Acordul de Asociere Republica Moldova \u2013 Uniunea European\u0103 acoper\u0103 “\u00eentreg teritoriul recunoscut interna\u021bional al Republicii Moldova”, iar Transnistria, ca parte integrant\u0103 a acestuia, trebuie s\u0103 fie subiect al Acordului, au stabilit deputa\u021bii din parlamentul UE.\u00a0 Ei au ad\u0103ugat ca UE trebuie sa joace un rol mai important \u00een g\u0103sirea unei solu\u021bii pentru o clarificare efectiv\u0103 a situa\u021biei transnistrene \u00eentre Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol. Deputa\u021bii europeni au subliniat ca rolul jucat de Rusia \u00een criza din Ucraina a modificat ordinea geopolitic\u0103 \u0219i a afectat si rela\u021biile UE-Moldova. Ei cer Rusiei sa respecte pe deplin integritatea teritorial\u0103 a Moldovei \u0219i alegerile sale europene.\u00a0Europarlamentarii au unele rezerve \u00een utilizarea continu\u0103 de c\u0103tre Rusia a bloc\u0103rii importurilor de produse din Moldova, ca mijloc de destabilizare a regiunii. \u00cen schimb, deputa\u021bii europeni sus\u021bin ini\u021biativele de contrabalansare a embargoului rusesc asupra produselor moldovene\u0219ti.<\/p>\n
Ex prim-ministru Republicii Moldova Iurie Leanc\u0103 a catalogat decizia Parlamentului European drept “un eveniment istoric” pentru Republica Moldova.\u00a0 “Sunt convins ca doar un viitor european va oferi cet\u0103\u021benilor no\u0219tri un trai mai bun, venituri mai mari, drumuri de calitate, educa\u021bie \u0219i medicin\u0103 cu cele mai bune servicii, acces la o pia\u021b\u0103 de jum\u0103tate de miliard de consumatori, institu\u021bii care vor func\u021biona \u0219i mai puternic, dup\u0103 modelul european”, a spus Leanc\u0103, \u00eentr-un comunicat al Guvernului Republicii Moldova.\u00a0La r\u00e2ndul sau, pre\u0219edintele Delega\u021biei Parlamentului European la Comisia parlamentara de cooperare Uniunea Europeana – Republica Moldova, europarlamentarul rom\u00e2n Andi Cristea (PSD), a subliniat c\u0103 este important ca viitorul Parlament \u0219i Guvern de la Chi\u0219in\u0103u, care va rezulta din alegerile programate \u00een 30 noiembrie 2014, sa continue procesul pro-european al tarii. [9] Pe 18 decembrie 2015 Jurnalul Oficial al UE public\u0103\u00a0decizia\u00a0Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova privind aplicarea titlului V din Acordul de Asociere Republica Moldova -UE (Comer\u021b \u0219i aspecte legate de comer\u021b) pe \u00eentreg teritoriul Republicii Moldova (inclusiv \u00een regiunea transnistrean\u0103). Lu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 preferin\u021bele comerciale autonome (PCA) oferite Republicii Moldova au expirat la 31 decembrie 2015, de la 1 ianuarie 2016 agen\u021bii economici de pe ambele maluri ale Nistrului au exportat m\u0103rfurile \u00een UE \u00een baza aceluia\u0219i regim de comer\u021b liber.<\/p>\n
Dac\u0103 arunc\u0103m o scurt\u0103 privire asupra prevederilor Acordului de Asociere (Art. 8 alineatul 2)\u00a0desprindem drept obiectiv general solu\u021bionarea conflictului transnistrean prin intermediul mecanismelor oferite de Acord, printre care \u0219i ZLSAC (Zona de Liber Schimb Aprofundat \u015fi Cuprinz\u0103tor dintre Republica Moldova \u015fi Uniunea European\u0103). Ac\u021biunea poart\u0103 \u00een sine un scop mai degrab\u0103 politic, \u0219i anume, reintegrarea economic\u0103 a Republicii Moldova prin inserarea mediului de afaceri din regiunea separatist\u0103 \u00een economia malului drept al Nistrului, urm\u00e2nd apoi apari\u021bia unui grup de presiune care s\u0103 schimbe vectorul politic al Tiraspolului dinspre eurasianism spre integra\u021bionism cu Republica Moldova. Totul ar fi \u00eenceput pe 3 martie 2006, c\u00e2nd Ucraina, \u00een urma unor presiuni considerabile din partea UE, a \u00eencetat s\u0103 mai accepte m\u0103rfuri din Transnistria f\u0103r\u0103 \u0219tampila vamal\u0103 a Republicii Moldova, iar Chi\u0219n\u0103ul a facilitat \u00eenregistrarea companiilor transnistriene. De\u0219i demersul a fost interpretat drept o blocad\u0103 economic\u0103 de c\u0103tre Transnistria \u0219i Rusia, mediul de afaceri din regiunea separatist\u0103 a reu\u0219it s\u0103 conving\u0103 oficialii tiraspoleni s\u0103 permit\u0103 \u00eenregistrarea la Chi\u0219in\u0103u. Practic, a fost demarat un proces gradual de \u00eenregistrare a tuturor companiilor exportatoare din Transnistria, silind aceste afaceri s\u0103 \u021bin\u0103 o dubl\u0103 contabilitate \u2013 una pentru autorit\u0103\u021bile separatiste \u0219i alta pentru Republica Moldova. \u00cen ciuda acestui fapt, implicarea guvernului moldovean \u0219i a UE \u00een interesele de afaceri din regiune nu a avut efectul scontat: crearea unui grup de presiune la adresa Tiraspolului pentru a ob\u021bine concesii politice \u00een rela\u021bia cu Chi\u0219in\u0103ul. Odat\u0103 \u00eenregistrate la Chi\u0219in\u0103u, aceste firme au beneficiat de un regim mai bun de export c\u0103tre statele din UE, fiind, totodat\u0103, scutite de plata impozitelor c\u0103tre autorit\u0103\u021bile moldovene.<\/p>\n
