{"id":739,"date":"2015-01-24T11:11:38","date_gmt":"2015-01-24T11:11:38","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2015\/01\/24\/eugen-strautiu-utilitatea-unei-analize-comparative-a-dezvoltarii-pe-cele-doua-maluri-ale-nistrului-consideratii-metodologice\/"},"modified":"2016-09-15T12:20:40","modified_gmt":"2016-09-15T12:20:40","slug":"eugen-strautiu-utilitatea-unei-analize-comparative-a-dezvoltarii-pe-cele-doua-maluri-ale-nistrului-consideratii-metodologice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/eugen-strautiu-utilitatea-unei-analize-comparative-a-dezvoltarii-pe-cele-doua-maluri-ale-nistrului-consideratii-metodologice\/","title":{"rendered":"Eugen Str\u0103u\u021biu: Utilitatea unei analize comparative a dezvolt\u0103rii pe cele dou\u0103 maluri ale Nistrului. Considera\u021bii metodologice"},"content":{"rendered":"

Contextul<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

                La 23 de ani de la r\u0103zboiul de pe Nistru, urmat de secesiunea unei p\u0103r\u021bi a Republicii Moldova care s-a autointitulat \u201eRepublica Moldoveneasc\u0103 Nistrean\u0103\u201d[1]<\/span><\/a>, avem suficient spa\u021biu istoric pentru a \u00eencerca analize statistice \u0219i contextuale asupra fenomenului. <\/span><\/p>\n

                Atunci c\u00e2nd analizeaz\u0103 consecin\u021bele acestei secesiuni, majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a exper\u021bilor prefer\u0103 paradigma geopolitic\u0103. Astfel, regiunea de la est de Nistru[2]<\/span><\/a> este v\u0103zut\u0103 ca pion geopolitic al Federa\u021biei Ruse, prin care se men\u021bin presiune \u0219i control asupra orient\u0103rii pro-occidentale a Republicii Moldova[3]<\/span><\/a>. Pornind de la aceast\u0103 pozi\u021bionare ideologic\u0103, autorit\u0103\u021bile de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol \u00ee\u0219i formuleaz\u0103 politicile de securitate. <\/span><\/p>\n

Problema<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

                C\u00e2t de mult sunt \u00eens\u0103 influen\u021bate politicile de dezvoltare? Investind finan\u021be \u0219i alte tipuri de energii \u00een securitate, nu cumva se afecteaz\u0103 \u0219ansele dezvolt\u0103rii? A reu\u0219it regimul de la Tiraspol s\u0103 ofere mai mult\u0103 bun\u0103stare popula\u021biei, de la data asum\u0103rii autorit\u0103\u021bii administrative? C\u00e2t din bun\u0103starea local\u0103 se fundamenteaz\u0103 pe munca local\u0103, \u0219i c\u00e2t depinde de ajutor extern (care se poate dovedi conjunctural)? Este afectat\u0103 dezvoltarea \u00een regiunea vestic\u0103 a Nistrului de secesiunea Estului? Care sunt politicile implementate \u0219i care sunt politicile dezirabile de r\u0103spuns?<\/span><\/p>\n

Cine analizeaz\u0103?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

                Tematica de dezvoltare este \u00een sine extrem de complex\u0103, iar \u00een cazul \u201econflictului \u00eenghe\u021bat\u201d din Republica Moldova circumstan\u021bele care complic\u0103 \u0219i mai mult analiza sunt numeroase. \u0218ansele unui cercet\u0103tor, pe cont propriu, sunt minime.<\/span><\/p>\n

                Este nevoie de echipe interdisciplinare de exper\u021bi, care s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare \u00eempreun\u0103, \u00een cooperare \u0219i confruntare, datele \u0219i expertiza de care dispun. \u00cen m\u0103sura \u00een care exist\u0103 deja  cadre institu\u021bionale care \u0219i-au demonstrat func\u021bionalitatea, acestea ar trebui s\u0103 aib\u0103 prioritate \u00een fa\u021ba grupurilor constituite ad-hoc. Sunt utile institu\u021biile \u00eenfiin\u021bate, finan\u021bate \u0219i controlate de c\u0103tre stat (mai ales c\u0103 acestea de\u021bin datele oficiale), dar \u00eentotdeauna este preferabil ca analiza s\u0103 fie asumat\u0103 de c\u0103tre organiza\u021bii de cercetare indepedente de tip \u201ethink-tank\u201d[4]<\/span><\/a> (care s\u0103 lucreze cu datele oficiale).<\/span><\/p>\n

