{"id":7569,"date":"2020-03-10T16:50:22","date_gmt":"2020-03-10T14:50:22","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=7569"},"modified":"2020-03-10T16:56:21","modified_gmt":"2020-03-10T14:56:21","slug":"mihai-melintei-economia-transnistreana-punctul-de-plecare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/mihai-melintei-economia-transnistreana-punctul-de-plecare\/","title":{"rendered":"Mihai Melintei: Economia transnistrean\u0103 – punctul de plecare"},"content":{"rendered":"

Reglementarea transnistrean\u0103 are o istorie de 28 de ani, iar problema \u00een sine \u0219i solu\u021bionarea acesteia, \u021bin\u00e2nd cont de interesele diferitelor p\u0103r\u021bi, este \u00een vizorul actorilor interna\u021bionali \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 90\u2019. Cu toate acestea, procesul de reglementare (\u00een sens politic, economic, militar \u0219i de alt\u0103 natur\u0103) este lent (se implementeaz\u0103 politica pa\u0219ilor mici[1]<\/a>), controversat, iar statutul politic \u0219i juridic al regiunii transnistrene este \u00eenc\u0103 un subiect de dezbatere \u00een procesul de negocieri \u0219i \u00een cadrul Conferin\u021bei Permanente pe probleme politice \u00een cadrul procesului de negociere pentru reglementarea transnistrean\u0103 \u00een formatul \u201e5+2\u201d. Conflictul transnistrean este complex, multidimensional \u0219i este cel mai aproape \u201econflict \u00eenghe\u021bat\u201d din spa\u021biul post-sovietic situat l\u00e2ng\u0103 grani\u021bele Uniunii Europene.<\/p>\n

Cadrul general al conflictului transnistrean este constituit de conjunctura politic\u0103, \u00eens\u0103 sunt eviden\u021biate \u0219i interesele economice. La data de 2 iunie 1990 \u00een comuna Parcani, raionul Slobozia, a avut loc primul congres al deputa\u021bilor din regiunea transnistrean\u0103 \u00een urma c\u0103ruia a fost adoptat\u0103 \u201eDeclara\u021bia privind dezvoltarea socio-economic\u0103 a Transnistriei\u201d <\/em>\u0219i a fost ales Consiliul\/Sovietul de coordonare a dezvolt\u0103rii socio-economice a regiunii \u00een frunte cu I. Smirnov.[2]<\/a> \u00cen stadiul primar, ca urmare a pr\u0103bu\u0219irii URSS, regiunea a \u00eenceput s\u0103 se afirme mai \u00eent\u00e2i ca o entitate autonom\u0103 teritorial-economic\u0103 \u0219i apoi administrativ-teritorial\u0103. Condi\u021bia prealabil\u0103 pentru afirmarea autonomiei teritorial-economice a constat \u00een faptul c\u0103 \u00een regiune a fost concentrat\u0103 infrastructura a 30-35% din complexul agro-industrial \u0219i infrastructura de produc\u021bie a fostei RSSM (sisteme de alimentare cu energie electric\u0103 \u0219i gaz, leg\u0103turile cheie ale re\u021belelor feroviare \u0219i auto, instala\u021bii de irigare etc.). \u00cen acela\u0219i timp, \u00eentreprinderile mari din regiunea transnistrean\u0103 sau aflat direct \u00een subordinea Uniunii \u0219i aveau leg\u0103turi cu centrele industriale din Ucraina \u0219i Rusia. Un alt factor important este c\u0103, majoritatea directorilor \u00eentreprinderilor industriale transnistrene proveneau din ora\u0219ele mari din Ucraina sau Rusia.[3]<\/a><\/p>\n