Logica simplist\u0103: \u201ee mult mai profitabil s\u0103 expor\u021bi \u00een calitate de companie moldoveneasc\u0103, dec\u00e2t ca entitate transnistrean\u0103\u201d trebuia s\u0103 demareze o reintegrare economic\u0103 incipient\u0103 a afacerilor din Transnistria \u00een economia Republicii Moldova. S-a constatat un efect pervers al acestei m\u0103suri, \u0219i anume, cre\u0219terea num\u0103rului de cazuri de contraband\u0103 dinspre regiunea separatist\u0103. Republica Moldova pierde anual nu mai pu\u0163in de \u00eenc\u0103 un buget de stat din cauza schemelor de contraband\u0103, care duc la eschivarea de la achitarea pl\u0103\u0163ilor vamale la introducerea m\u0103rfurilor \u00een \u021bar\u0103, care constituie 80% din buget. Filiera ideal\u0103 pentru contrabandi\u015fti este \u201egaura neagr\u0103\u201d transnistrean\u0103, prin intermediul c\u0103reia\u00a0s-au creat mai multe re\u021bele de transport ilegal sau semi-legal al m\u0103rfurilor. \u00cen perpetuarea acestei st\u0103ri\u00a0de facto<\/em>\u00a0stau mai multe interese ale cercurilor financiare nu numai din Tiraspol, ci \u0219i din Kiev, Odesa, Moscova \u0219i chiar Chi\u0219in\u0103u. [2, pp. 47-50]<\/p>\n Dincolo de asta, reac\u021bia liderilor de la Tiraspol pare a fi mai degrab\u0103 reticent\u0103 \u00een fa\u021ba oric\u0103ror proiecte integra\u021bioniste europene. La\u00a0un briefing de pres\u0103, fostul lider al autoproclamatei \u201ermn\u201d, Evgheni \u0218evciuk, a subliniat c\u0103 filosofia Tiraspolulului \u00een raport UE \u0219i Republica Moldova se va baza pe principiul \u201eeconomics without politics\u201d \u2013 un principiu transformat acum \u00een laitmotivul diploma\u021biei din st\u00e2nga Nistrului. Desigur c\u0103, potrivit versiunii oficialilor \u0219i a presei transnistrene, vinovat \u00een toate problemele regiunii (deficit bugetar, infla\u021bie galopant\u0103, restan\u021be \u00een plata salariilor \u0219i pensiilor, sc\u0103derea exporturilor etc.) sunt Republica Moldova \u0219i Ucraina. Potrivit datelor de care dispune Chi\u0219in\u0103ul, dup\u0103 preluarea func\u021biei de, actualmente fostul guvernator al regiunii ucrainene Odesa (din imediata apropiere de regiunea separatist\u0103 transnistrean\u0103) de c\u0103tre ex-pre\u0219edintele georgian Mihail Saaka\u0219vili, contrabanda prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene a fost stopat\u0103 practic integral. Astfel, potrivit\u00a0datelor oficiale furnizate de a\u0219a-numitul minister al dezvolt\u0103rii economice\u00a0al regiunii transnistrene, ponderea UE din volumul total al exporturilor \u00een 2015 a \u00eenregistrat 27%, \u00een condi\u021biile \u00een care exporturile spre Federa\u021bia Rus\u0103 au sc\u0103zut, \u00een decurs de un an, de la 14,3% la 7,7%. Totodat\u0103, este de men\u021bionat c\u0103 ponderea importurilor \u00een regiunea transnistrean\u0103 prezint\u0103 o situa\u021bie invers\u0103, importurile din UE constituind aproximativ 8%, iar cele din Federa\u021bia Rus\u0103 aproximativ 50%. Pe parcursul anului 2015 \u201ecomer\u021bul extern al Transnistriei\u201d a sc\u0103zut cu 16,9%, ceea ce l-a determinat pe \u0218evciuk s\u0103 apeleze la ajutorul Moscovei, de la care a \u00eemprumutat un miliard de ruble (echivalentul a 90 milioane de dolari).<\/p>\n A\u0219adar, incompeten\u021ba administra\u021biei tiraspolene e pus\u0103 pe seama unei a\u0219a-numite \u201eblocade economice\u201d din partea Ucrainei \u0219i a Republica Moldova, care, chipurile, \u00ee\u0219i coordoneaz\u0103 eforturile pentru a reglementa conflictul \u00een contul problemelor economice regionale. Dosarul este unul vechi, fiind permanent mediatizat \u0219i dezb\u0103tut de presa local\u0103. \u00cen contextul ultimilor a\u0219a zise alegeri preziden\u021biale care au avut loc la sf\u00e2r\u0219itul anului 2016, aceast\u0103 retoric\u0103 izola\u021bionist\u0103 anti-european\u0103 \u0219i pro-rus\u0103 ar putea fi folosit\u0103 \u00een r\u0103fuiala politic\u0103 a partidei pro-\u0218evciuk cu clanul \u201eSheriff\u201d. Pentru Chi\u0219in\u0103u \u0219i UE asta ar \u00eensemna am\u00e2narea implement\u0103rii ZLSAC \u00een regiunea transnistrean\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2017. In timpul campaniei electorale, administra\u021bia de la Tiraspol a asigurat popula\u021bia c\u0103 s-a ajuns deja la un acord cu UE, \u00eens\u0103 detaliile tehnice ale acestuia nu au fost f\u0103cute publice. Totu\u0219i, potrivit unor\u00a0surse din pres\u0103, Transnistria ar urma s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 urm\u0103toarele condi\u021bii:<\/p>\n Aici vedem c\u0103 punctul privind accesul nestingherit al Serviciului Vamal al Republicii Moldova la operatorii din regiunea transnistrean\u0103 pentru eliberarea certificatelor de origine a fost eliminat. Concomitent, pentru Tiraspol este inacceptabil\u0103 orice modific\u0103ri cu implicarea punctelor de control, iar criza politic\u0103 de la Chi\u0219in\u0103u va tergiversa adoptarea unei solu\u021bii. Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 cel mai nedorit scenariu, lu\u00e2nd \u00een considerare implica\u021biile \u0219i efectele negative pentru economia regiunii transnistrene, este izola\u021bionizmul economic \u0219i am\u00e2narea implement\u0103rii ZLSAC \u00een regiune, ceea ce ar provoca o pierdere \u00een buget de 30-50 milioane de dolari (4-5% din PIB). Momentan, singurii \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 poarte discu\u0163ia despre rela\u0163ia comercial\u0103 cu UE sunt agen\u021bii economici, \u00eens\u0103 ace\u0219tia sunt agrena\u021bi \u00een plin\u0103 confruntare politic\u0103 cu fostul lider de la Tiraspol \u0218evciuk, fiind acuza\u021bi de complicitate cu \u201eoligarhii locali ai Sheriffului\u201d \u0219i guvernul Republica Moldova, \u00een contrapondere cu loialitatea manifestat\u0103 de regimul \u0218evciuk fa\u021b\u0103 de Moscova.<\/p>\n \u00cen consecin\u021b\u0103, analiz\u00e2nd declara\u021biile autorit\u0103\u021bilor moldovene\u0219ti, cele ale oficialilor UE \u0219i a le reprezentan\u021bilor administra\u021biei de la Tiraspol, putem constata c\u0103 deocamdat\u0103 nu s-a reu\u0219it identificarea unui mecanism clar care ar permite extinderea ZLSAC \u00een regiunea transnistrean\u0103. Regimul de la Tiraspol urm\u0103re\u0219te, mai degrab\u0103, men\u021binerea\u00a0statu-quo<\/em>-ului pentru a ob\u021bine capital electoral pentru ultimile a\u0219a zise alegeri preziden\u021biale din regiune. Astfel, principala provocare a autorit\u0103\u021bilor de la Chi\u0219in\u0103u va fi identificarea unei solu\u021bii de a evita sanc\u021biuni europene pentru nerespectarea prevederilor Acordului \u00een regiunea transnistrean\u0103.<\/p>\n Odat\u0103 cu semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova \u015fi Ucraina au intrat \u00een zona de liber schimb cu UE, Transnistria \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u201eblocat\u0103 economic\u201d. \u201eSemnarea Scordului \u00eentre Chi\u0219in\u0103u \u0219i Bruxelles este o chestiune suveran\u0103 a Moldovei. Cu toate acestea, consider\u0103m c\u0103 pasul trebuia discutat cu Tiraspolul\u201d. Balan\u0163a comercial\u0103 a regiunii e marcat\u0103 de dezechilibre. Transnistria a v\u00e2ndut str\u0103inilor \u00een prima jum\u0103tate a anului 2016 m\u0103rfuri \u00een valoare de 288 de milioane de dolari, dar a cump\u0103rat de la ei de 616 milioane. Practic, exporturile sunt mai pu\u0163in de jum\u0103tate din valoarea importurilor. Comer\u0163ul exterior al regiunii s-a pr\u0103bu\u015fit cu putere \u00een ultima perioad\u0103. [11]<\/p>\n De\u0219i fostul a\u0219a-zisul lider al regimului separatist de la Tiraspol spune c\u0103 semnarea Acordului de Asociere a afectat economia regiunii, statisticile \u00eel contrazic. Avanpostul rusesc din Balcani export\u0103 de dou\u0103 ori mai multe m\u0103rfuri \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een Rusia. 15% din tot ce vinde regiunea peste grani\u021be este cump\u0103rat de rom\u00e2ni, \u00een vreme ce \u00een Federa\u021bia Rus\u0103 ajunge doar 8% din total. Rom\u00e2nia e a doua cea mai mare pia\u0163\u0103 de export pe care o are Transnistria. Prima este Republica Moldova. De\u0219i ru\u0219ii nu cump\u0103r\u0103 prea multe produse din Transnistria, cump\u0103r\u0103 foarte multe din Rusia. Datele de la Tiraspol arat\u0103 c\u0103 aproape 60% din importurile regiunii vin din Federa\u0163ia Rus\u0103 \u0219i doar 7% din restul Moldovei. Demersul Lituaniei privitor la noul APC implic\u0103 de asemenea problema transnistrean\u0103, care \u00een viziunea Vilniusului trebuie s\u0103 fie abordat\u0103 \u00een mod eficient de c\u0103tre UE. Chiar dac\u0103 pozi\u0163ia Lituaniei risc\u0103 s\u0103 genereze perturba\u0163ii \u00een dialogul Bruxelles-ului cu Moscova, oricum aceasta ar putea avea un rezultat pozitiv asupra reglement\u0103rii transnistrene, care \u00een pofida ultimelor mi\u015fc\u0103ri pozitive \u00eent\u00e2rzie s\u0103 avanseze \u00een mod esen\u0163ial. \u00cen afar\u0103 de aceasta, conflictul transnistrean continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 parte din dialogul ruso-european, dat fiind faptul c\u0103 UE este interesat\u0103 \u00een atragerea Rusiei \u00een procesul de stabilizare a vecin\u0103t\u0103\u0163ii comune. Cu toate acestea, subiectul dat \u0163ine de discu\u0163ii politice ce nu prev\u0103d angajamente juridice asumate de c\u0103tre UE \u015fi Rusia privind termenii \u015fi condi\u0163iile solu\u0163ion\u0103rii conflictului transnistrean.