                \u00cen aceste condi\u021bii, contribu\u021biile sectoriale cel mai u\u0219or de integrat \u00eentr-o analiz\u0103 multi-sectorial\u0103 pot proveni din mediul exper\u021bilor interni sau extern ai think-tankurilor care lucreaz\u0103 proiectul. Ace\u0219tia pot gestional \u0219i interpreta primar, cu \u0219anse maxime de succes, baze de date guvernamentale, ale Camerelor de Comer\u021b, ale diferitelor institute cu caracter privat, ale mediilor academic \u0219i universitar. Sub acest aspect, Chi\u0219in\u0103ul ofer\u0103 o palet\u0103 larg\u0103 de oportunit\u0103\u021bi de angajare a exper\u021bilor sectoriali:<\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>din organismele guvernamentale (\u00een primul r\u00e2nd Biroul pentru Reintegrare[5]<\/span><\/a>, care sumarizeaz\u0103 resursele oferite de toate celelalte structuri oficiale);<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>din mediul universitar (profesori \u0219i proiecte de cercetare ale problemei transnistrene se reg\u0103sesc la Universitatea de Stat a Moldovei, Academia de \u0218tiin\u021be Economice, Universitatea Liber\u0103 Interna\u021bional\u0103 a Moldovei[6]<\/span><\/a> \u0219.a.);<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei, mai ales prin Institutul de Cercet\u0103ri Politice \u0219i Juridice[7]<\/span><\/a>;<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Organisme profesionale precum Camera de Comer\u021b \u0219i Industrie a Republicii Moldova[8]<\/span><\/a> \u0219i cele \u00eenrudite;<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Organiza\u021bii de cercetare cu profil neguvernamental, care dezvolt\u0103 programe \u0219i proiecte multianuale, generos finan\u021bate din surse occidentale, care au lansat pe pia\u021b\u0103 numeroase publica\u021bii pe tematica transnistrean\u0103 (\u00eenre cele mai active: IDIS Viitorul, Promo-Lex, Asocia\u021bia pentru Democra\u021bie Participativ\u0103, Expert Grup[9]<\/span><\/a>);<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Filialele din Chi\u0219in\u0103u ale unor organiza\u021bii interna\u021bionale implicate \u00een cunoa\u0219terea \u0219i rezolvarea conflictului transnistrean, precum Programul Na\u021biunilor Unite pentru Dezvoltare \u0219i Organiza\u021bia pentru Securitate \u0219i Cooperare \u00een Europa[10]<\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acest timp, Tiraspolul ofer\u0103 oportunit\u0103\u021bi mai pu\u021bin semnificative din punct de vedere cantitativ. Organiza\u021biile interna\u021bionale \u00ee\u0219i au sediile \u00een Chi\u0219in\u0103u, chiar dac\u0103 preocuparea lor se ditribuie \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 asupra malului estic al Nistrului. Pe de alt\u0103 parte, autorit\u0103\u021bile de la Tiraspol nu au organizat o Academie de \u0218tiin\u021be \u0219i un sistem de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior separat (regiunea beneficiaz\u0103 doar de o universitate local\u0103 \u0219i de filiale ale unor universit\u0103\u021bi din Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i Ucraina).<\/span><\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, expertiza necesar\u0103 analizei de dezvoltare se afl\u0103 concentrat\u0103 \u00een urm\u0103toarele cadre institu\u021bionale:<\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>\u00cen activitatea \u0219i arhivele autorit\u0103\u021bilor, dintre care se deta\u0219eaz\u0103 Ministerul Afacerilor Externe al autoproclamatei Republici Moldovene\u0219ti Nistrene[11]<\/span><\/a>; <\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>\u00cen mediul universitar (semnificativ\u0103 este Universitatea \u201eTaras Sevchenko\u201d, dar semnal\u0103m \u0219i <\/span>Filiala din Tiraspol a Academiei de Economie \u0219i Drept din Moscova, \u0219i Filiala Academiei de Drept din Odessa[12]<\/span><\/a>);<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>\u00cen eviden\u021bele organiza\u021biilor profesionale precum Camera de Comer\u021b \u0219i Industrie Nistrean\u0103[13]<\/span><\/a>;<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Organiza\u021bii neguvernamentale care reprezint\u0103 \u0219i interese profesionale sau corporatiste, precum Institutul de Drept \u0219i Societate Civil\u0103, Centrul Media, Agen\u021bia pentru Dezvoltare Regional\u0103[14]<\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/p>\n

Sinteza datelor \u0219i interpret\u0103rilor sectoriale de dezvoltare este misiunea ideal\u0103 a unei echipe de anali\u0219ti cu experien\u021b\u0103 care, \u00een mod natural, se reg\u0103sesc \u00een mediile de cercetare (Academie cu institutele subordonate) sau de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior (universit\u0103\u021bi \u0219i institute\/centre de cercetare asociate). Cunoa\u0219terea prealabil\u0103 a problematicii transnistrene, probat\u0103 prin studii proprii publicate \u00een reviste peer-review, este o condi\u021bie indiscutabil\u0103.<\/span><\/p>\n

Cum analizeaz\u0103?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

                Din punct de vedere al paradigmei de cercetare, dezvoltarea la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol poate fi analizat\u0103 dup\u0103 metodologia comparativ\u0103, ale c\u0103rei fundamente au fost formulate de c\u0103tre clasici ai \u0219tiin\u021bei politice precum Arend Lijpard[15]<\/span><\/a> sau Giovanni Sartori[16]<\/span><\/a> \u0219i completat\u0103 ulterior cu studii de referin\u021b\u0103 ale lui P. Mair[17]<\/span><\/a> \u0219i Richard Rose & W. J. M. MacKenzie<\/span>[18]<\/span><\/a>.<\/span><\/p>\n

                Aplic\u00e2nd reperele metodologice generale la obiectul nostru specific de cercetare, suntem obliga\u021bi la parcurgerea urm\u0103toarelor etape:<\/span><\/p>\n

1.       <\/span><\/span>Colectarea datelor. Se poate realiza \u00een mod direct, acces\u00e2nd bazele de date oficiale de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol, sau \u00een mod mediat, prin contribu\u021bia exper\u021bilor locali care au acces la aceste baze de date \u0219i\/sau la alte baze de date.<\/span><\/span><\/p>\n

2.       <\/span><\/span>Consemnarea analizelor primare. Aici, contribu\u021bia exper\u021bilor locali este necesar\u0103 \u0219i decisiv\u0103. Este important ca analizele acestora s\u0103 ia forma unor rapoarte sectoriale, care s\u0103 indice \u00een form\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 sursele bibliografice. Bibliografiile extinse \u0219i suplimentare pe care le pot oferi ace\u0219tia sunt binevenite oric\u00e2nd pe parcursul cercet\u0103rii, dar sunt absolut obligatorii odat\u0103 cu depunerea rapoartelor finale.<\/span><\/span><\/p>\n

3.       <\/span><\/span>Punerea \u00een dialog a analizelor primare. Este foarte important (dar nu absolut necesar) ca exper\u021bii s\u0103 se poat\u0103 \u00eent\u00e2lni \u00eentr-un cadru de tip workshop[19]<\/span><\/a>. Avantajele acestui dialog sunt multiple:<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Completarea datelor \u0219i bibliografiilor;<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Compararea analizelor primare adresate aceluia\u0219i domeniu de dezvoltare;<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Completarea lor \u0219i sesizarea eventualelor lipsuri\/erori;<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Corectarea erorilor de informare \u0219i interpretare, \u00een urma semnal\u0103rilor exper\u021bilor \u00een aceea\u0219i problematic\u0103 de dezvoltare sau \u00een problematici adiacente;<\/span><\/span><\/p>\n

