Situa\u0163ia incert\u0103 a Transnistriei persist\u0103 de aproape 30 de ani. Dac\u0103 \u00een 1990, \u00een timp ce popula\u0163ia din viitoarea Republic\u0103 Moldova declara ca limb\u0103 oficial\u0103 \u201erom\u00e2na\u201d, pe malul st\u00e2ng al Nistrului (la Tiraspol) se coagula o mi\u015fcare separatist\u0103.
\nDoi ani mai t\u00e2rziu, cu sprijinul trupelor ruse\u015fti, a\u015fa numita \u201eRepublic\u0103 Moldoveneasc\u0103 Transnistrian\u0103\u201d a izbutit preluarea controlului asupra mai multor zone din Republica Moldova. \u00cen cele din urm\u0103 a fost semnat un acord \u00eentre p\u0103r\u0163ile beligerante, dar prezen\u0163a militar\u0103 rus\u0103 nu a fost niciodat\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, Federa\u0163ia Rus\u0103 motiv\u00e2nd refuzul de a demilitariza zona prin nevoia de men\u0163inere a p\u0103cii \u00een regiune. Problema transnistrian\u0103 s-a transformat \u00eentr-un conflict \u00eenghe\u0163at, ceea ce convine Federa\u0163iei Ruse, deoarece astfel s-au asigurat c\u0103 Republica Moldova nu se poate uni cu Rom\u00e2nia \u015fi nu poate adera la spa\u0163iul comunitar european sau la cel nord-atlantic. De asemenea, este men\u0163inut\u0103 \u015fi o presiune constant\u0103 asupra Ucrainei, \u0163ar\u0103 care recent \u015fi-a asumat, prin Constitu\u0163ie, demararea proceselor de integrare \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi NATO.<\/p>\n
Tema transnistrian\u0103 este una delicat\u0103 \u015fi necesit\u0103 o bun\u0103 cunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii geopolitice din zon\u0103, dar \u015fi interes, dublat de o preocupare continu\u0103. De\u015fi Rom\u00e2nia poate fi afectat\u0103 de eventualele evolu\u0163ii din zona transnistrian\u0103, subiectul pare s\u0103 nu existe pe agenda politicului din Rom\u00e2nia, neprezent\u00e2nd interes nici pentru opinia public\u0103. \u00cen lipsa unei voci \u015fi prezen\u0163e rom\u00e2ne\u015fti, a existat mai mult\u0103 libertate pentru Federa\u0163ia Rus\u0103, care a antagonizat spiritele din regiunea separatist\u0103 \u015fi a otr\u0103vit mediul public cu mesaje toxice, ceea ce a condus la apari\u0163ia unui sentiment de rom\u00e2nofobie. Principalii factori care au favorizat acest curent rom\u00e2nofob sunt: calitatea vie\u0163ii popula\u0163iei, situa\u0163ia economic\u0103 a acesteia, mass-media \u015fi factorii culturali, to\u0163i fiind interconecta\u0163i. Primii doi factori, calitatea vie\u0163ii \u015fi situa\u0163ia economic\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 terenul \u015fi mediul \u00een care urm\u0103torii doi, mass media \u015fi factorii culturali, \u00ee\u015fi produc efectele. Gradul de satisfac\u0163ie sau insatisfac\u0163ie al unei popula\u0163ii este un indicator foarte important, deoarece pe baza acestuia putem avea o idee de ansamblu asupra calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii respectivei popula\u0163ii. \u00centr-o societate prosper\u0103, societatea are un anumit grad de bun\u0103stare \u015fi emancipare.<\/p>\n
De asemenea, \u00eentr-o societate \u00een care nivelul satisfac\u0163iei este unul mul\u0163umitor, oamenii pot dedica mai mult timp cititului, inform\u0103rii sau select\u0103rii surselor mass-media. Pe de alt\u0103 parte, \u00eentr-o regiune care experimenteaz\u0103 o calitate sc\u0103zut\u0103 a vie\u0163ii, popula\u0163ia este mai preocupat\u0103 de aspectele materiale imediate ale vie\u0163ii, toate celelalte venind \u00een plan secund. Mul\u0163umit\u0103 datelor furnizate de c\u0103tre Centrul de Investiga\u0163ii Sociologice \u015fi Marketing \u201eCBS AXA\u201d Funda\u0163iei Universitare a M\u0103rii Negre, avem acces la o imagine de ansamblu, \u015fi riguroas\u0103 din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific, asupra calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii din regiunea transnistrian\u0103. Din rezultatele cercet\u0103rii observ\u0103m o scindare a opiniei publice cu privire la direc\u0163ia \u00een care se \u00eendreapt\u0103 Transnistria. 45, 7% dintre responden\u0163i consider\u0103 c\u0103 direc\u0163ia este una bun\u0103, \u00een timp ce 42, 9% sunt de p\u0103rere c\u0103 direc\u0163ia actual\u0103 este una mai degrab\u0103 dezavantajoas\u0103.<\/p>\n