<\/p>\n De fapt, la nivel oficial, p\u0103r\u0163ile european\u0103 \u015fi rus\u0103 sus\u0163in \u00een mod declarativ ideea reglement\u0103rii acestui conflict. \u00cens\u0103 din punct de vedere practic, Moscova \u015fi Bruxelles contribuie mai mult \u00een mod indirect la solu\u0163ionarea conflictului transnistrean\u00a0(Rusia prin influen\u0163area voin\u0163ei politice a liderilor de la Tiraspol, iar UE prin sus\u0163inerea activit\u0103\u0163ii Misiunii Uniunii Europene de Asisten\u0163\u0103 la frontiera dintre Moldova \u015fi Ucraina, segmentul transnistrean.)<\/em>.<\/em> Aceasta are loc at\u00e2t din cauza iner\u0163iei formatului de negocieri \u201c5+2\u201d, c\u00e2t \u015fi datorit\u0103 eficien\u0163ei reduse a negocierilor \u00een cadrul acestui format.<\/p>\n Principalul obstacol \u00een desf\u0103\u015furarea productiv\u0103 a tratativelor const\u0103 \u00een prezen\u0163a factorului militar rusesc \u00een regiunea transnistrean\u0103 deghizat sub misiunea de pacificare, alc\u0103tuit\u0103 din for\u0163e ruse\u015fti ce ap\u0103r\u0103 armamentul militar din raioanele de Est ale Republicii Moldova<\/em>, p\u00e2n\u0103 la solu\u0163ionarea politic\u0103 a acestui conflict\u00a0(conform opiniei oficialilor ru\u015fi)<\/em>. Or, problema se rezum\u0103 la existen\u0163a misiunii de pacificare realizat\u0103 de Rusia, care \u00een realitatea spore\u0219te sentimentele rebele \u015fi antagoniste ale liderilor de la Tiraspol. Prin urmare, cererile Lituaniei nu sunt suficiente pentru a facilita reglementarea transnsitrean\u0103. [5, pp. 71-82]<\/p>\n \u0162inem s\u0103 subliniem c\u0103 amenin\u0163\u0103rile provocate de secesionismul din\u00a0 raioanele de est ale\u00a0Republicii Moldova\u00a0 au\u00a0 un\u00a0 impact negativ\u00a0 \u00een\u00a0 toate\u00a0 cele\u00a0 cinci domenii\u00a0 ale\u00a0 securit\u0103\u0163ii pe\u00a0 care\u00a0 le abord\u0103m.\u00a0 \u00cen\u00a0 acest\u00a0 sens, din punct de vedere\u00a0 politic: existen\u0163a\u00a0 \u00een\u00a0 estul\u00a0 \u0163\u0103rii a unei\u00a0 autorit\u0103\u0163i\u00a0separatiste anticonstitu\u0163ionale, rusofile \u015fi antioccidentale sus\u0163inute economic, politic \u015fi moral de\u00a0Federa\u0163ia Rus\u0103 pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii autoritatea, suveranitatea, indivizibilitatea, unitarietatea\u00a0 \u015fi\u00a0 \u00eens\u0103\u015fi\u00a0 existen\u0163a\u00a0 statului Republica Moldova;\u00a0 \u00een\u00a0 domeniul militar:\u00a0 prezen\u0163a\u00a0ilegal\u0103,\u00a0 abuziv\u0103\u00a0 \u015fi\u00a0 anticonstitu\u0163ional\u0103\u00a0 \u00een\u00a0 zona\u00a0 de\u00a0 est\u00a0 a\u00a0 Republicii\u00a0 Moldova\u00a0 a\u00a0 contingentului militar al Armatei a 14-a \u015fi a for\u0163elor paramilitare transnistrene, ce de\u0163in un arsenal important de arme ofensive \u015fi defensive, constituie o amenin\u0163are serioas\u0103\u00a0 la adresa statului \u015fi a cet\u0103\u0163enilor \u015fi compromite\u00a0 suveranitatea\u00a0 \u015fi\u00a0 independen\u0163a\u00a0 Republicii\u00a0 Moldova\u00a0 \u00een\u00a0 sectorul economic: de\u0163inerea ilegal\u0103 de c\u0103tre autoproclamatele \u015fi nerecunoscutele autorit\u0103\u0163i de la Tiraspol a dreptului la proprietate asupra infrastructurii industriale, a terenurilor agricole \u015fi a schimburilor comerciale din st\u00eenga Nistrului submineaz\u0103 esen\u0163ial puterea economic\u0103 a statului \u015fi contribuie la dezvoltarea\u00a0 unei\u00a0 economii\u00a0 subterane\u00a0 \u00een\u00a0 zon\u0103;\u00a0 \u00een\u00a0 domeniul\u00a0 societal:\u00a0 rusificarea\u00a0 for\u0163at\u0103, politizarea\u00a0 inten\u0163ionat\u0103\u00a0 a\u00a0 rela\u0163iilor\u00a0 interetnice,\u00a0 a\u00a0 etnonimului\u00a0 de\u00a0 limb\u0103,\u00a0 istorie\u00a0 \u015fi\u00a0 identitate provoac\u0103 sciziunea popula\u0163iei pe criterii etnice, amplific\u0103 cultivarea artificial\u0103 a urii dintre etnii pe\u00a0 \u00eentreg\u00a0 teritoriul\u00a0 Republicii Moldova\u00a0 \u015fi\u00a0 conduce\u00a0 la\u00a0 incapacitatea\u00a0 cristaliz\u0103rii\u00a0 unei\u00a0 identit\u0103\u0163i na\u0163ionale;\u00a0 \u00een\u00a0 domeniul\u00a0 ecologic:\u00a0 depozitarea\u00a0 ilegal\u0103\u00a0 \u00een\u00a0 raioanele\u00a0 de\u00a0 est\u00a0 ale\u00a0 Republicii Moldova a unui arsenal important de arme \u00eenvechite \u015fi uzate, a de\u015feurilor industriale \u015fi menajere \u00een locuri neautorizate provoac\u0103 poluarea apelor freatice \u015fi a r\u00eeului Nistru, principala surs\u0103 de ap\u0103 potabil\u0103 \u00een multe localit\u0103\u0163i din \u0163ar\u0103.<\/p>\n Prezen\u0163a Armatei a 14-a,\u00a0 a\u00a0 arsenalului\u00a0 \u015fi\u00a0 armamentului,\u00a0 transferate\u00a0 \u00een\u00a0 urma\u00a0 retragerii\u00a0 trupelor\u00a0 sovietice\u00a0 din Germania \u015fi Cehoslovacia \u00een Transnistria, a constituit un motiv \u015fi un pretext suplimentar pentru ca Rusia s\u0103 p\u0103streze regiunea sub controlul s\u0103u, consider\u0103 unii cercet\u0103tori.