\u00cen perioada RSSM, regiunea transnistrean\u0103 era considerat\u0103 din punct de vedere economic cea mai dezvoltat\u0103 zon\u0103. Conform unor calcule, economia regiunii reprezenta mai mult de un sfert din produsul intern brut (PIB) al RSSM. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103 a Nistrului se producea mai mult de o treime din produc\u021bia industrial\u0103 total\u0103, incluz\u00e2nd aproximativ 90% din produsul de electricitate, o\u021bel \u0219i metal laminat, precum \u0219i cele mai grele echipamente industriale, materiale de construc\u021bie \u0219i produse din industria u\u0219oar\u0103. Contribu\u021bia regiunii la produc\u021bia agricol\u0103 a fost mai pu\u021bin important\u0103 (aproximativ 10-15%), \u00eens\u0103 agricultura era mai productiv\u0103 \u00een compara\u021bie cu cea a restului republicii, \u00eentruc\u00e2t p\u0103m\u00e2nturile cele mai bine irigate erau situate \u00een regiunea transnistrean\u0103. Produc\u021biile de culturi pentru multe produse agricole, \u00een special pentru cereale, floarea-soarelui, cartofi, legume \u0219i fructe, au fost mai mari \u00een st\u00e2nga Nistrului dec\u00e2t pe malul drept al Nistrului. O mare parte din industria u\u0219oar\u0103 a fost, de asemenea, localizat\u0103 \u00een regiune. Toate \u021bes\u0103turile de m\u0103tase \u0219i bumbac \u0219i peste 50% din \u00eenc\u0103l\u021b\u0103mintea produs\u0103 \u00een RSSM au avut originea pe malul st\u00e2ng al Nistrului. Datorit\u0103 loca\u021biei sale geografice, regiunea a fost \u00eentotdeauna un hub<\/em> natural pentru comer\u021bul Chi\u0219in\u0103ului cu Estul, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te transportul terestru, c\u00e2t \u0219i conexiunile conductelor de energie.[4]<\/a><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ca urmare a conflictului armat din 1992[5]<\/a>, regiunea transnistrean\u0103 \u0219i-a dezvoltat propriile sale caracteristici socio-economice specifice din punct de vedere institu\u021bional, legislativ \u0219i procedural – un sistem economic separat, care reproduce toate caracteristice clasice ale unei economii na\u021bionale.[6]<\/a> \u00cen ciuda dimensiunilor teritoriale reduse, regiunea transnistrean\u0103 are o importan\u021b\u0103 economic\u0103 major\u0103 pentru Chi\u0219in\u0103u, deoarece este relativ mai industrializat\u0103, joac\u0103 un rol foarte important \u00een sectorul energetic \u0219i a fost \u00eentotdeauna un centru pentru leg\u0103turile comerciale \u0219i de transport c\u0103tre Est. \u00cens\u0103, statutul nerecunoscut al regiunii sl\u0103be\u0219te poten\u021bialul economic din st\u00e2nga Nistrului \u0219i complic\u0103 considerabil tranzi\u021bia Republicii Moldova la o economie de pia\u021b\u0103 \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii europene.<\/p>\n

\u00cen anul 1992, economia transnistrean\u0103 ca \u0219i alte economii din spa\u021biul CSI, a \u00eenceput s\u0103-\u0219i creeze propriul sistem de management \u0219i infrastructur\u0103. Regiunea transnistrean\u0103 a fost nevoit\u0103 s\u0103 implementeze m\u0103suri pentru protejarea pie\u021bei interne, pe de o parte \u0219i pentru asigurarea activit\u0103\u021bii optime a \u00eentreprinderilor transnistrene pe pie\u021bele externe, pe de alt\u0103 parte. Dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea URSS, interac\u021biunea economic\u0103 a regiunii transnistrene cu economiile din spa\u021biului post-sovietic s-a agravat semnificativ. Declinul produc\u021biei \u0219i instabilitatea situa\u021biei macroeconomice \u00een \u021b\u0103rile CSI au dus la reducerea cererii pentru furnizarea tradi\u021bional\u0103 de produse transnistrene. De asemenea, sau complicat condi\u021biile pentru furnizarea de combustibil, materii prime \u0219i componente pentru \u00eentreprinderile transnistrene, care \u00een timpul economiei centralizate erau concentrate pe pia\u021ba din toat\u0103 Uniunea. Totu\u0219i, economia transnistrean\u0103 a reu\u0219it \u00een mare parte s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 poten\u021bialul de export \u00een spa\u021biul CSI \u0219i s\u0103-\u0219i extind\u0103 semnificativ formele de participare la schimbul economic interna\u021bional, pentru a p\u0103trunde \u00een noile segmente ale pie\u021bei mondiale.[7]<\/a> O particularitate a comer\u021bului extern al regiunii transnistrene pentru anul 1992 consta \u00een faptul c\u0103 exportul prevala importul. Datorit\u0103 stimul\u0103rii exporturilor de m\u0103rfuri, gradul de acoperire a importurilor cu livr\u0103rile din export a fost \u00een cre\u0219tere.<\/p>\n