–          <\/span><\/span>Semnalarea unor noi oportunit\u0103\u021bi de analiz\u0103 de dezvoltare relevant\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

4.       <\/span><\/span>Realizarea analizei comparative, integr\u00e2nd analizele primare, datele \u0219i bibliografiile oferite de c\u0103tre exper\u021bi, cu complet\u0103rile\/corecturile\/deschiderile suplimentare consemnate pe timpul dialogului \u00eentre exper\u021bi. <\/span><\/span><\/p>\n

5.       <\/span><\/span>Redactarea, tip\u0103rirea \u0219i difuzarea rezultatelor cercet\u0103rii. <\/span><\/span><\/p>\n

6.       <\/span><\/span>Consemnarea fedback-urilor \u00een vederea continu\u0103rii cercet\u0103rii.<\/span><\/span><\/p>\n

                Natura cercet\u0103rii noastre este \u00een mod necesar \u0219i inevitabil multidisciplinar\u0103. Dezvoltarea \u00een sine este un proces care cuprinde, \u00een forme specifice \u0219i complementare, toate domeniile societ\u0103\u021bii. Analizarea cantitativ\u0103 \u0219i calitativ\u0103 a domeniilor de dezvoltare presupune deci implicarea metodologiei de cercetare a istoriei, \u0219tiin\u021bei economice, \u0219tiin\u021bei politice, sociologiei, jurnalismului, etc. No\u021biuni fundamentale \u0219i exerci\u021biul obi\u0219nuit al acestor discipline sunt necesare at\u00e2t exper\u021bilor care aduc datele sectoriale, c\u00e2t \u0219i echipei care integreaz\u0103 \u0219i interpreteaz\u0103 la un nivel superior de abstractizare aceste date.<\/span><\/p>\n

Ce analizeaz\u0103?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

                Pun\u00e2nd \u00een analiz\u0103 comparativ\u0103 nivelul de dezvoltare \u00een regiuni diferite, este necesar \u0219i util s\u0103 segment\u0103m cercetare pe domenii care asigur\u0103 unitatea \u0219i coeren\u021ba obiectului investigat \u0219i \u2013 pe care de consecin\u021b\u0103 \u2013 unitatea metodologiei de aplicat. Identificarea domeniilor de dezvoltare relevante se opereaz\u0103 \u00een func\u021bie de:<\/span><\/p>\n

1.       <\/span><\/span>\u00cen\u021belesul pe care \u00eel acord\u0103m conceptului de \u201edezvoltare\u201d. Referin\u021ba noastr\u0103 o constituie conceptualizaea oferit\u0103 de c\u0103tre Banca Mondial\u0103, care consider\u0103 dezvoltarea ca o caracteristic\u0103 a activit\u0103\u021bilor umane destinate \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii calit\u0103\u021bii vie\u021bii[20]<\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/p>\n

2.       <\/span><\/span>Stadiul de dezvoltare socio-economic\u0103 al regiunilor investigate. Atunci c\u00e2nd aplic\u0103m analiza comparat\u0103 unor regiuni \u00eenvecinate geografic, avem a\u0219teptarea \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 ca structura socio-economic\u0103 s\u0103 fie asem\u0103n\u0103toare \u2013 ceea ce simplific\u0103 mult alegerea asupra domeniilor de investigat, mut\u00e2nd efortul principal asupra determin\u0103rilor calitative pe domenii.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, propunem urm\u0103toarele domenii\/problematici de dezvoltare carateristice celor dou\u0103 maluri ale Nistrului, spre analiz\u0103 comparativ\u0103[21]<\/span><\/a>:<\/span><\/p>\n

Dezvoltarea economic\u0103<\/span><\/i>, fundament necesar pentru educa\u021bie, s\u0103n\u0103tate \u0219i timp liber, poate fi analizat\u0103 comparativ pe baza urm\u0103toarelor teme: capacitatea economic\u0103 pe cele dou\u0103 maluri ale Nistrului, \u00een date statistice; gradul de compatibilitate al sectoarelor de economice din dreapta \u0219i st\u00e2nga Nistrului; discrepan\u021bele\/similarit\u0103\u021bile de dezvoltare; politicile care ar putea conduce la cre\u0219terea compatibilit\u0103\u021bilor \u0219i reducerea discrepan\u021belor; politicile contrare; orientarea pe pie\u021bele externe.<\/span><\/span><\/p>\n

Dezvoltarea politic\u0103<\/span><\/i>, \u00een sensul dezvolt\u0103rii democratice \u0219i al eficien\u021bei administrative, ne oblig\u0103 la urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri: func\u021bioneaz\u0103 statul de drept?; func\u021bioneaz\u0103 pluripartidismul?; reprezint\u0103 partidele \u00eentr-adev\u0103r interesele grupurilor sociale?; procesele electorale sunt libere \u0219i corecte?; ciclurile electorale asigur\u0103 posibilitatea succesiunii la guvernare?; institu\u021biile statului func\u021bioneaz\u0103 eficient \u0219i \u00een interesul cet\u0103\u021beanului?<\/span><\/span><\/p>\n

Dezvoltarea societ\u0103\u021bii civile<\/span><\/i>, conectat\u0103 fundamental la domeniul politic (pe care \u00eel \u00eempline\u0219te \u0219i \u00eel corecteaz\u0103), poate fi investigat\u0103 \u00een paralel conform cu urm\u0103toarele repere: care este ponderea societ\u0103\u021bii civile \u00een ansamblul societ\u0103\u021bii, cantitativ \u0219i valoric?; r\u0103spunde legisla\u021bia \u00een domeniu nevoilor unei societ\u0103\u021bi civile libere \u0219i eficiente?; societatea civil\u0103 reprezint\u0103 corect \u0219i eficient interesele grupurilor sociale?; \u00een ce proportie, modelele de organizare\/func\u021bionare se inspir\u0103 din Occident, \u0219i in ce m\u0103sur\u0103 din zona cultural\u0103 rus\u0103?; de unde provin finan\u021b\u0103rile \u0219i \u00een ce direc\u021bie se realizeaz\u0103 parteneriatele externe?; cum colaboreaz\u0103 societatea civil\u0103 de pe malul drept al Nistrului cu cea de pe malul st\u00e2ng?; cum s-ar putea extinde si aprofunda aceasta cooperare?<\/span><\/span><\/p>\n

