0103ine \u0219i subiec\u021bii activit\u0103\u021bii economice din regiune; \u00eenfiin\u021barea de entit\u0103\u021bi comerciale \u0219i societ\u0103\u021bi mixte; \u00eencheierea de acorduri economice interregionale \u0219i altele conform actelor normative din regiunea transnistrean\u0103.<a href=\"#_ftn2\" name=\"_ftnref2\">[2]<\/a><\/p>\n<p>Urm\u0103rind statisticile vamale, sesiz\u0103m c\u0103 cifra total\u0103 de afaceri a comer\u021bului regiunii transnistrene pentru anul 2019 a fost de 1,866 mlrd. $. \u00cen 2019, volumul importurilor de m\u0103rfuri \u00een regiunea transnistrean\u0103 a fost de 1,209 mlrd. $, iar volumul exportului de m\u0103rfuri a ajuns la cifra de 657,3 mln. $.<a href=\"#_ftn3\" name=\"_ftnref3\">[3]<\/a><\/p>\n<p>Comer\u021bul extern al regiunii transnistrene \u00een 2019 cu \u021b\u0103rile CSI are o cifr\u0103 de afaceri de 1,379 mlrd. $, 74% din totalul comer\u021bului extern. Cu alte state ale lumii, cifra de afaceri a comer\u021bului extern a fost de 486,7 mln. $, 26% din totalul comer\u021bului extern. Exportul c\u0103tre \u021b\u0103rile Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) \u00een 2019 a fost de 91 mln. $, \u00een timp ce exporturile c\u0103tre \u021b\u0103rile UE s-a ridicat la 179 mln. $. Partenerul principal al economiei transnistrene din cadrul UEE este Federa\u021bia Rus\u0103, reprezent\u00e2nd 96% din totalul de exporturi. \u00cen cadrul UE, exportul este \u00eendreptat \u00een special spre Rom\u00e2nia, cu o cifr\u0103 de 86 mln. $, ceea ce reprezint\u0103 48% din totalul exportului c\u0103tre UE. Importurile din \u021b\u0103rile Uniunii Economice Eurasiatice au \u00eenregistrat \u00een 2019 un total de 623 mln. $, iar importurile din UE au fost de 225 mln. $. Principalul importator al economiei transnistrene \u00een UEE este Federa\u021bia Rus\u0103, reprezent\u00e2nd 89% din importurile din \u021b\u0103rile UEE. \u00cen UE, principalul importator pentru economia transnistrean\u0103 este Rom\u00e2nia. \u00cen 2019, regiunea transnistrean\u0103 a importat m\u0103rfuri din Rom\u00e2nia \u00een valoare de 86,3 mln. $, ceea ce reprezint\u0103 38% din totalul importurilor din \u021b\u0103rile UE.<a href=\"#_ftn4\" name=\"_ftnref4\">[4]<\/a><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" class=\"aligncenter size-full wp-image-7597\" src=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/comertul-extern.jpg\" alt=\"\" width=\"784\" height=\"403\" srcset=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/comertul-extern.jpg 784w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/comertul-extern-300x154.jpg 300w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/comertul-extern-768x395.jpg 768w\" sizes=\"(max-width: 784px) 100vw, 784px\" \/><\/p>\n<p>Principalii parteneri comerciali ai regiunii transnistrene \u00een 2019 au fost Federa\u021bia Rus\u0103 (640,8 mln. $) cu o pondere de 34% din cifra total\u0103 de afaceri, Republica Moldova (354 mln. $) cu o pondere de 19% \u0219i Ucraina (308,4 mln. $) cu o pondere de 16,5%. Al\u021bi parteneri importan\u021bi pentru comer\u021bul regiunii transnistrene \u00een 2019 au fost: Rom\u00e2nia (172,3 mln. $) cu o pondere de 9% din cifra total\u0103 de afaceri, Republica Belarus (49,4 mln. $) cu o pondere de 3% din totalul cifrei de afaceri, Italia (35 mln. $) cu o pondere de 2%, Germania (34 mln. $) cu o pondere de 2% \u0219i Kazahstan (22,8 mln. $) cu o pondere de 1% din cifra total\u0103 de afaceri.