Regiunea transnistrean\u0103 dispune de o serie de caracteristici aparent complet incompatibile. Pe de o parte, regiunea p\u0103streaz\u0103 o form\u0103 socio-politic\u0103 care a men\u021binut \u00een mare m\u0103sur\u0103 continuitatea din sistemul sovietic. Pe de alt\u0103 parte, \u00een regiune au fost realizate reforme politice \u0219i economice, iar \u00een multe domenii acestea sunt mai semnificative dec\u00e2t \u00een alte state post-sovietice. Dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Uniunii Sovietice, regiunea transnistrean\u0103 \u0219i-a continuat independent politicile economice. Aceste politici s-au caracterizat prin diferen\u021be semnificative fa\u021b\u0103 de abordarea oficial\u0103 a Republicii Moldova de reform\u0103 economic\u0103 \u0219i restructurare. Acest lucru a dus la o izolare a regiunii de malul drept al Nistrului \u0219i, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103, de Occident, de\u0219i contactele economice cu statele CSI au r\u0103mas vaste. \u00cen 1992-1993, au fost \u00eentreprinse o serie de m\u0103suri complexe pentru crearea unor institu\u021bii economice[8]<\/a> separate \u00een regiunea transnistrean\u0103.[9]<\/a> \u00cen acela\u0219i timp, programul de stabilizare macroeconomic\u0103 \u0219i reform\u0103 structural\u0103 lansat \u00een R. Moldova nu a fost acceptat de Tiraspol. Acest lucru s-a datorat incapacit\u0103\u021bii autorit\u0103\u021bilor regionale de a ob\u021bine un consens asupra principiilor reformei economice, inclusiv rolul propriet\u0103\u021bii private \u0219i schimbarea func\u021biilor economice ale statului. P\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, sectorul privat domin\u0103 produc\u021bia \u0219i distribu\u021bia \u00een regiune. Cu toate acestea, ar fi gre\u0219it s\u0103 clasific\u0103m economia transnistrean\u0103 ca un sistem pur de planificare economic\u0103 central\u0103. Au fost \u00eentreprinse eforturi de liberalizare economic\u0103 limitat\u0103 \u00een regiune. Aceste eforturi au fost completate de o liberalizare spontan\u0103 suplimentar\u0103 care a avut loc \u00een perioada ini\u021bial\u0103 a haosului economic \u0219i a lipsei de supraveghere economic\u0103 dup\u0103 conflictul armat.<\/p>\n

Actele normative ale regiunii transnistrene cu privire la propriet\u0103\u021bi, aprobate \u00een 1991[10]<\/a>, declar\u0103 un statut egal pentru propriet\u0103\u021bile de stat, colective \u0219i private. O diferen\u021b\u0103-cheie cu legisla\u021bia oficial\u0103 de la Chi\u0219in\u0103u se refer\u0103 la problema propriet\u0103\u021bii funciare. P\u0103m\u00e2ntul r\u0103m\u00e2ne proprietatea statului, dar poate fi transmis persoanelor fizice pentru a fi folosite de ei \u0219i de legatarii lor pentru \u00eentreaga via\u021b\u0103. Cu toate acestea, \u00een contrast cu actul normativ, terenurile nu sunt negociabile \u00een regiunea transnistrean\u0103.<\/p>\n