Dezvoltarea mass-mediei<\/span><\/i>, instrument esen\u021bial al politicului, societ\u0103\u021bii civile \u0219i chiar al agen\u021bilor economici (ne apare \u00een sine un agent economic), poate fi caracterizat\u0103 conform cu urm\u0103toarea gril\u0103 criterial\u0103: evaluare cantitativ\u0103 – genuri, tiraje, public; evaluare calitativ\u0103 – modalit\u0103\u021bi de preg\u0103tire \u0219i perfec\u021bionare a jurnali\u0219tilor; surse externe de finan\u021bare \u0219i modelare – raportul \u00eentre Est \u0219i Vest; reflectarea reciproc\u0103 a realit\u0103\u021bilor pe cele dou\u0103 maluri ale Nistrului; proiecte comune. <\/span><\/span><\/p>\n

Opt\u0103m pentru analizarea, ca domeniu aparte, a drepturilor omului<\/i> (interconectat cu politicul, societatea civil\u0103 \u0219i mass-media) consemn\u00e2nd ponderea deosebit\u0103 pe care o acord\u0103 acestei problematici autorit\u0103\u021bile, opinia public\u0103 \u0219i actorii interna\u021bionali implica\u021bi \u00een rezolvarea conflictului transnistrean. Respectarea drepturilor omului este un criteriu de dezvoltare, care poate fi evaluat \u00een func\u021bie de: legisla\u021bie \u0219i institu\u021bii oficiale; organiza\u021bii neguvernamentale \u0219i mass-media implicate; cazuri reprezentative, pozitiv \u0219i negativ; oportunit\u0103\u021bi de cooperare; proiecte comune.<\/span><\/p>\n

De ce analizeaz\u0103?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

                \u00cen plan de maxim\u0103 abstractizare, analiza comparativ\u0103 a dezvolt\u0103rii la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol satisface c\u00e2teva nevoi intelectuale general-umane, care contribuie \u00een mod punctual la \u00een\u021belegerea, explicarea, clasificarea, ierarhizarea unor factori cu putere explicativ\u0103 \u00een conflictul transnistrean.<\/span><\/p>\n

                Pe l\u00e2ng\u0103 beneficiile oferite individual oric\u0103rui lector interesat de tematica transnistrean\u0103, rezultatele unei cercet\u0103ri comparative a dezvolt\u0103rii pot crea curente de opinie \u2013 nu doar \u00een mediile de speciali\u0219ti, dar \u0219i \u00een opinia public\u0103. \u00cen fond, popula\u021bia de pe cele dou\u0103 maluri ale Nistrului este \u00een mod esen\u021bial interesat\u0103 s\u0103 \u0219tie dac\u0103, dup\u0103 mai bine de dou\u0103 decenii de la secesiunea malului estic, acolo se tr\u0103ie\u0219te mai bine; dac\u0103 popula\u021bia de pe malul vestic tr\u0103ie\u0219te mai bine dup\u0103 secesiune \u0219i dac\u0103 ar tr\u0103i mai bine \u00eempreun\u0103 sau separat de componenta estic\u0103. Analiza comparativ\u0103 a dezvolt\u0103rii ofere repere clare de evaluare.<\/span><\/p>\n

                \u00cen al treilea r\u00e2nd, o astfel de analiz\u0103 ofer\u0103 date \u0219i perspective deciden\u021bilor politici fie de la Chi\u0219in\u0103u, fie de la Tiraspol, fie dintre cei interna\u021bionali interesa\u021bi \u00een gestionarea conflictului. Politicienii vor \u0219ti mai bine, mai \u00eentemeiat mai detaliat, ce au reu\u0219it \u0219i ce n-au reu\u0219it pentru bun\u0103starea popula\u021biei administrate; ce au reu\u0219it \u0219i ce n-au reu\u0219it politicienii parteneri\/adversari \u00een procesul de reglementare a conflictului; ce au de f\u0103cut dac\u0103 vor s\u0103 fidelizeze \u00een mod real popula\u021bia fa\u021b\u0103 de programul propriu (dincolo \u0219i propagand\u0103 \u0219i restric\u021bionarea exprim\u0103rii publice). \u00cen oricare dintre variante, locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului sunt c\u00e2\u0219tig\u0103torii acestui demers, at\u00e2ta timp c\u00e2t administratorii politici sunt pu\u0219i \u00een fa\u021ba unor cifre, date \u0219i fapte care \u00eei oblig\u0103 la un examen de con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

Care sunt riscurile?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Orice analiz\u0103 de dezvoltare \u2013 cu at\u00e2t mai mult una comparativ\u0103 \u2013 este supus\u0103 unor riscuri de eroare. Obliga\u021bia analistului este inventarierea onest\u0103 a mediului social-politic cercetat, a resurselor proprii de cercetare, \u0219i plasarea sa etic\u0103 \u00een echidistan\u021b\u0103 \u0219i obiectivitate fa\u021b\u0103 de obiectul investigat.<\/span><\/p>\n

\u00cen mod concret, analiz\u00e2nd comparativ dezvoltarea la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol, riscurile de eroare iau forme specifice. Cu c\u00e2t sunt mai corect listate \u0219i investigate, cu at\u00e2t \u0219ansele de deplasare a rezultatelor de la realitate suntmai mici. Enumer\u0103m succint  c\u00e2teva erori \u0219i insuficien\u021be posibile.<\/span><\/p>\n