Dac\u0103 ar fi s\u0103 compare situa\u0163ia actual\u0103 cu cea de acum 5 ani, cet\u0103\u0163enii din Transnistria consider\u0103 \u00een propor\u0163ie de 36, 5% c\u0103 tr\u0103iesc mai r\u0103u acum dec\u00e2t \u00een 2014, \u00een timp ce doar 26, 2% sunt de p\u0103rere c\u0103 situa\u0163ia lor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it din 2014 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cen ceea ce prive\u015fte latura economic\u0103 a vie\u0163ii din Transnistria, responden\u0163ii \u015fi familiile acestora semnaleaz\u0103 salariile \u015fi pensiile prea mici (48, 1% dintre responden\u0163i), cre\u015fterea pre\u0163urilor (37, 7%) \u015fi \u015fomajul (35, 5%). Mai mult de 50% dintre locuitorii Transnistriei sunt nemul\u0163umi\u0163i de starea economic\u0103 a regiunii. Important de men\u0163ionat aici este c\u0103 aproximativ 45% dintre oameni afirm\u0103 c\u0103 veniturile sunt suficiente doar pentru strictul necesar. A\u015fa cum enun\u0163am anterior, grija traiului zilnic are un impact semnificativ asupra preocup\u0103rii membrilor unei comunit\u0103\u0163i. De exemplu, 33, 7% dintre responden\u0163i citesc o carte o dat\u0103 pe lun\u0103 sau mai rar. Conform cercet\u0103rii, atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i, marea majoritate a cet\u0103\u0163enilor din Transnistria (71, 5%) apeleaz\u0103 la familie. Acest indicator ne conduce la concluzia c\u0103 societatea din Transnistria este una colectivist\u0103, cu o puternic\u0103 \u00eenclinare c\u0103tre familie, caracterizat\u0103 de o lips\u0103 de \u00eencredere \u00een al\u0163i membri. Un aspect ce merit\u0103 re\u0163inut. Acum c\u0103 avem o radiografie validat\u0103 \u015ftiin\u0163ific asupra societ\u0103\u0163ii transnistriene, putem s\u0103 ne mut\u0103m aten\u0163ia c\u0103tre urm\u0103torii doi factori, mass media \u015fi zona cultural\u0103, pentru a putea \u00een\u0163elege influen\u0163a \u015fi urm\u0103rile acestora. Edmund Burke, un parlamentar britanic, spunea \u00een timpul unei dezbateri din 1787 c\u0103 presa a devenit a 4-a putere \u00een stat. \u0162in\u00e2nd cont de evolu\u0163iile tehnologice de care avem parte \u00een prezent, dar \u015fi de importan\u0163a presei \u00een via\u0163a noastr\u0103 nu putem dec\u00e2t s\u0103 fim de acord cu afirma\u0163ia lui Burke \u015fi s\u0103 privim cu o \u015fi mai mare aten\u0163ie situa\u0163ia mass-mediei din Transnistria. \u00cenc\u0103 din 1990, un grup de jurnali\u015fti vorbitori de limb\u0103 rus\u0103, au fost trimi\u015fi din Chi\u015fin\u0103u la Tiraspol pentru a dezvolta o re\u0163ea mass-media cu certe obiective. Evident, respectivii indivizi erau sub influen\u0163a Moscovei care avea ca scop asumat \u201estoparea dezl\u0103n\u0163uirii na\u0163ionalismului rom\u00e2nesc \u015fi moldovenesc\u201d.<\/p>\n
Apogeul acestei re\u0163ele mass-media a fost \u00eentre 1991-1996 c\u00e2nd au ap\u0103rut formul\u0103rile de tipul \u201eo nou\u0103 comunitate \u2013 poporul transnistriean\u201d, \u201eTransnistria \u2013 avanpost al Rusiei\u201d. Au existat \u00eencerc\u0103ri ale presei rom\u00e2ne\u015fti de a su\u0163ine pozi\u0163ia oficialit\u0103\u0163ilor de la Chi\u015fin\u0103u, dar care au fost fie ineficiente, fie d\u0103un\u0103toare. Orice \u201eprezen\u0163\u0103 a Bucure\u015ftiului\u201d era privit\u0103 cu team\u0103 \u015fi scepticism, presa aservit\u0103 Moscovei lans\u00e2nd imediat \u00een spa\u0163iul public teorii care s\u0103 alimenteze o fals\u0103 impresie c\u0103 Rom\u00e2nia vrea s\u0103 \u201e\u00eenglobeze\u201d Republica Moldova \u015fi mai apoi Transnistria, totul \u00een detrimentul eforturilor \u201eprietenilor ru\u015fi\u201d care lupt\u0103 pentru \u201eindependen\u0163a \u015fi suveranitatea\u201d poporului transnistrian. Popula\u0163ia din Transnistria a fost intoxicat\u0103 vreme \u00eendelungat\u0103 cu mesaje care avertizau asupra pericolului \u201erom\u00e2no-fascist\u201d, totul la comanda presei aservite care primea acredit\u0103rile de la \u201ecentru\u201d. A\u015fadar, doar cei ale\u015fi puteau s\u0103 fac\u0103 pres\u0103 oficial \u00een Transnistria. Tot din rezultatele cercet\u0103rii