{"id":6209,"date":"2019-04-13T13:40:57","date_gmt":"2019-04-13T11:40:57","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=6209"},"modified":"2019-04-13T13:40:57","modified_gmt":"2019-04-13T11:40:57","slug":"ion-leahu-ar-putea-fi-eficient-dialogul-cu-tiraspolul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ion-leahu-ar-putea-fi-eficient-dialogul-cu-tiraspolul\/","title":{"rendered":"Ion Leahu: Ar putea fi eficient dialogul cu Tiraspolul?"},"content":{"rendered":"

Alegerile parlamentare din 24 februarie \u00een Republica Moldova nu s-au dovedit a fi cel mai important eveniment regional, indiferent de consecin\u021bele ce au urmat. Am putea indica tergiversarea procesului de constituire ai noii puteri, lucru nepl\u0103cut, dar deloc nu \u00een premier\u0103 \u00een Moldova. Am mai tr\u0103it \u0219i f\u0103r\u0103 pre\u0219edinte legitim, \u0219i f\u0103r\u0103 guvern, \u00eenvestit \u00een func\u021bie la lumina soarelui. Am trecut \u0219i prin anticipate \u00een lan\u021b. Republica nu numai c\u0103 nu a falimentat, dar a \u0219i indicat ceva procente de cre\u0219tere economic\u0103. Particularitatea actualei situa\u021bii este factorul extern.<\/span><\/p>\n

Unii s-au determinat ce fel de coali\u021bie parlamentar\u0103 \u00eei aranjeaz\u0103, \u0219i nici nu doresc se aud\u0103 de oricare alt\u0103 configura\u021bie a legislativului de la Chi\u0219in\u0103u. Al\u021bii, efectu\u00eend un sondaj sociologic \u00een st\u00e2nga Nistrului, au aprins sc\u00e2r\u021ba cu paie, oferind Moscovei posibilitatea de a afirma c\u0103 situa\u021bia care s-a format \u00een urma alegerilor, ar putea avea impas asupra procesului de solu\u021bionare a diferendului nistrean, dar deloc nu a\u0219a cum propun proaspe\u021bii deputa\u021bi \u00een Parlamentul de la Chi\u0219in\u0103u. Ca s\u0103 fim sinceri, la formularea concluziilor respective au influen\u021bat rezultatele sondajului sociologic efectuat \u00een regiunea transnistrean\u0103.\u00a0 Jurnali\u0219tii care au examinat subiectul, au rezumat identic – ce ne face s\u0103 presupunem c\u0103 Moscova, \u00een anumite situa\u021bii,\u00a0 ar putea accepta varianta. \u00cen num\u0103rul ziarului \u201dNezavisimaea gazeta\u201d din 1 martie curent, \u00een articolul intitulat \u201dBucure\u0219tiul preg\u0103te\u0219te Moscovei un compromis\u201d, S. Gamova desf\u0103\u0219oar\u0103 teza: -\u201dRusiei i s-ar putea propune a renun\u021ba la Moldova \u00een favoarea suveranit\u0103\u021bii Transnistriei\u201d. Gamova declar\u0103 c\u0103 Transnistria \u00ee\u0219i are propria via\u021b\u0103 \u0219i dore\u0219te ca acest fapt s\u0103 fie recunoscut \u00een exterior.\u00a0 <\/span><\/p>\n