Dispropor\u021bia cantitativ\u0103<\/span><\/i> \u00eentre regiunile investigate ne poate atrage \u00een capcana de a considera mai dezvoltat pe cel mai mare. Compar\u0103m[22]<\/span><\/a> capacitatea a 32 de raioane din dreapta cu Nistrului \u0219i 5 raioane din st\u00e2nga Nistrului, respectiv o popula\u021bie de 3.383.332  persoane cu <\/span>555,347 persoane (recens\u0103mintele din 2004). Riscul poate fi evitat prin compararea preponderent\u0103 a indicatorilor\/cap de locuitor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dispropor\u021bia calitativ\u0103<\/span><\/i> remarcabil\u0103 mai ales \u00een domeniul conomic, este o realitate \u00een mare parte datorat\u0103 deceniilor precedente secesiunii din 1992. Punem \u00een balan\u021b\u0103 o regiune \u00een mod tradi\u021bional puternic industrializat\u0103 prin efortul regimului sovietic (Est) cu una puternic macat\u0103 de sectorul agrar (Vest). Dac\u0103 dorim s\u0103 m\u0103sur\u0103m performan\u021ba administra\u021biilor de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol trebuie s\u0103 consider\u0103m punctul de plecare din 1992 \u0219i s\u0103 m\u0103sur\u0103m comparativ distan\u021ba parcurs\u0103 p\u00e2n\u0103 azi. O analiz\u0103 absolut\u0103 este relevant\u0103 pentru nivelul de trai, dar este gre\u0219it\u0103 dac\u0103 pentru evaluarea performan\u021bei de guvernare.<\/span><\/span><\/p>\n

Dispropor\u021bia concentr\u0103rii expertizei<\/span><\/i> este evident\u0103 \u00een favoarea Chi\u0219in\u0103ului. Se explic\u0103 \u0219i prin valoarea catitativ\u0103 diferit\u0103 a Vestului \u0219i Estului, dar \u0219i prin al\u021bi factori. Desigur, o popula\u021bie de 550.000 de oameni nu are resuse \u0219i motiva\u021bie s\u0103 constituie Academie \u0219tiin\u021bific\u0103, sistem generos de cercetare \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, \u0219i nici nu va produce un num\u0103r de organiza\u021bii neguvernamentale comparabil cu nevoile unei popula\u021bii de 3.900.000 persoane. Dar oare este singura explica\u021bie? Oare nu cumva expertiza este favorizat\u0103 \u0219i de un climat de libertate de exprimare \u0219i alocare generoas\u0103 de resurse \u00eentr-o parte, \u00een timp ce cealalt\u0103 parte controleaz\u0103 \u00een varii formule exprimarea public\u0103 \u0219i resursele? \u0218i totu\u0219i, ce avem de f\u0103cut pentru o analiz\u0103 comparativ\u0103 corect\u0103? \u00centre a pune \u00een dialog expertiza sectorial\u0103 de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol dup\u0103 criteriul cantitativ (ar putea fi aproximativ 7 exper\u021bi din Chi\u0219in\u0103u \u00een fa\u021ba unuia din Tiraspol, ceea ce ar torpila orice tentativ\u0103 de dialog echilibrat) \u0219i p\u0103strarea parit\u0103\u021bii (c\u00e2te un expert de la Chi\u0219in\u0103u respectiv Tiraspol) consider\u0103m preferabil\u0103 a doua formul\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Adversitatea politic\u0103<\/span><\/i> ce caracterizeaz\u0103 rela\u021bia Chi\u0219in\u0103u-Tiraspol se poate transfera, \u00een diferite propor\u021bii, \u00een maniera de abordare a cercet\u0103rii sectoriale pe care o produc exper\u021bii. Aici rezolvarea este competen\u021ba \u0219i obliga\u021bia coordonatorului proiectului analitic, care trebuie s\u0103 fie un supervizor critic, echidistant, angajat exclusiv de partea interesului \u0219tiin\u021bific. Trebuie cerute \u0219i ob\u021binute explica\u021bii pentru toate situa\u021biile susceptibile de subiectivitate, iar acea parte a cercet\u0103rii se men\u021bine pentru analiza final\u0103 doar dac\u0103 explica\u021biile sunt valide.<\/span><\/span><\/p>\n

Veridicitatea, actualitatea \u0219i acurate\u021bea bazelor de date<\/span><\/i> reprezint\u0103 o chestiune de risc foarte greu de gestionat cu resursele unui proiect de analiz\u0103 comparativ\u0103. Destul s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 nici Chi\u0219in\u0103ul, nici Tiraspolul nu au o eviden\u021b\u0103 sigur\u0103 asupra popula\u021biei plecat\u0103 la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Fenomenul este important cantitativ pe ambele maluri ale Nistrului. \u00cen lipsa unor date certe, indicatorii\/cap de locuitor nu sunt oare puternic distorsiona\u021bi? Desigur, o echip\u0103 interdisciplinar\u0103 format\u0103 din c\u00e2\u021biva exper\u021bi este \u00een imposibilitate de rezolva problema, dar \u0219i de a evita riscul de distorsionare a rezultatelor. R\u0103m\u00e2ne speran\u021ba c\u0103, procentual, fenomenul este comparabil pe cele dou\u0103 maluri ale Nistrului – \u0219i atunci distorsiunile sunt minime. Am oferit doar un exemplu de risc \u00een gestionarea bazelor de date. Nu vrem s\u0103 consider\u0103m (de\u0219i unele voci publice o fac) posibilitatea ca bazele de date s\u0103 fie distorsionate inten\u021bionat de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi.<\/span><\/span><\/p>\n

Desigur, sunt doar c\u00e2teva exemple de riscuri \u00een demersul de cercetare. Identificarea prealabil\u0103 \u0219i formularea de solu\u021bii \u00een avansnu este niciodat\u0103 suficient\u0103; gestionarea riscurilor \u00een mod continuu este responsabilitatea coordonatorului cercet\u0103rii.<\/span><\/p>\n

Concluzii<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

                Analizele comparative ale dezvolt\u0103rii pe cele dou\u0103 maluri ale Nistrului sunt utile, necesare \u0219i fezabile. Cadrul institu\u021bional optim \u00eel constituie organiza\u021biile de cercetare care au capacitate institu\u021bional\u0103, at\u00e2t prin ele \u00eensele, c\u00e2t mai ales prin parteneriatele instituite \u00een plan local, la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol.<\/span><\/p>\n