<a href=\"#_ftn5\" name=\"_ftnref5\">[5]<\/a><\/p>\n<p>\u00cen 2019, activitatea economic\u0103 extern\u0103 a regiunii transnistrene a fost restric\u021bionat\u0103 de provoc\u0103rile economice externe \u0219i de conjunctura geopolitic\u0103 din zona extins\u0103 a bazinului M\u0103rii Negre. Pe fundalul unui mediu de pre\u021buri instabil pe pie\u021bele mondiale, principalul impact negativ asupra dinamicii indicatorilor cheie ai comer\u021bului exterior a fost exercitat de m\u0103surile restrictive \u00een ceea ce prive\u0219te industria metalurgic\u0103 din regiune<a href=\"#_ftn6\" name=\"_ftnref6\">[6]<\/a>, \u00een special, cotele de livrare c\u0103tre \u021b\u0103rile Uniunii Europene.<a href=\"#_ftn7\" name=\"_ftnref7\">[7]<\/a><\/p>\n<p>Reducerea exportului de produse s-a datorat \u00een principal din cauza sc\u0103derii ofertei pe pia\u021b\u0103 a metalelor cu 28,9%, p\u00e2n\u0103 la 211,9 milioane $. Un rol suplimentar a fost jucat \u0219i de sc\u0103derea valorii m\u0103rfurilor exportate din industria u\u0219oar\u0103 (materiale \u0219i produse textile, haine, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte) cu 13,0%, p\u00e2n\u0103 la 64,1 milioane $.<\/p>\n<p>Consecin\u021bele negative au fost atenuate de cre\u0219terea cu 21,2% a v\u00e2nz\u0103rilor de combustibil \u0219i produse energetice (144,9 milioane $).<\/p>\n<p>Exportul de produse alimentare \u0219i a materiilor prime \u00een str\u0103in\u0103tate a crescut cu 14,3%, ajung\u00e2nd la suma 135,3 milioane $. Aproximativ 75% din exporturi au fost formate din furnizarea de cereale \u0219i semin\u021be oleaginoase, al c\u0103ror cost, \u00een contextul utiliz\u0103rii pre\u021burilor orientative pentru aceste articole, a crescut cu 14%. Exportul de produse tehnice a crescut cu 23,0%, p\u00e2n\u0103 la 34,7 milioane $.<\/p>\n<p>\u00cen 2019, cea mai mare parte a m\u0103rfurilor transnistrene a fost exportat\u0103 \u00een \u021b\u0103ri precum:<\/p>\n<ul>\n<li>Republica Moldova &#8211; 37,6% din totalul exporturilor, sau 247,3 milioane $;<\/li>\n<li>Ucraina &#8211; 19,1% din totalul exporturilor, sau 125,6 milioane $;<\/li>\n<li>Federa\u021bia Rus\u0103 &#8211; 13,2% din totalul exporturilor, respectiv 86,7 milioane $;<\/li>\n<li>Rom\u00e2nia &#8211; 13,1% din totalul exporturilor, respectiv 86,0 milioane $;<\/li>\n<li>Polonia &#8211; 5,3%, sau 34,9 milioane $;<\/li>\n<li>Republica Italian\u0103 &#8211; 3,6%, sau 23,5 milioane $.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Pe fondul sc\u0103derii cererii de produse, tendin\u021ba descendent\u0103 a importurilor a fost determinat\u0103 de o sc\u0103dere a ofertei de materii prime pentru metalurgia feroas\u0103, care a sc\u0103zut cu 23,8% la 174,8 milioane dolari $.<\/p>\n<p>Au sc\u0103zut, de asemenea achizi\u021biile de produse chimice \u0219i industrii conexe cu 5,7% p\u00e2n\u0103 la 87,6 milioane $, \u0219i a bunurilor de consum cu 8,5% la 52,6 milioane dolari $.<\/p>\n<p>Volumul importurilor de combustibili \u0219i produse energetice a ajuns la suma de 489,7 milioane $, ceea ce reprezint\u0103 40,5% din structura m\u0103rfurilor de import. Volumul echipamentelor tehnice importate a crescut cu 11,0%, p\u00e2n\u0103 la 149,3 milioane $.\u00a0 Importurile de produse alimentare (materii prime) au ajuns la suma de 141,7 milioane\u00a0 $ sau 11,7% din indicatorul total de produse importate.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" class=\"aligncenter size-full wp-image-7598\" src=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/structura-export-2019.jpg\" alt=\"\" width=\"814\" height=\"442\" srcset=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/structura-export-2019.jpg 814w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/structura-export-2019-300x163.jpg 300w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/structura-export-2019-768x417.jpg 768w\" sizes=\"(max-width: 814px) 100vw, 814px\" \/><\/p>\n<p>O parte semnificativ\u0103 a produselor importate ajung \u00een regiunea transnistrean\u0103 din \u021b\u0103ri precum:<\/p>\n<ul>\n<li>Federa\u021bia Rus\u0103 &#8211; 45,8% din importurile totale, sau 554,0 milioane $. 