prezentate de Funda\u0163ia Universitar\u0103 a M\u0103rii Negre, afl\u0103m c\u0103 mass-media rus\u0103 \u015fi \u201etransnistrian\u0103\u201d se bucur\u0103 de cea mai mare \u00eencredere a popula\u0163iei, \u00een timp ce organele de pres\u0103 care au leg\u0103tur\u0103 cu Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia sunt privite cu mare ne\u00eencredere \u015fi \u00eendoial\u0103. Nici la nivel cultural lucrurile nu se prezint\u0103 diferit, imixtiunile ruse\u015fti fiind prezente \u015fi av\u00e2nd implica\u0163ii semnificative \u00een vederea construirii rom\u00e2nofobiei. De\u015fi \u00een Republica Moldova tinerii \u00eenva\u0163\u0103 despre istoria universal\u0103 \u015fi istoria rom\u00e2nilor, cei din Transnistria \u201ebeneficiaz\u0103\u201d de o curricul\u0103 diferit\u0103, cu puternice influen\u0163e ruse. A\u015fa cum a prezentat Radu Cupcea, cercet\u0103tor \u00een cadrul Institutului de \u015etiin\u0163e Politice \u015fi Rela\u0163ii Interna\u0163ionale \u201eIon I.C. Br\u0103tianu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, \u00eentr-o foarte bun\u0103 analiz\u0103, istoria a fost reinterpretat\u0103 \u015fi deformat\u0103 \u00eentr-o \u00eencercare de antagonizare total\u0103 a rom\u00e2nilor \u015fi de sl\u0103vire a \u201eprietenilor ru\u015fi\u201d. Fie c\u0103 a fost vorba de prima anexare a Basrabiei sau de revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 din 1917, manualele de istorie din st\u00e2nga Nistrului transmit o idee unitar\u0103: Rusia este \u201efratele mai mare\u201d al Transnistriei, care de-a lungul veacurilor a vegheat la siguran\u0163a \u015fi integritatea teritorial\u0103 a acesteia \u015fi a asigurat prosperitatea. De partea cealalt\u0103, rom\u00e2nii sunt prezenta\u0163i mai degrab\u0103 ca ni\u015fte \u201eocupan\u0163i\u201d care \u015fi-au \u00eensu\u015fit \u00een mod ilegitim teritoriul Transnistrian \u015fi Moldovean, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Rusia a reu\u015fit \u201eeliberarea\u201d acestor zone.<\/p>\n
Dac\u0103 istoria ne spune, prin intermediul documentelor \u015fi m\u0103rturiilor scrise, c\u0103 \u00eentre 1812 \u015fi 1830 teritoriul dintre Nistru \u015fi Prut era subdezvoltat economic, iar oamenii duceau o via\u0163\u0103 cumplit\u0103, \u201eistoria transnistrian\u0103\u201d relateaz\u0103 o cu totul alt\u0103 viziune, conform c\u0103reia dezvoltarea era \u00een floare, iar perspectivele erau dintre cele mai \u00eembucur\u0103toare. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 de 29 de ani persoanele din Transnistria sunt \u00eenv\u0103\u0163ate prin manuale de istorie \u015fi televiziuni aflate \u00een slujba ru\u015filor c\u0103 Rom\u00e2nia a fost o \u0163ar\u0103 cotropitoare care a adus numai necazuri, cum s\u0103 nu existe un sentiment de rom\u00e2nofobie? Cum s\u0103 ne mai mire c\u0103 Rom\u00e2nia este v\u0103zut\u0103 ca a 4-a amenin\u0163are la adresa Transnistriei? Pe fondul unei societ\u0103\u0163i subdezvoltate, \u00een care majoritatea oamenilor sunt preocupa\u0163i de aspectele materiale necesare traiului, mass-media a preg\u0103tit terenul prin manipulare pentru inocularea cultural\u0103 realizat\u0103 cu ajutorul manualelor de istorie scrise \u00een spirit rusesc. Zi de zi, fie c\u0103 sunt la \u015fcoal\u0103 sau navigheaz\u0103 pe Internet, locuitorii din Transnistria sunt bombarda\u0163i cu mesaje care \u00eendeamn\u0103 la ur\u0103 \u015fi ne\u00eencredere (societate colectivist\u0103, ne\u00eencrez\u0103toare) fa\u0163\u0103 de tot ce nu este Rusia, dar \u00een special fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova. Sentimentele refractare la adresa Rom\u00e2niei sunt o consecin\u0163\u0103 a politicii externe falimentare a statului rom\u00e2n care a t\u0103cut, permi\u0163\u00e2nd astfel Federa\u0163iei Ruse s\u0103 vorbeasc\u0103. Transnistrienii nu \u015ftiu alt\u0103 istorie dec\u00e2t cea relatat\u0103 de \u201efratele mai mare\u201d, iar oligarhii aservi\u0163i moscovei au grij\u0103 ca situa\u0163ia s\u0103 persiste, \u00eempiedic\u00e2nd orice solu\u0163ie care ar putea aduce m\u0103car o raz\u0103 de emancipare, economic\u0103 sau cultural\u0103, \u00een regiunea transnistrian\u0103.<\/p>\n