\u00cen anul 1992, 41,3% din popula\u021bia regiunii transnistrene, angajat\u0103 \u00een economia na\u021bional\u0103, lucra \u00een domeniul industrial, 9,4% \u00een domeniul educa\u021bional, iar 8,3% \u00een domeniul agrar. Structura activelor de produc\u021bie \u0219i a capitalului de lucru pentru anul 1992 arat\u0103 astfel: 74% – industrie; 8,2% – agricultur\u0103; 4,9% – comer\u021b; 3,9% – construc\u021bii; 3,8% – servicii; 3,1% – transport \u0219i comunica\u021bii; 1,3% – aprovizionare, comercializare \u0219i achizi\u021bii; 0,8% – altele. \u00cen produc\u021bia bunurilor de consum \u00een anul 1992 pe locul \u00eent\u00e2i se situau produsele din industria u\u0219oar\u0103 – 40,8%, urmate de produsele alimentare – 31,1% \u0219i produse din industria grea – 28,1%.[11]<\/a> Ponderea, \u00een miliarde de ruble, a produc\u021biei activelor regiunii transnistrene pentru anul 1992 este urm\u0103toarea: industria – 9,62 mlrd. ruble; agricultura – 1,06 mlrd. ruble; comer\u021bul – 0,6 mlrd. ruble; construc\u021bii – 0,5 mld. ruble; servicii – 0,49 mlrd. ruble; transport \u0219i comunica\u021bii – 0,4 mlrd. ruble; aprovizionare, comercializare \u0219i achizi\u021bii – 0,16 mlrd. ruble; altele – 0,1 mlrd. ruble.[12]<\/a><\/p>\n

Rela\u021biile economice externe joac\u0103 un rol important \u00een dezvoltarea socio-economic\u0103 a regiunii, \u00een ridicarea ponderii produc\u021biei tehnice \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea nevoilor popula\u021biei cu bunuri \u0219i servicii.<\/p>\n

\u00cen anul 1992, potrivit actelor normative[13]<\/a>, regiunea transnistrean\u0103 implementa urm\u0103toarele tipuri de activit\u0103\u021bi economice externe: exportul \u0219i importul de bunuri \u00een conformitate cu nomenclatura \u0219i modul stabilit de organele administrative; schimb de opera\u021biuni economice \u0219i alte activit\u0103\u021bi bazate pe principiile de schimb de servicii egale; cooperarea cu entit\u0103\u021bile comerciale str\u0103ine; activit\u0103\u021bi comerciale comune cu entit\u0103\u021bile comerciale str\u0103ine; cooperarea cu investitorii str\u0103ini; concesiuni c\u0103tre persoanele juridice \u0219i fizice str\u0103ine; opera\u021biuni financiare, bancare, de credit, decontare, opera\u021biuni de asigurare \u0219i opera\u021biuni cu valori mobiliare conform actelor normative; opera\u021biuni economice intermediare; alte tipuri de activit\u0103\u021bi economice str\u0103ine care nu contravin actelor normative din regiune.<\/p>\n

Produc\u021bia mai multor \u00eentreprinderi din regiune se exporta. Regiunea transnistrean\u0103 a fost un furnizor de produse electrotehnice, echipamente de turn\u0103torie \u0219i forjare, dispozitive \u0219i echipamente de automatizare, materiale de construc\u021bie, metale. Complexul agrar al regiunii transnistrene exporta fructe, legume, produse de tutun.<\/p>\n