\u00a0 Circumstan\u0163ele nefaste pentru Republica Moldova enumerate mai sus indic\u0103 asupra mizei acestui\u00a0 conflict\u00a0 pentru\u00a0 Federa\u0163ia\u00a0 Rus\u0103,\u00a0 dar\u00a0 \u015fi\u00a0 asupra\u00a0 obiectivelor\u00a0 nedeclarate\u00a0 ale\u00a0 politicii\u00a0 de protejare a minorit\u0103\u0163ii ruse \u00een str\u0103in\u0103tate. Conform unor anali\u0219ti politici interna\u0163ionali, politica de folosire a drepturilor omului pentru a influen\u0163a afacerile vecinilor s\u0103i dateaz\u0103 din\u00a0 era\u00a0 pre-sovietic\u0103.\u00a0 Imperiul Rus\u00a0 a\u00a0 utilizat\u00a0 panslavismul,\u00a0 la\u00a0 sf\u00eer\u015fitul\u00a0 secolului\u00a0 al XIX-lea\u00a0 \u015fi \u00eenceputul\u00a0 secolului\u00a0 al\u00a0 XX-lea,\u00a0 pentru\u00a0 a\u00a0 contracara\u00a0 influen\u0163a\u00a0 celor\u00a0 dou\u0103\u00a0 mari\u00a0 rivale\u00a0 ale\u00a0 sale: Austro-Ungaria \u015fi Imperiul Otoman. \u00cen contextul nostru, dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece o\u00a0 asemenea\u00a0 politic\u0103\u00a0 s-a\u00a0 reactivat\u00a0 \u00een\u00a0 tandem\u00a0 cu\u00a0 relansarea\u00a0 rivalit\u0103\u0163ii\u00a0 dintre\u00a0 Federa\u0163ia\u00a0 Rus\u0103\u00a0 \u015fi Occident (UE \u015fi NATO), stare de lucruri care pare s\u0103 fie la fel de actual\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Remarc\u0103m, \u00een consecin\u0163\u0103,\u00a0 c\u0103\u00a0 separatismul\u00a0 transnistrean\u00a0 a\u00a0 survenit\u00a0 \u00een\u00a0 urma\u00a0 convergen\u0163ei\u00a0 a\u00a0 trei\u00a0 factori:\u00a0 activitatea rebel\u0103 a separati\u015ftilor\u00a0 transnistreni, suportul militar, politic \u015fi moral al Federa\u0163iei Ruse acordat separatismului \u015fi\u00a0 replica neadecvat\u0103 a elitei politice de la Chi\u015fin\u0103u la criz\u0103.<\/p>\n Subliniem,\u00a0 totodat\u0103,\u00a0 c\u0103\u00a0 reglementarea\u00a0 conflictului\u00a0 prin mijloace\u00a0 pa\u015fnice\u00a0 \u015fi\u00a0 democratice\u00a0 a\u00a0 cunoscut mai multe\u00a0 etape\u00a0 importante. [1] Conflictul a parcurs mai multe stadii \u2013 de la \u201eetapa fierbinte\u201d (ac\u0163iuni militare \u00een anii 1991\u20131992) p\u00een\u0103 la cel de statu-quo din prezent. Totodat\u0103, remarc\u0103 autorul, dup\u0103 etapa activ\u0103, \u00eentre p\u0103r\u0163ile \u00een conflict nu a fost semnat un acord de pace definitiv, exist\u00eend doar Acordul de \u00eencetare a focului din 21 iulie 1992. \u00cen pofida faptului c\u0103 acesta nu este un conflict interetnic, \u015fi\u00a0 a\u00a0 faptului\u00a0 c\u0103,\u00a0 \u00een\u00a0 opinia mai multor\u00a0 exper\u0163i\u00a0 occidentali,\u00a0 dintre\u00a0 toate\u00a0 conflictele\u00a0 \u00eenghe\u0163ate\u00a0 din spa\u0163iul\u00a0 postsovietic\u00a0 acesta\u00a0 este\u00a0 cel\u00a0 mai\u00a0 simplu\u00a0 sub\u00a0 aspectul\u00a0 reglement\u0103rii, totu\u015fi,\u00a0 \u00een prezent, constat\u0103m c\u0103 nu au fost\u00a0 \u00eenregistrate evolu\u0163ii semnificative\u00a0 \u00een solu\u0163ionarea\u00a0 lui. Dup\u0103 mai bine de dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani de\u00a0 la\u00a0 izbucnire \u015fi negocierea multiplelor concepte,\u00a0 strategii \u015fi planuri de solu\u0163ionare\u00a0 propuse\u00a0 de\u00a0 diferi\u0163i\u00a0 actori,\u00a0 precum\u00a0 OSCE,\u00a0 Federa\u0163ia\u00a0 Rus\u0103,\u00a0 Ucraina,\u00a0 Republica Moldova, devine din\u00a0 ce\u00a0 \u00een\u00a0 ce mai\u00a0 evident\u00a0 c\u0103 problema nu va\u00a0 fi u\u015for de\u00a0 solu\u0163ionat\u00a0 chiar\u00a0 \u015fi\u00a0 cu implicarea mai activ\u0103 a UE \u015fi SUA. Pentru a explica esen\u0163a problemei transnistrene, consider\u0103m important\u0103 analiza punctual\u0103 a principalelor\u00a0 tentative de\u00a0 solu\u0163ionare,\u00a0 eviden\u0163iind,\u00a0 rolul angajamentelor\u00a0 europene \u00a0\u00een cadrul procesului dat. Trebuie subliniat c\u0103 dup\u0103 escaladarea situa\u0163iei \u015fi izbucnirea luptelor armate pentru ora\u015ful Bender, primul Pre\u015fedinte a Republicii Moldova Mircea Snegur \u015fi omologul s\u0103u rus Boris El\u0163in\u00a0 au\u00a0 semnat\u00a0 la\u00a0 21\u00a0 iulie\u00a0 1992 Acordul\u00a0 cu\u00a0 privire\u00a0 la\u00a0 principiile\u00a0 de\u00a0 reglementare\u00a0 pa\u015fnic\u0103\u00a0 a conflictului\u00a0 armat din\u00a0 regiunea\u00a0 transnistrean\u0103 a Republicii Moldova. [7, pp. 124-138]<\/p>\n De altfel, \u00een Declara\u0163ia Summitului de la Istanbul din 19 noiembrie 1999, a \u015fefiilor de stat \u015fi de guverne ale statelor OSCE au declarat c\u0103 ei se a\u015fteapt\u0103 la o retragere rapid\u0103, \u00een ordine corespunz\u0103toare \u015fi complet\u0103 a for\u0163elor armate ruse\u015fti din Republica Moldova \u015fi au salutat angajamentul asumat de c\u0103tre Federa\u0163ia Rus\u0103 de a finaliza p\u00een\u0103\u00a0 la finele anului 2002 retragerea\u00a0efectivului\u00a0 militar,\u00a0 armamentului,\u00a0 muni\u0163iilor \u015fi\u00a0 echipamentului\u00a0 de\u00a0 pe\u00a0 teritoriul\u00a0 Republicii\u00a0Moldova.