78,0% din importuri le constituie produsele energetice;<\/li>\n<li>Ucraina &#8211; 15,1% din totalul importurilor sau 182,8 milioane $;<\/li>\n<li>Republica Moldova &#8211; 8,8%, sau 106,8 milioane $;<\/li>\n<li>Rom\u00e2nia &#8211; 7,1%, sau 86,3 milioane $;<\/li>\n<li>Republica Belarus &#8211; 3,8%, sau 45,8 milioane $. (-3,0%).<\/li>\n<\/ul>\n<p>De men\u021bionat c\u0103 importul produselor din Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia \u00een anul 2019 au crescut cu 45,8% \u0219i respectiv 74,7%, iar \u00een cazul Republicii Moldova a sc\u0103zut cu 9,4%, Ucraina \u2013 33,7%, Republica Belarus \u2013 3%.<a href=\"#_ftn8\" name=\"_ftnref8\">[8]<\/a><\/p>\n<p>Rela\u021biile economice externe au un rol foarte important \u00een dezvoltarea socio-economic\u0103 a regiunii transnistrene, av\u00e2nd un impact semnificativ asupra volumului, dinamicii produc\u021biei, a consumului de bunuri materiale \u0219i a stabilit\u0103\u021bii financiare a regiunii. Capacitatea nesemnificativ\u0103 a pie\u021bei interne transnistrene face ca economia regiunii s\u0103 depind\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de activitatea economic\u0103 extern\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen 2019, importul prevaleaz\u0103 considerabil exportul de m\u0103rfuri. Regiunea se transform\u0103 \u00eentr-un importator de produse, ceea ce duce la o dependen\u021b\u0103 considerabil\u0103 de pie\u021bele externe.<a href=\"#_ftn9\" name=\"_ftnref9\">[9]<\/a><\/p>\n<p>Dezvoltarea macroeconomic\u0103 a regiunii transnistrene \u00een 2019 a fost influen\u021bat\u0103 de o serie de factori. Ce-i mai importan\u021bi dintre ace\u0219tia fiind urm\u0103torii:<\/p>\n<ul>\n<li>statutul de conflict \u00eenghe\u021bat reduce \u0219ansele regiunii de a concura pe pie\u021be noi, de a stabili parteneriate economice \u0219i de a atrage investitori str\u0103ini;<\/li>\n<li>nivel minim de investi\u021bii str\u0103ine directe;<\/li>\n<li>economia regiunii este frac\u021bionat\u0103 din punct de vedere industrial. Are loc o dependen\u021b\u0103 continu\u0103 de un num\u0103r limitat de \u00eentreprinderi industriale (Centrala Electric\u0103 de la Cuciurgan, Uzina Metalurgic\u0103 de la R\u00eebni\u021ba, Combinatul de ciment de la R\u00eebni\u021ba, Tirotext);<\/li>\n<li>nu exist\u0103 o baz\u0103 economic\u0103 stabil\u0103 pentru dezvoltarea \u00eentreprinderilor mici \u0219i mijlocii;<\/li>\n<li>situa\u021bia demografic\u0103 este \u00een sc\u0103dere;<\/li>\n<li>contradic\u021bii conceptuale cu legisla\u021bia de la Chi\u0219in\u0103u<a href=\"#_ftn10\" name=\"_ftnref10\">[10]<\/a> \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sistemul bancar<a href=\"#_ftn11\" name=\"_ftnref11\">[11]<\/a>;<\/li>\n<li>controlul comun la frontiera moldo-ucrainean\u0103 pe segmentul transnistrean;<\/li>\n<li>lipsa investi\u021biilor interne;<\/li>\n<li>politic\u0103 de import excesiv de liberal\u0103;<\/li>\n<li>utilizarea ineficient\u0103 a principalelor avantaje economice (for\u021b\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103, poten\u021bial agro-industrial, loca\u021bia rutelor de transport interna\u021bional).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Folosind analiza SWOT<a href=\"#_ftn12\" name=\"_ftnref12\">[12]<\/a>, putem identifica unele aspecte critice \u0219i pozitive ale economiei transnistrene din prezent, respectiv, putem prognoza unele etape incipiente. Analiza SWOT consist\u0103 \u00een identificarea \u015fi extragerea aspectelor esen\u0163iale ale problemei, respectiv organizarea acestora pe urm\u0103toarele dimensiuni: Strenghts (punctele tari), Weaknesses (punctele slabe), Opportunities (oportunit\u0103\u021bi), Threats (amenin\u021b\u0103ri).