Gamova argumenteaz\u0103 \u201ddreptul transnistrenilor\u201d la propria via\u021b\u0103 prin faptul c\u0103 ei ar fi ripostat \u201dagresiunii\u201d din dreapta Nistrului. O face neglijent, denatur\u00e2nd faptele \u0219i evenimentele. Retrospectiva evenimentelor, propus\u0103 de autor, este utilizat\u0103 \u00eentr-un singur scop: a declara c\u0103, 27 de ani \u00een urm\u0103, \u201dora\u0219ul rusolingv Bender a fost atacat de poli\u021bia moldoveneasc\u0103, care au snopit \u00een gloan\u021be mili\u021bia \u0219i deta\u0219amentele muncitorilor transnistreni\u201d. Moldovenii i-au atacat pe ru\u0219i, asta ne demonstreaz\u0103 Gamova. Tot ea spune c\u0103 \u201dapoi a demarat conflictul armat\u201d. Nici o clip\u0103 nu-\u0219i permite s\u0103 g\u00eendeasc\u0103, altfel \u0219i-ar aminti, c\u0103 conflictul a pornit la 2 martie 1992, c\u00e2nd hoardele separati\u0219tilor \u00eenarma\u021bi au atacat satul Cocieri, au omor\u00e2t sectoristul din satul Co\u0219ni\u021ba, au atacat comisariatul de poli\u021bie din Dub\u0103sari \u0219i nicidecum nu \u00een iunie, cum ne spune doamna.\u00a0 Repet, pentru S. Gamova momentele date sunt doar pretext, pornind de la care ea ne comunic\u0103, c\u0103 recent la Bucure\u0219ti au fost prezentate studiile referitoare la actualele preferin\u021be ale transnistrenilor. Potrivit \u201dNezavisimaia gazeta\u201d, 98% din cei intervieva\u021bi prefer\u0103 Rusia. \u0218i absolut f\u0103r\u0103 o argumentare, Gamova ne comunic\u0103 c\u0103 \u201dautorii ar fi considerat, c\u0103 Washingtonul ar putea conveni cu Moscova asupra suveranit\u0103\u021bii Transnistriei \u00een caz c\u0103 Moldova va fi cotropit\u0103 de Rom\u00e2nia\u201d? Gamova \u00een continuare eroneaz\u0103 faptele, declar\u00e2nd c\u0103 conflictul din 1992 s-a terminat odat\u0103 cu sosirea trupelor armate ruse. De aici, transnistrenii ar fi categoric contra propunerilor de a reduce zona de securitate, trupele pacificatoare \u0219i \u00eenlocuirea actualei opera\u021biuni de pacificare cu o\u00a0 misiune civil\u0103. Ei ar fi convin\u0219i c\u0103 odat\u0103 cu plecarea pacificatorilor, \u00een special a ru\u0219ilor, alterca\u021biile vor demara neap\u0103rat. De aspectul dat, de inadmisibilitatea renun\u021b\u0103rii la actualul format pacificator, Gamova face uz pentru a reveni la sondajul sociologic de la Bucure\u0219ti. Ea red\u0103 denumirea studiului: \u201dRecep\u021bionarea, atitudinile \u0219i valorile popula\u021biei din st\u00e2nga Nistrului\u201d, ne comunic\u0103 c\u0103 a fost efectuat de centrul studiilor sociologice <\/a>\u00abCBS-AXA\u00bb pentru universitatea de la Marea Neagr\u0103, condus\u0103 de cunoscutul savant roman Dan Dungaciu\u201d. Cercet\u0103torii ar fi descoperit c\u0103 transnistrenii locuiesc \u00eentr-un sistem de coordonate cu totul diferit de cel practicat de moldoveni, fiind plasa\u021bi din punct de vedere cultural \u00een spa\u021biul civiliza\u021bional rusesc. Potrivit studiului, numai 5% din transnistreni au \u00eencredere \u00een Republica Moldova; din surse informa\u021bionale, mai mult de 50% prefer\u0103 cele ruse\u0219ti \u0219i doar 18% -\u201dunele din RM\u201d. 53% consider\u0103 c\u0103 ei ar trebui s\u0103 fie identifica\u021bi ca \u201dru\u0219i\u201d, iar 35% – ca \u201dtransnistreni\u201d. Termenul \u201dmoldoveni\u201d l-ar accepta doar 14%. Faptul c\u0103 sondajul este efectuat de partea rom\u00e2n\u0103 la solicitarea SUA, ar \u00eensemna, potrivit Gamova, c\u0103 este redat adev\u0103rul, care nu poate fi omis. Gamova a accentuat la concluzia de baz\u0103, care o fac reprezentan\u021bii FR din acest studiu, prin prisma declara\u021biei lui Oazu Nantoi, f\u0103cut\u0103 la \u00eenceputul anilor 90: \u00een Transnistria locuie\u0219te o popula\u021bie \u0219i nicidecum un popor. Gamova face aluzie la aceea c\u0103 studiul \u00een cauz\u0103 a demonstrat contrariul – e popor. <\/span><\/p>\n