Prin intermediul importului, regiunea transnistrean\u0103 \u00ee\u0219i satisf\u0103cea nevoia de transportatori de energie primar\u0103, \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte minerale, metale valoroase, utilaje agricole, transport auto \u0219i feroviar, tehnologie radio, aparate electrice. \u00cen mare parte datorit\u0103 importurilor, erau furnizate nevoile de lemn industrial, echipamente tehnologice, metale feroase laminate, produse chimice, bunuri de larg consum \u0219i cereale.<\/p>\n

\u00cen anul 1992, cifra de afaceri a comer\u021bului extern pe cap de locuitor \u00een raioanele din st\u00e2nga Nistrului a fost urm\u0103toarea: raionul Camenca – aproximativ 10 mii de ruble, raionul R\u00e2bni\u021ba – 40-50 mii de ruble, raionul Dub\u0103sari – 10-20 mii de ruble, raionul Grigoriopol – aproximativ 10 mii de ruble, raionul Slobozia – 40-50 mii de ruble. Ora\u0219ul Tiraspol avea o cifr\u0103 de afaceri a comer\u021bului exterior pe cap de locuitor de 57 mii de ruble, iar ora\u0219ul Bender\/Tighina – 62 mii de ruble. Pentru anul 1992 ponderea raionului Camenca \u00een comer\u021bul extern al regiunii transnistrene a\u00a0 fost de 2%, raionul R\u00e2bni\u021ba a avut o pondere de 15%, raionul Dub\u0103sari – 4%, raionul Grigoriopol – 2%, raionul Slobozia – 2%, ora\u0219ul Tiraspol a avut o pondere de 40%, iar ora\u0219ul Bender\/Tighina de 33%.[14]<\/a><\/p>\n

Structura regional\u0103 a exportului regiunii transnistrene \u00een anul 1992 ar\u0103ta \u00een felul urm\u0103tor: 94% din totalul m\u0103rfurilor exportate mergeau c\u0103tre CSI; 4% c\u0103tre Europa\/UE; 1% – Asia; 1% – America de Nord. \u00cen cazul importului, CSI prevaleaz\u0103 cu 83%, urmat\u0103 de Europa\/UE – 10%; Asia – 5% \u0219i America de Nord – 2%.[15]<\/a><\/p>\n

Principalii parteneri comerciali ai regiunii transnistrene \u00een 1992 erau statele din Comunitatea Statelor Independente. Cifra de afaceri a exportului regiunii transnistrene cu statele CSI \u00een 1992 a fost de 5,191 mlrd. de ruble[16]<\/a> (12,5 mln. $ conform cursului valutar din 30.12.1992[17]<\/a>). Cifra de afaceri a importului regiunii transnistrene cu statele CSI \u00een 1992 a fost de 3,330 mlrd. de ruble[18]<\/a> (8 mln. $ conform cursului valutar din 30.12.1992).<\/p>\n

Cu alte state ale lumii, \u00een anul 1992 regiunea transnistrean\u0103 a avut urm\u0103toarea cifr\u0103 de afaceri: export – 484 mln. de ruble (1,1 mln. $ conform cursului valutar din 30.12.1992); import – 1,151 mlrd. de ruble (2,535 mln. $ conform cursului valutar din 30.12.1992).[19]<\/a><\/p>\n

Cifra total\u0103 de afaceri a comer\u021bului regiunii transnistrene pentru anul 1992 a fost de 10,056 mlrd. de ruble (24,260 mln. $ conform cursului valutar din 30.12.1992).<\/p>\n

Cei mai importan\u021bi parteneri comerciali \u00een anul 1992 pentru regiunea transnistrean\u0103 au fost Republica Moldova, Federa\u021bia Rus\u0103, Ucraina, Republica Belarus, Uzbekistan, Kazahstan, Bulgaria, Germania.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Caracteristicile dezvolt\u0103rii macroeconomice a regiunii transnistrene \u00een perioada sa de \u00eenceput au fost determinate de mai mul\u021bi factori. Cele mai semnificative dintre acestea au fost urm\u0103toarele:<\/p>\n