                Acestei provoc\u0103ri r\u0103spunde proiectul de cercetare \u201eDezvoltarea ca solu\u021bie a conflictului transnistrean\u201d[23]<\/span><\/a>, implementat de c\u0103tre Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu prin Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean (structur\u0103 a Centrului de Cercetare \u00een \u0218tiin\u021be Politice, Rela\u021bii Interna\u021bionale \u0219i Studii Europene), cu finan\u021barea <\/span>Programul Na\u021biunilor Unite pentru Dezvoltare \u2013 Biroul Regional pentru Europa \u0219i Comunitatea Statelor Independente, prin Asisten\u021ba oficial\u0103 pentru dezvoltare implementat\u0103 de c\u0103tre Ministerul Afacerilor Externe al Rom\u00e2niei[24]<\/span><\/a>. Poate fi o deschidere de drum c\u0103tre analize ulterioare, care se pot servi \u00een egal\u0103 masur\u0103 de preciz\u0103rile metodologice care fac obiectul acestei cercet\u0103ri.<\/span><\/span><\/p>\n

Bibliografie:<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Instrumente de lucru<\/i><\/strong><\/span><\/p>\n

1.       <\/span>Concept and methodology of Interactive Workshops<\/i>, grant de cercetare CORDIS la http:\/\/cordis.europa.eu\/docs\/projects\/cnect\/4\/246644\/080\/deliverables\/001-D32Conceptandmethodologyofinteractiveworkshops.pdf<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

2.       <\/span>Lijphart, Arend, Comparative politics and the comparative method<\/i>, \u201dAmerican Political Science Review\u201d, No.65(3 \/ 1971, pp. 682\u2013693<\/span><\/span><\/p>\n

3.       <\/span>Mair, Peter, Comparative politics: An introduction to comparative overview<\/i>, in Goodin, Robert E.; Klingemann,Hans-Dieter, <\/span>A New Handbook of Political Science<\/span><\/a><\/i>, Oxford University Press, Oxford, 1996, pp. 309\u2013335<\/span><\/span><\/p>\n

4.       <\/span>Rose, Richard; MacKenzie, W. J. M., <\/span>Comparing forms of comparative analysis<\/span><\/a><\/i>, \u201d<\/span><\/span>Political Studies\u201d, No.<\/span><\/span>39<\/span><\/span>(3) \/ 1991, pp. 446\u2013462<\/span><\/span><\/p>\n

5.       <\/span>Sartori, Giovanni, Comparative Constitutional Engineering<\/i>, McMillan, Basingstoke, 1994<\/span><\/p>\n

6.       <\/span>Str\u0103u\u021biu, Eugen, The Role of Think-Tanks in projecting International Relations<\/i>, \u00een The 15th<\/sup> International Conference. The Knowledge-Based Organization. Sibiu, 26-28 November 2009<\/i>, \u201cNicolae B\u0103lcescu\u201d Land Forces Academy Publishing House, Sibiu, 2009, pp. 154-15; <\/span><\/p>\n

7.       <\/span>Str\u0103u\u021biu, Eugen, United States Security Think-Tanks<\/i>, \u00een \u201eRevista Academiei For\u0163elor Terestre\u201d, XV, nr. 2(58) din 2010, pp. 57 \u2013 65; <\/span><\/p>\n

8.       <\/span>Str\u0103u\u021biu, Eugen, Think-tankurile de politic\u0103 extern\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/i>, \u00een \u201eStudia Securitatis\u201d, 3\/2011, pp. 16-23; <\/span><\/p>\n

9.       <\/span>Str\u0103u\u021biu, Eugen, Cadrul institu\u021bional al analizei de securitate \u00een Republica Moldova<\/i>, \u00een \u201eStudia Securitatis\u201d, 2\/2012, pp. 51-60<\/span><\/p>\n

10.    <\/span>World Bank, What is Development<\/i>, at http:\/\/www.worldbank.org\/depweb\/beyond\/beyondco\/beg_01.pdf<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Lucr\u0103ri generale<\/i><\/strong><\/span><\/p>\n

1.       <\/span>Bo\u021ban, Igor, Reglementarea transnistrean\u0103: o solu\u021bie european\u0103<\/i>, Adept, Chi\u0219in\u0103u, 2009; <\/span><\/p>\n

2.       <\/span>Conflictul transnistrean dup\u0103 20 de ani. Raport al unui grup de exper\u021bi interna\u021bionali<\/i>, Chi\u0219in\u0103u, 2011; <\/span><\/p>\n

3.       <\/span>Filip, Corneliu, Dosarul Transnistria: dosarul unui conflict \u00eenghe\u021bat<\/i>, Editura Institutul de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Rela\u021bii Interna\u021bionale, Bucure\u0219ti, 2011<\/span><\/p>\n

Studii \u0219i articole<\/i><\/strong><\/span><\/p>\n

1.       <\/span>Dezvoltarea de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi Tiraspol, analizat\u0103 comparativ<\/i>, \u00een \u201eAdev\u0103rul de Moldova\u201d, 19 noiembrie 2014, la http:\/\/adevarul.ro\/moldova\/actualitate\/dezvoltarea-chisinau-tiraspol-analizata-comparativ-1_546c7f310d133766a809826a\/index.html<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

2.       <\/span><\/span><\/i><\/strong>Doroshenco, Luiza, Razvitiye kak sredstvo dlya resheniya konflikta i primireniya (Dezvoltarea ca mijloc de a reconcilia \u0219i rezolva conflictul)<\/span><\/i>, Tiraspol, <\/span>http:\/\/mediacenter.md\/publikacii\/374-razvitie-kak-sredstvo-dlya-resheniya-konflikta-i-primireniya.html<\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

3.       <\/span><\/span><\/i><\/strong>Proiectul \u201eDezvoltarea ca solu\u021bie a conflictului transnistrean\u201d<\/span><\/i>, la https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/index.php\/activitati\/466-proiectul-dezvoltarea-ca-solutie-a-conflictului-transnistrean<\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

Surse web<\/i><\/strong><\/span><\/p>\n

1.       <\/span>http:\/\/cancelaria.gov.md\/category.php?l=ro&idc=378<\/span><\/a> (Biroul de Reintegrare)<\/span><\/p>\n