\u00a0 Ace\u0219tea\u00a0 au\u00a0 reiterat\u00a0 c\u0103 o misiune\u00a0 interna\u0163ional\u0103 de\u00a0 evaluare\u00a0 era\u00a0 gata\u00a0 s\u0103 \u00eenceap\u0103 imediat supravegherea retragerii \u015fi distrugerii muni\u0163iilor \u015fi armamentului rusesc.[8] \u00cen\u00a0 acela\u015fi\u00a0 timp,\u00a0 la\u00a0 Istanbul\u00a0 a\u00a0 fost\u00a0 semnat\u00a0 \u015fi\u00a0 Tratatul\u00a0 privind\u00a0 For\u0163ele Armate Conven\u0163ionale\u00a0 \u00een Europa (TCFE). \u00cen esen\u0163\u0103, TCFE Adaptat renun\u0163\u0103 la abordarea de \u201eblocuri\u201d \u015fi\u00a0 instituie plafoane\u00a0 na\u0163ionale\u00a0 pentru\u00a0 de\u0163inerile\u00a0 de\u00a0 armament,\u00a0 precum\u00a0 \u015fi\u00a0 plafoane\u00a0 teritoriale\u00a0 pentru armamentul terestru. Condi\u0163ia politic\u0103 impus\u0103 de NATO pentru ini\u0163ierea procesului de ratificare a TCFE Adaptat a fost ca Rusia s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 obliga\u0163iile asumate la Istanbul (1999) privind retragerea armamentului \u015fi a for\u0163elor militare sta\u0163ionate \u00een Georgia \u015fi Republica Moldova. \u00cen\u00a0 consecin\u0163a\u00a0 l\u0103rgirii\u00a0 mandatului\u00a0 OSCE\u00a0 \u00een\u00a0 decembrie\u00a0 1999,\u00a0 un\u00a0 aspect\u00a0 important\u00a0 al activit\u0103\u0163ii\u00a0 acestei\u00a0 institu\u0163ii\u00a0 paneuropene\u00a0 a\u00a0 devenit\u00a0 controlul\u00a0 armamentului\u00a0 \u015fi\u00a0 dezarmarea\u00a0 \u00een Republica Moldova. Drept urmare a Summitului de la Istanbul, Misiunea OSCE a fost mandatat\u0103 s\u0103 asigure transparen\u0163a \u00een procesul de retragere \u015fi distrugere a muni\u0163iilor \u015fi armamentului rusesc din Republica Moldova, precum \u015fi s\u0103 coordoneze asisten\u0163a financiar\u0103 \u015fi tehnic\u0103, pentru a facilita procesul\u00a0 respectiv. Salutabil\u0103,\u00a0 \u00een\u00a0 acest\u00a0 sens, este\u00a0 \u015fi decizia Parlamentului European de\u00a0 a sus\u0163ine\u00a0 Rezolu\u0163ia OSCE\u00a0 prin\u00a0 aprobarea\u00a0 unui\u00a0 document\u00a0 de\u00a0 pozi\u0163ie\u00a0 \u00een\u00a0 care\u00a0 \u00eenaltul\u00a0 for\u00a0 legislativ european sprijin\u0103\u00a0 ini\u0163iativa OSCE \u015fi consemneaz\u0103\u00a0 c\u0103 organiza\u0163ia, din componen\u0163a c\u0103reia fac\u00a0 parte\u00a0 55\u00a0 de\u00a0 state,\u00a0 este\u00a0 unica\u00a0 institu\u0163ie\u00a0 paneuropean\u0103\u00a0 care\u00a0 a\u00a0 implementat\u00a0 activit\u0103\u0163i\u00a0 ale diploma\u0163iei preventive, de promovare a drepturilor omului, a democra\u0163iei, a statului de drept, a cooper\u0103rii\u00a0 politice\u00a0 \u015fi\u00a0 a\u00a0 controlului\u00a0 armamentelor.<\/p>\n Eviden\u0163iind\u00a0 c\u0103\u00a0 OSCE\u00a0 nu\u00a0 dispune\u00a0 de instrumente legale care s\u0103 impun\u0103 statelor membre respectarea obliga\u0163iilor asumate, Parlamentul European recomand\u0103 tuturor statelor membre ale UE s\u0103 sus\u0163in\u0103 implementarea Rezolu\u0163iei OSCE prin mobilizarea resurselor tehnice \u015fi politice respect\u00eend totodat\u0103 Carta ONU \u015fi Actul Final de le Helsinki. Acest suport\u00a0 trebuie acordat,\u00a0 \u00een accep\u0163ia Parlamentului UE, \u0163in\u00eend cont de faptul c\u0103 securitatea\u00a0 european\u0103\u00a0 nu\u00a0 este\u00a0 limitat\u0103\u00a0 doar\u00a0 la\u00a0 aspectul\u00a0 s\u0103u\u00a0 militar,\u00a0 a\u015fa\u00a0 cum\u00a0 se\u00a0 dore\u015fte\u00a0 a\u00a0 fi perceput\u0103 de NATO \u015fi UEO, ci cuprinde \u00eentr-o m\u0103sur\u0103, din ce \u00een ce mai mare, domeniul politic, economic \u015fi social. Conform\u00a0 datelor\u00a0 oficiale\u00a0 oferite\u00a0 de\u00a0 OSCE\u00a0 \u00een\u00a0 2011,\u00a0 \u00een\u00a0 perioada\u00a0 2000\u20132001,\u00a0 Federa\u0163ia Rus\u0103 a retras pe cale ferat\u0103 doar 141 unit\u0103\u0163i de artilerie autopropulsat\u0103 \u015fi alte vehicule blindate \u015fi a distrus pe loc 108 tancuri T-64 \u015fi 139 unit\u0103\u0163i de echipament militar \u00een conformitate cu TCFE.<\/p>\n \u00cen\u00a0 decursul\u00a0 anilor\u00a0 2002\u00a0 \u015fi\u00a0 2003, militarii\u00a0 ru\u015fi\u00a0 au\u00a0 distrus\u00a0 alte\u00a0 51\u00a0 de\u00a0 vehicule\u00a0 blindate,\u00a0 asupra c\u0103rora nu se extind restric\u0163iile TCFE. Misiunea a monitorizat \u015fi a verificat retragerea a 11 trenuri \u00eenc\u0103rcate\u00a0 cu\u00a0 echipament militar\u00a0 \u015fi\u00a0 37 de\u00a0 trenuri\u00a0 \u00eenc\u0103rcate\u00a0 cu\u00a0 peste\u00a0 22.000\u00a0 tone\u00a0 de muni\u0163ii.