<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" class=\"aligncenter size-full wp-image-7596\" src=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/swot.jpg\" alt=\"\" width=\"1437\" height=\"1073\" srcset=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/swot.jpg 1437w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/swot-300x224.jpg 300w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/swot-768x573.jpg 768w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/swot-1024x765.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 1437px) 100vw, 1437px\" \/><\/p>\n<p>Putem concluziona c\u0103 \u00een prezent, economia transnistrean\u0103 se afl\u0103 \u00een condi\u021bii extrem de dificile, \u00eens\u0103 administra\u021bia regiunii \u00eencearc\u0103 totu\u0219i s\u0103 p\u0103streze economia \u0219i structura acesteia per ansamblu. Dinamica dezvolt\u0103rii economiei transnistrene depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de influen\u021ba factorilor geopolitici externi, \u00een primul r\u00e2nd de factorul nerecunoa\u0219terii interna\u021bionale, de conjunctura politic\u0103 regional\u0103 \u0219i de imposibilitatea moderniz\u0103rii propriei produc\u021bii. Structura sectorial\u0103 existent\u0103 a economiei transnistrene determin\u0103 dependen\u021ba acestea de conjunctura pie\u021belor mondiale \u0219i regionale de m\u0103rfuri. Aceste circumstan\u021be impun cerin\u021be sporite politicii macroeconomice implementate, \u00een cadrul c\u0103reia este necesar s\u0103 se \u021bin\u0103 cont de riscurile externe, dar \u0219i de cele interne proiectate pe viitor. Rela\u021biile dintre proprietarii marilor \u00eentreprinderi care au deja stabilite pie\u021be de v\u00e2nzare \u0219i au o viziune asupra modului de dezvoltare a produc\u021biei ar putea avea un rol important \u00een dezvoltarea economiei transnistrene pe viitor. Regiunea are un poten\u021bial natural, geografic \u0219i de produc\u021bie care permite crearea unui sistem economic care s\u0103 corespund\u0103 standardelor de baz\u0103 ale economiilor dezvoltate ale lumii moderne. Cu toate acestea, o reform\u0103 economic\u0103 cuprinz\u0103toare ar putea rezolva reintegrarea economiei malului st\u00e2ng al Nistrului cu cel drept, \u0219i ar duce la dezvoltarea poten\u021bialului economic al ambelor maluri ale Nistrului. \u00cens\u0103, aceasta necesit\u0103 o voin\u021b\u0103 politic\u0103 a actorilor interna\u021bionali implica\u021bi \u00een procesul de negociere \u0219i un efort persistent din partea ambelor p\u0103r\u021bi.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Note bibliografice<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> Torgovo Promyshlennaya Palata Pridnestrov&#8217;ya, <em>Ekonomicheskii potentsial,<\/em> <a href=\"http:\/\/tiraspol.ru\/o-pridnestrove\/ekonomicheskiy-potentsial\/\">http:\/\/tiraspol.ru\/o-pridnestrove\/ekonomicheskiy-potentsial\/<\/a> (22.02.2020)<\/p>\n<p>[2] Verkhovnyy Sovet PMR, <em>Zakon Pridnestrovskoy Moldavskoy Respubliki \u00abO vneshneekonomicheskoy deyatel&#8217;nosti\u00bb, <\/em>01.01.2019, http:\/\/www.vspmr.org\/legislation\/laws\/zakonodateljnie-akti-pridnestrovskoy-moldavskoy-respubliki-v-sfere-byudjetnogo-finansovogo-ekonomicheskogo-nalogovogo-zakonodateljstva\/zakon-pridnestrovskoy-moldavskoy-respubliki-o-vneshneekonomicheskoy-deyateljnosti.html (28.02.2020)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref3\" name=\"_ftn3\">[3]<\/a> Gosudarstvennyy