2.       <\/span>http:\/\/chamber.md<\/span><\/a> (Camera de Comer\u021b \u0219i Industrie a Republicii Moldova)<\/span><\/p>\n

3.       <\/span>http:\/\/iiesp.asm.md<\/span><\/a> (Institutul de Cercet\u0103ri Politice \u0219i Juridice al Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei)<\/span><\/p>\n

4.       <\/span>https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/<\/span><\/a> (Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean)<\/span><\/p>\n

5.       <\/span>http:\/\/mediacenter.md<\/span><\/a> (Media Center Tiraspol)<\/span><\/p>\n

6.       <\/span>http:\/\/mfa-pmr.org<\/span><\/a> (Ministerul Afacerilor Externe al autoproclamatei Republici Moldovene\u0219ti Nistrene) <\/span><\/p>\n

7.       <\/span>http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Republica_Moldova<\/span><\/a> <\/span><\/p>\n

8.       <\/span>http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Transnistria<\/span><\/a> <\/span><\/p>\n

9.       <\/span>http:\/\/spsu.ru<\/span><\/a> (Universitatea \u201eTaras Sevchenko\u201d din Tiraspol) <\/span><\/p>\n

10.    <\/span>http:\/\/tf-mael.com<\/span><\/a> (Filiala din Tiraspol a Academiei de Economie \u0219i Drept din Moscova) <\/span><\/p>\n

11.    <\/span>http:\/\/viitorul.org<\/span><\/a> (IDIS Viitorul, Chi\u0219in\u0103u)<\/span><\/p>\n

12.    <\/span>http:\/\/tfonua.org\/?m=6<\/span><\/a> (Filiala Academiei de Drept din Odessa)<\/span><\/p>\n

13.    <\/span>http:\/\/tiraspol.ru<\/span><\/a> (Camera de Comer\u021b \u0219i Industrie Nistrean\u0103) <\/span><\/p>\n

14.    <\/span>http:\/\/www.asm.md<\/span><\/a> (Universitatea de Stat a Moldovei)<\/span><\/p>\n

15.    <\/span>http:\/\/www.e-democracy.md  (Asocia\u021bia pentru Democra\u021bie Participativ\u0103, Chi\u0219in\u0103u)<\/span><\/p>\n

16.    <\/span>http:\/\/www.expert-grup.org<\/span><\/a> (Expert Grup, Chi\u0219in\u0103u)<\/span><\/p>\n

17.    <\/span>http:\/\/www.law-civilsociety.com<\/span><\/a> (Institutul de Drept \u0219i Societate Civil\u0103 Tiraspol)<\/span><\/p>\n

18.    <\/span>http:\/\/www.md.undp.org<\/span><\/a> (Programul Na\u021biunilor Unite pentru Dezvoltare \u2013 Moldova)<\/span><\/p>\n

19.    <\/span>http:\/\/www.ngo-ardt.com\/o-nas\/nasha-komanda.html<\/span><\/a> (Agen\u021bia pentru Dezvoltare Regional\u0103, Tiraspol)<\/span><\/p>\n

20.    <\/span>http:\/\/www.osce.org\/moldova<\/span><\/a> (Organiza\u021bia pentru Securitate \u0219i Cooperare \u00een Europa – Moldova)<\/span><\/p>\n

21.    <\/span>http:\/\/www.promolex.md<\/span><\/a> (Promo-Lex, Chi\u0219in\u0103u)<\/span><\/p>\n