\u00a0 Din martie 2004 \u00eens\u0103 nu au mai avut loc activit\u0103\u0163i de retragere \u015fi alte 20.000 tone de muni\u0163ii, precum echipamentul militar r\u0103mas, care urmeaz\u0103 s\u0103 fie retras. Totodat\u0103, \u00een contextul \u00een care Georgia cere cu efervescen\u0163\u0103 schimbarea pacificatorilor ru\u015fi din Abhazia cu for\u0163ele NATO sau cu For\u0163ele de Reac\u0163ie Rapid\u0103 European\u0103, Moscova poate s\u0103 fac\u0103 mai degrab\u0103 concesii \u00een favoarea unor misiuni \u00een comun cu UE dec\u00e2t cu NATO (SUA<\/em>), fiind excluse din start \u00eenlocuirea integral\u0103 a formatelor de reglementare aflate sub conducerea rus\u0103. Spre deosebire de conflictele din Georgia, problema transnistrean\u0103 face parte din cadrul de negocieri ale formatului \u201c5+2\u201d. Totodat\u0103, Bruxelles-ul poate determina conjunctura problemei transnistrene prin intermediul Misiunii UE de Asisten\u0163\u0103 la frontiera moldo-ucrainean\u0103. Or, datorit\u0103 gradului relativ mare de participare direct\u0103 \u015fi indirect\u0103 a UE la procesul reglement\u0103rii transnistrene, Rusia ar putea s\u0103 aib\u0103 \u00een viitor o atitudine favorabil\u0103 unei eventuale misiuni de pacificare \u00een comun cu aceasta \u00een regiunea transnistrean\u0103 (acest imperativ poate deveni iminent dac\u0103 liderii de la Tiraspol vor \u00eencerca s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een contradic\u0163ie cu prescrip\u0163iile Kremlinului sau dac\u0103 ace\u015ftia vor deveni greu de controlat de c\u0103tre centrul de decizie de la Moscova<\/em>)<\/em>. Aceasta se poate \u00eent\u00e2mpla, \u00een rezultatul unor tranzac\u0163ii dintre Bruxelles \u015fi Moscova pe marginea altor subiecte de importan\u0163\u0103 regional\u0103 sau interna\u0163ional\u0103 (De exemplu, Rusia ar putea accepta antrenarea UE \u00een reglementarea transnistrean\u0103 \u00een schimbul particip\u0103rii sale la opera\u0163iunile europene de men\u0163inere a p\u0103cii din Kosovo etc.)<\/em>. <\/em>[4]<\/p>\n Varia\u0163iile \u00een parteneriatului ruso-european au diverse implica\u0163ii asupra reglement\u0103rii conflictului transnistrean. Blocarea noului APC \u015fi demersul Lituaniei ar putea avea o influen\u0163\u0103 pozitiv\u0103 asupra pocesului de negocieri, care \u00eens\u0103 sufer\u0103 de mai multe puncte slabe legate de ponderea mare a factorului rusesc \u00een aceast\u0103 problem\u0103, precum \u015fi datorit\u0103 politicii precaute a Bruxelles-ului care \u00eencearc\u0103 s\u0103 evite subiectele sensibile ce ar putea tensiona rela\u0163iile cu Moscova\u00a0(aceasta este consecin\u0163a direct\u0103 a dependen\u0163ei UE de sprijinul rusesc \u00een mai multe afaceri interna\u0163ionale, precum \u015fi din cauza \u00eencerc\u0103rii acesteia de a tempera critica adus\u0103 de Rusia fa\u0163\u0103 de independen\u0163a Kosovo<\/em>).<\/em><\/p>\n Problema transnistrean\u0103 poate ob\u0163ine noi contururi gra\u0163ie apropierii ruso-europene \u00een materie de securitate extern\u0103, precum \u015fi datorit\u0103 eventualului acord bilateral semnat \u00eentre p\u0103r\u0163ile rus\u0103 \u015fi european\u0103 privitor la cooperarea \u00een domeniul managementului de crize. Ini\u0163iativa Rusiei de a participa \u00een cadrul misiunii europene de men\u0163inere a p\u0103cii \u00een Africa (Ciad, Republica African\u0103 Central\u0103<\/em>)<\/em>\u00a0creeaz\u0103 perspective clare pentru posibila implicare \u00een comun a Moscovei \u015fi Bruxelles-ului \u00een alte opera\u0163iuni de pacificare, inclusiv pe spa\u0163iul ex-sovietic\u00a0(<\/em>\u00een reglementarea transnistrean\u0103 etc<\/em>.)<\/em>. Datorit\u0103 capacit\u0103\u0163ilor \u00eenalte sporite ale UE, precum \u015fi \u00een scopul sustragerii acesteia de sub influen\u0163a american\u0103 (realizat\u0103 prin NATO, dar \u015fi prin sateli\u0163ii SUA \u00een Europa: stalele \u201eV\u00e2\u015fegrad\u201d, \u0162\u0103rile Baltice<\/em>), Rusia s-ar putea alia cu aceasta \u00een materie de securitate extern\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte lansarea unor ac\u0163iuni de pacificare pe teritoriul din sfera sa de interes vital (statele ex-sovietice). \u00cen acest fel, Moscova va reu\u015fi s\u0103 consolideze structura multipolar\u0103 a sistemului de rela\u0163ii interna\u0163ionale, contribuind la solidificarea continu\u0103 a poten\u0163ialului european \u00een afacerile interna\u0163ionale.[10] Or, materializarea acestor perspective, dar \u015fi utilizarea lor corespunz\u0103toare pot avantaja \u00een mod sigur solu\u0163ionarea eficace a conflictului transnistrean.