Tamozhennyy Komitet PMR, <em>Pokazateli statistiki vneshney torgovli za 2019 g.,<\/em> 23.01.2020, <a href=\"http:\/\/customs.gospmr.org\/category\/otchety-o-rabote-tamozhennykh-organov-pm\">http:\/\/customs.gospmr.org\/category\/otchety-o-rabote-tamozhennykh-organov-pm<\/a> (28.02.2020)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref4\" name=\"_ftn4\">[4]<\/a> Torgovo Promyshlennaya Palata Pridnestrov&#8217;ya, <em>Statistika vneshney torgovli Pridnestrov&#8217;ya v 2019 godu,<\/em> <a href=\"http:\/\/tiraspol.ru\/confirmed\/statistika-vneshney-torgovli-pridnestrovya\/\">http:\/\/tiraspol.ru\/confirmed\/statistika-vneshney-torgovli-pridnestrovya\/<\/a> (28.02.2020)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref5\" name=\"_ftn5\">[5]<\/a> Gosudarstvennyy Tamozhennyy Komitet PMR, <em>Pokazateli statistiki vneshney torgovli za 2019 g.,<\/em> 23.01.2020, <a href=\"http:\/\/customs.gospmr.org\/category\/otchety-o-rabote-tamozhennykh-organov-pm\">http:\/\/customs.gospmr.org\/category\/otchety-o-rabote-tamozhennykh-organov-pm<\/a> (28.02.2020)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref6\" name=\"_ftn6\">[6]<\/a> Gosrezerv Pridnestrov&#8217;ya, <em>V 2019 godu ob&#8221;yom pridnestrovskogo eksporta v Rossiyu uvelichilsya na 20%,<\/em> 29.01.2020, <a href=\"https:\/\/fgr.gospmr.org\/novosti-pmr\/624-v-2019-godu-ob-jom-pridnestrovskogo-eksporta-v-rossiyu-uvelichilsya-na-20\">https:\/\/fgr.gospmr.org\/novosti-pmr\/624-v-2019-godu-ob-jom-pridnestrovskogo-eksporta-v-rossiyu-uvelichilsya-na-20<\/a> (27.02.2020)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref7\" name=\"_ftn7\">[7]<\/a> European Commission,\u00a0 <em>Commission decides to adjust the existing safeguards for steel,<\/em> 27.09.2019, <a href=\"https:\/\/trade.ec.europa.eu\/doclib\/press\/index.cfm?id=2066&amp;utm_source=dlvr.it&amp;utm_medium=facebook\">https:\/\/trade.ec.europa.eu\/doclib\/press\/index.cfm?id=2066&amp;utm_source=dlvr.it&amp;utm_medium=facebook<\/a> (27.02.2020)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref8\" name=\"_ftn8\">[8]<\/a> Ministerstvo ekonomicheskogo razvitiya PMR, <em>Gosudarstvennaya sluzhba makroekonomiki i nalogovoy politiki,<\/em> <a href=\"http:\/\/mer.gospmr.org\/otchet-o-deyatelnosti\/otchet-o-deyatelnosti-za-2019-god\/gosudarstvennaya-sluzhba-makroekonomiki-i-nalogovoj-politiki.html\">http:\/\/mer.gospmr.org\/otchet-o-deyatelnosti\/otchet-o-deyatelnosti-za-2019-god\/gosudarstvennaya-sluzhba-makroekonomiki-i-nalogovoj-politiki.html<\/a> (28.02.2020)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref9\" name=\"_ftn9\">[9]<\/a> Eugen Str\u0103u\u021biu, <em>The Transnistrian Conflict Files<\/em>, Sibiu, Techno Media, 2017, p. 283<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref10\" name=\"_ftn10\">[10]<\/a> LACT, <em>Scandal bancar la Tiraspol. Conturile celor mai mari \u00eentreprinderi din Transnistria, blocate la Chi\u0219in\u0103u (Mold-Street),<\/em> 08.09.2019, <a href=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/2019\/09\/08\/radiochisinau-md-scandal-bancar-la-tiraspol-conturile-celor-mai-mari-intreprinderi-din-transnistria-blocate-la-chisinau-mold-street\/\">https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/2019\/09\/08\/radiochisinau-md-scandal-bancar-la-tiraspol-conturile-celor-mai-mari-intreprinderi-din-transnistria-blocate-la-chisinau-mold-street\/<\/a> (02.03.2020)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref11\" name=\"_ftn11\">[11]<\/a> Banca Na\u021bional\u0103 a Moldove, <em>B\u0103ncile licen\u021biate din Republica Moldova sunt deschise \u00een continuare s\u0103 conlucreze cu agen\u021bii economici, inclusiv cu cei