22.    <\/span>http:\/\/www.ulim.md<\/span><\/a> (Universitatea Liber\u0103 Interna\u021bional\u0103 a Moldovei)<\/span><\/p>\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/span><\/span><\/a> Nerecunoscut\u0103 \u00een plan interna\u021bional, dar organizat\u0103 separat din punct de vedere administrativ, \u201eRepublica Moldoveneasc\u0103 Nistrean\u0103\u201d se \u00eencadrea\u0103 \u00een categoria statelor \u201ede facto\u201d, spre deosebire de statele \u201ede drept\u201d (care de\u021bin personalitate juridic\u0103 interna\u021bional\u0103)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[2]<\/span><\/span><\/a> \u201eTransnistria\u201d desemneaz\u0103 regiunea geografic\u0103 de la est de Nistru, care nu se suprapune cu teritoriul administrariv gestionat de c\u0103tre administra\u021bia de la Tiraspol; c\u00e2teva localit\u0103\u021bi de dincolo de Nistru au r\u0103mas sub administrarea Chi\u0219in\u0103ului, iar ora\u0219ul Bender (situat pe malul vestic al Nistrului) este sub administrarea Tiraspolului<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[3]<\/span><\/span><\/a> Titluri semnificative: Igor Bo\u021ban, Reglementarea transnistrean\u0103: o solu\u021bie european\u0103<\/i>, Adept, Chi\u0219in\u0103u, 2009; Conflictul transnistrean dup\u0103 20 de ani. Raport al unui grup de exper\u021bi interna\u021bionali<\/i>, Chi\u0219in\u0103u, 2011; Corneliu Filip, Dosarul Transnistria: dosarul unui conflict \u00eenghe\u021bat<\/i>, Editura Institutul de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Rela\u021bii Interna\u021bionale, Bucure\u0219ti, 2011<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[4]<\/span><\/span><\/a> Considera\u021bii teoretice \u0219i studii de caz asupra fenomenului \u201ethink-tank\u201d la Eugen Str\u0103u\u021biu, The Role of Think-Tanks in projecting International Relations<\/i>, \u00een The 15th<\/sup> International Conference. The Knowledge-Based Organization. Sibiu, 26-28 November 2009<\/i>, \u201cNicolae B\u0103lcescu\u201d Land Forces Academy Publishing House, Sibiu, 2009, pp. 154-15; United States Security Think-Tanks<\/i>, \u00een \u201eRevista Academiei For\u0163elor Terestre\u201d, XV, nr. 2(58) din 2010, pp. 57 \u2013 65; Think-tankurile de politic\u0103 extern\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/i>, \u00een \u201eStudia Securitatis\u201d, 3\/2011, pp. 16-23; Cadrul institu\u021bional al analizei de securitate \u00een Republica Moldova<\/i>, \u00een \u201eStudia Securitatis\u201d, 2\/2012, pp. 51-60<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[5]<\/span><\/span><\/a> \u00cen componen\u021ba Cancelariei de Stat, vezi http:\/\/cancelaria.gov.md\/category.php?l=ro&idc=378<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[6]<\/span><\/span><\/a> Respectiv http:\/\/usm.md\/<\/span><\/a>, http:\/\/www.asm.md\/<\/span><\/a>, http:\/\/www.ulim.md\/<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[7]<\/span><\/span><\/a> http:\/\/iiesp.asm.md\/<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[8]<\/span><\/span><\/a> http:\/\/chamber.md\/ro\/<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[9]<\/span><\/span><\/a> Respectiv http:\/\/viitorul.org\/<\/span><\/a>, http:\/\/www.promolex.md\/<\/span><\/a>, http:\/\/www.e-democracy.md\/\/<\/span><\/a>, http:\/\/www.expert-grup.org\/<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[10]<\/span><\/span><\/a> Respectiv http:\/\/www.md.undp.org\/<\/span><\/a>, http:\/\/www.osce.org\/moldova<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[11]<\/span><\/span><\/a> http:\/\/mfa-pmr.org\/<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[12]<\/span><\/span><\/a> Respectiv http:\/\/spsu.ru\/<\/span><\/a>, http:\/\/tf-mael.com\/<\/span><\/a>, http:\/\/tfonua.org\/?m=6<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[13]<\/span><\/span><\/a> http:\/\/tiraspol.ru\/<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[14]<\/span><\/span><\/a> http:\/\/www.law-civilsociety.com\/<\/span><\/a>, http:\/\/mediacenter.md\/<\/span><\/a>, http:\/\/www.ngo-ardt.com\/o-nas\/nasha-komanda.html<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[15]<\/span><\/span><\/a> Arend Lijphart, Comparative politics and the comparative method<\/i>, \u201dAmerican Political Science Review\u201d, No.65(3 \/ 1971, pp. 682\u2013693 <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[16]<\/span><\/span><\/a> Giovanni Sartori, Comparative Constitutional Engineering<\/i>, McMillan, Basingstoke, 1994<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[17]<\/span><\/span><\/a> Peter Mair, Comparative politics: An introduction to comparative overview<\/i>, in Robert E Goodin,. Hans-Dieter Klingemann.<\/span>A New Handbook of Political Science<\/span><\/a><\/i>, Oxford University Press, Oxford, 1996, pp. 309\u2013335<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[18]<\/span><\/span><\/a> Richard Rose, W. J. M. MacKenzie, <\/span>Comparing forms of comparative analysis<\/span><\/a><\/i>, \u201d<\/span><\/span>Political Studies\u201d, No.<\/span><\/span>39<\/span><\/span>(3) \/ 1991, pp. 446\u2013462<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[19]<\/span><\/span><\/a> O metodologie a organiz\u0103rii \u0219i maximiz\u0103rii rezultatelor \u00een workshop disponibil\u0103 sub titlul Concept and methodology of Interactive Workshops<\/i>, grant de cercetare CORDIS la http:\/\/cordis.europa.eu\/docs\/projects\/cnect\/4\/246644\/080\/deliverables\/001-D32Conceptandmethodologyofinteractiveworkshops.pdf<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[20]<\/span><\/span><\/a> World Bank, What is Development<\/i>, at http:\/\/www.worldbank.org\/depweb\/beyond\/beyondco\/beg_01.pdf<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[21]<\/span><\/span><\/a> Aceste domenii\/criteri de dezvoltare au fost agreate de c\u0103tre un grup reprezentativ de exper\u021bi de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol, \u00een cadrul focus-grupului organizat \u00een Chi\u0219in\u0103u de c\u0103tre Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu (prin Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean) la 18 noiembrie 2014, vezi Dezvoltarea de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi Tiraspol, analizat\u0103 comparativ<\/i>, \u00een \u201eAdev\u0103rul de Moldova\u201d, 19 noiembrie 2014, la http:\/\/adevarul.ro\/moldova\/actualitate\/dezvoltarea-chisinau-tiraspol-analizata-comparativ-1_546c7f310d133766a809826a\/index.html<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[22]<\/span><\/span><\/a> Prelucrare comparativ\u0103 a datelor de la http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Republica_Moldova<\/span><\/a> \u0219i http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Transnistria<\/span><\/a>. (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[23]<\/span><\/span><\/a> Proiectul \u201eDezvoltarea ca solu\u021bie a conflictului transnistrean\u201d<\/i>, la https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/index.php\/activitati\/466-proiectul-dezvoltarea-ca-solutie-a-conflictului-transnistrean<\/span><\/a> <\/span>(11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[24]<\/span><\/span><\/a> Detalii la Luiza Doroshenco, Razvitiye kak sredstvo dlya resheniya konflikta i primireniya (Dezvoltarea ca mijloc de a reconcilia \u0219i rezolva conflictul)<\/span><\/i>, Tiraspol, <\/span>http:\/\/mediacenter.md\/publikacii\/374-razvitie-kak-sredstvo-dlya-resheniya-konflikta-i-primireniya.html<\/span><\/a> (11.01.2015)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n<\/p><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Contextul                 La 23 de ani de la r\u0103zboiul de pe Nistru, urmat de secesiunea unei p\u0103r\u021bi a Republicii Moldova care s-a autointitulat \u201eRepublica Moldoveneasc\u0103 Nistrean\u0103\u201d[1], avem suficient spa\u021biu istoric pentru a \u00eencerca analize statistice \u0219i contextuale asupra fenomenului.                 Atunci c\u00e2nd analizeaz\u0103 consecin\u021bele acestei secesiuni, majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a exper\u021bilor prefer\u0103 paradigma geopolitic\u0103. Astfel, regiunea…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/739"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=739"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/739\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1781,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/739\/revisions\/1781"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=739"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=739"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=739"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}