<\/p>\n Obiectivul Acordului de Asociere este angajarea \u00een procesul de asociere politic\u0103 \u0219i integrare economic\u0103 pentru beneficiul \u00eentregului teritoriu, recunoscut interna\u0163ional, al Republicii Moldova. UE nu a exclus Transnistria niciodat\u0103 din aceast\u0103 perspectiv\u0103. Autorit\u0103\u0163ile Transnistriei au fost invitate s\u0103 se al\u0103ture procesului de negocieri, pentru a se angaja \u00een discu\u0163ii privind preg\u0103tirile practice pentru implementarea ZLSAC \u00een cele mai bune condi\u0163ii posibile, \u00een beneficul economic al regiunii. Pentru Transnistria, beneficiile particip\u0103rii la Acord vor dep\u0103\u0219i substan\u0163ial posibilele costuri ce \u0163in de tarife. Aceste beneficii includ: cre\u0219terea accesului pe pia\u0163a UE pentru produsele transnistrene (pia\u0163a UE absoarbe actualmente aproximativ 45% din exporturile companiilor din regiune); mic\u0219orarea barierelor nontarifare pe pia\u0163a UE dup\u0103 implementarea standardelor de calitate minime; \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea climatului de afaceri \u00een regiune \u0219i, drept rezultat, stimularea activit\u0103\u0163ii investi\u0163ionale. Acordul de Asociere va fi aplicat pe \u00eentreg teritoriul Republicii Moldova. Regiunea transnistrean\u0103 a beneficieze de preferin\u0163e comerciale autonome (deschiderea asimetric\u0103 a pie\u0163elor din UE pentru produsele fabricate \u00een regiunea transnistrean\u0103) p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u0219itul anului 2015. Din acel moment, \u00een cazul \u00een care condi\u0163iile nu vor permite punerea \u00een aplicare a ZLSAC, exporturile din Transnistria \u00een UE vor beneficia de clauza na\u0163iunii celei mai favorizate a Uniunii Europene (de exemplu, se vor aplica tarife nonpreferen\u0163iale); cu alte cuvinte, UE nu va recurge la interzicerea exporturilor pentru companiile din Transnistria.<\/p>\n <\/p>\n Referin\u021be bibliografice<\/p>\n <\/p>\n Sursa:\u00a0Afanas N., Impactul Acordului de Asociere Republica Moldova \u2013 Uniunea European\u0103 asupra regiunii transnistrene \u00een Revista de Filozofie, Sociologie \u0219i \u0218tiin\u021be Politice. Nr. 2 (173). Chi\u0219in\u0103u, 2017. pp. 209 \u2013 218. ISSN 1857-2294<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Acordul de Asociere Republica Moldova \u2013 Uniunea European\u0103 acoper\u0103 “\u00eentreg teritoriul recunoscut interna\u021bional al Republicii Moldova”, iar Transnistria, ca parte integrant\u0103 a acestuia, trebuie s\u0103 fie subiect al Acordului, au stabilit deputa\u021bii din parlamentul UE.\u00a0 Ei au ad\u0103ugat ca UE trebuie sa joace un rol mai important \u00een g\u0103sirea unei solu\u021bii pentru o clarificare efectiv\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7138"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7138"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7138\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7140,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7138\/revisions\/7140"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7138"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7138"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7138"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n
\nViabilitatea procesului de negocieri pe marginea conflictului transnistrean poate fi asigurat\u0103 de dinamizarea cooper\u0103rii ruso-europene ce se schi\u0163eaz\u0103 \u00een domeniul securit\u0103\u0163ii externe, \u015fi anume a managementului de crize. Inten\u0163ia Rusiei de a elabora \u015fi semna \u00eempreun\u0103 cu UE un acord bilateral \u00een acest sens, pe principii de echitate, ofer\u0103 perspective clare pentru o eventual\u0103 participare \u00een comun a acestor p\u0103r\u0163i \u00een gestionarea de crize pe spa\u0163iul ex-sovietic. Dat fiind faptul c\u0103, conflictul transnistrean este cel mai apropiat focar de criz\u0103 pentru UE, aceasta este cointersat\u0103 \u00een solu\u0163ionarea lui durabil\u0103. [13] \u00cen condi\u0163iile \u00een care Rusia inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 convin\u0103 cu UE asupra unor reguli comune de ac\u0163iune privind desf\u0103\u015furarea opera\u0163iunilor de pacificare (<\/em>ce vor fi evocate \u00een viitorul acord bilateral<\/em>), Bruxelles-ul ar putea face rost de p\u00e2rghii eficiente de implicare direct\u0103 \u00een solu\u0163ionarea conflictului transnistrean, al\u0103turi de partea rus\u0103. \u00cens\u0103 reie\u015find din retorica dur\u0103 a Rusiei vizavi de afirma\u0163iile privind necesitatea schimb\u0103rii mecanismelor existente a proceselor de reglementare a \u201econflictelor \u00eenghe\u0163ate\u201d, \u015fansele UE sunt destul de modeste. Oricum, \u00een condi\u0163iile \u00een care Moscova dore\u015fte s\u0103 contribuie la emanciparea sistemului interna\u0163ional multipolar prin \u00eent\u0103rirea ponderii UE, prima ar putea s\u0103 cad\u0103 de acord s\u0103 atrag\u0103 ultima \u00een schemele sale de solu\u0163ionare a acestor conflicte, \u00een special a celui transnistrean.[6, pp. 93-105]<\/p>\n\n