din regiunea transnistrean\u0103, <\/em>18.09.2020, <a href=\"https:\/\/www.bnm.md\/ro\/content\/bancile-licentiate-din-republica-moldova-sunt-deschise-continuare-sa-conlucreze-cu-agentii\">https:\/\/www.bnm.md\/ro\/content\/bancile-licentiate-din-republica-moldova-sunt-deschise-continuare-sa-conlucreze-cu-agentii<\/a> (02.03.2020)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref12\" name=\"_ftn12\">[12]<\/a> David Campbell, David Edgar, George Stonehouse,<em> Business Strategy: An Introduction<\/em>, Third Edition, London, Red Globe Press, 2011, p. 186<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><strong>Documente<\/strong><\/p>\n<ol>\n<li>Verkhovnyy Sovet PMR, <em>Zakon Pridnestrovskoy Moldavskoy Respubliki<\/em> <em>\u00abO vneshneekonomicheskoy deyatel&#8217;nosti\u00bb,<\/em> 01.01.2019;<\/li>\n<\/ol>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><strong>Articole, Studii<\/strong><\/p>\n<ol>\n<li>Gosudarstvennyy Tamozhennyy Komitet PMR, <em>Pokazateli statistiki vneshney torgovli za 2019 g.<\/em>;<\/li>\n<li>Ministerstvo ekonomicheskogo razvitiya PMR, <em>Gosudarstvennaya sluzhba makroekonomiki i nalogovoy politiki<\/em>;<\/li>\n<li>Torgovo Promyshlennaya Palata Pridnestrov&#8217;ya, <em>Statistika vneshney torgovli Pridnestrov&#8217;ya v 2019 godu<\/em>;<\/li>\n<\/ol>\n<p><strong>III. Instrumente de lucru<\/strong><\/p>\n<ol>\n<li>Melintei Mihai, <em>Cronologia conflictului transnistrean adnotat\u0103 bibliografic (cu versiune \u00een limba rus\u0103),<\/em> Sibiu, Armanis, 2018;<\/li>\n<li><em>Atlas Pridnestrovskoy Moldavskoy Respubliki,<\/em> Pridnestrovskiy Gosudarstvenno-Korporativnyy Universitet im. T.G. Shevchenko, Tiraspol, 1996.<\/li>\n<li>Eugen Str\u0103u\u021biu, <em>Transnistrian Bibliography<\/em>, TechnoMedia, Sibiu, 2019;<\/li>\n<\/ol>\n<p><strong>IV. Surse web<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.bnm.md\/\">www.bnm.md<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.cbpmr.net\/\">www.cbpmr.net<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.cbr.ru\/\">www.cbr.ru<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.customs.gospmr.org\/\">www.customs.gospmr.org<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.fgr.gospmr.org\/\">www.fgr.gospmr.org<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/\">www.lact.ro<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.mer.gospmr.org\/\">www.mer.gospmr.org<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.trade.ec.europa.eu\/\">www.trade.ec.europa.eu<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.vspmr.org\/\">www.vspmr.org<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen prezent, complexul industrial este baza pentru formarea indicatorilor macroeconomici ai regiunii transnistrene. Locul de frunte \u00een acest domeniu este ocupat de energia electric\u0103, metalurgia feroas\u0103, construc\u021bia de ma\u0219ini \u0219i prelucrarea metalelor, industria chimic\u0103, industria u\u0219oar\u0103, industria alimentar\u0103, silvicultura \u0219i prelucrarea lemnului, industria materialelor de construc\u021bie. Industria regiunii include 110 \u00eentreprinderi cu diferite modele de&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7595"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7595"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7595\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7605,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7595\/revisions\/7605"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7595"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7595"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7595"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}