Urm\u0103torul argument este pescuit din \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d. \u201dNervozitatea guvern\u0103rii de la Chi\u0219in\u0103u (nu-mi amintesc, ca cineva din guvernul RM s\u0103 fi manifestat aceast\u0103 nervozitate) este explicabil\u0103: inactivitatea, lipsa aten\u021biei \u0219i ignorarea deplin\u0103 de c\u0103tre statul moldovenesc a popula\u021biei transnistrene, au condi\u021bionat fenomenul separ\u0103rii depline de Moldova a actualelor genera\u021bii \u00een st\u00e2nga Nistrului. La 30 de ani dup\u0103 suveranitatea RM, dorin\u021ba popula\u021biei transnistrene de a locui \u00een diferite structuri statale, numai nu \u00een Moldova,\u00a0 este catastrofal de mare, ating\u00eend 70-80%.\u201d<\/span><\/p>\n

Gamova afirm\u0103 c\u0103 autorii studiului ar fi considerat c\u0103 \u00een st\u00e2nga Nistrului s-a format o comunitate suveran\u0103, care dup\u0103 30 de ani de independen\u021b\u0103, ar fi problematic a o integra \u00een componen\u021ba Moldovei. Semnalul avea drept destinatari RM \u0219i Rusia, cel pu\u021bin aceasta e concluzia S. Gamova, care a accentuat la faptul c\u0103 la prezentarea studiului au participat ambasadorii Republicii Moldova \u0219i Federa\u021biei Ruse \u00een Rom\u00e2nia. Lor, presupune Gamova, le-au fost adresate mesajele speciale. Moldovei \u2013 \u201da reveni la realitate\u201d, ru\u0219ilor \u2013 \u201dcompromisurile sunt posibile\u201d. Moscovei i s-ar fi ad\u0103ugat \u2013 nu e cazul de a \u00eempedica procesul de integrare a celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen cazul dat, Washingtonul ar accepta \u201dsuveranitatea Transnistriei\u201d. <\/span><\/p>\n

Nu e de mirare, propaganda ruseasc\u0103 dispune de forme \u0219i mai impresionante. Nu e clar, care evenimente reale ar putea servi \u00een calitate de pretext al acestor concluzii alarmante? \u0218i, \u00eenc\u0103 ceva important, cam \u00een tonalitatea materialului vizat mai apare unul \u00een edi\u021bia \u201dRegtrends.com\u201d, la doar 4 martie curent, semnat de Serghei Isaenco. Autorul categoric afirm\u0103 c\u0103, \u00een timpul apropiat, hotarele Uniunii Europene ar putea suferi schimb\u0103ri esen\u021biale, \u0219i nu numai \u00een urma \u201dBrexitului\u201d, dar \u0219i ca urmare a ader\u0103rii noilor teritorii \u00een Europa de Est. Pornind de la decretul lui Vadim Krasnoselischii din ianuarie curent, prin care satului Varni\u021ba i se impune administrarea transnistrean\u0103, Isaenco ne aduce la concluzia c\u0103 recent, hotarul semilegal \u00eentre Transnistria \u0219i Moldova, care trece prin Varni\u021ba, ar putea deveni hotar deplin, cu drapelele UE \u0219i a Rom\u00e2niei, \u00eentre Uniunea European\u0103 \u0219i lumea estic\u0103. Isaenco ne comunic\u0103 c\u0103 de mai mult timp un interes vioi referitor la separarea administrativ\u0103 \u00eentre Transnistria \u0219i Moldova manifest\u0103 Uniunea European\u0103, \u00een special Rom\u00e2nia, care \u00een timpurile istorice a controlat anumite teritorii de a lungul Nistrului. Isaenco presupune c\u0103 Bucure\u0219tii abordeaz\u0103 viitorul din perspectiva posibilit\u0103\u021bilor transform\u0103rii acestei linii administrative \u00een hotar de stat a Uniunii Europene. <\/span><\/p>\n

Serghei Isaenco consider\u0103 c\u0103 \u201droata respectiv\u0103\u201d a evenimentelor deja este pornit\u0103 \u0219i lent \u00ee\u0219i majoreaz\u0103 rota\u021biile. Evident\u0103 devine majorarea motivelor din care Moldova ar trebui s\u0103 renun\u021be la Transnistria pentru a avea perspectiva ader\u0103rii la Uniunea European\u0103 prin efectuarea actului de Unire cu Rom\u00e2nia. Ideea nu este una nou\u0103, \u00eens\u0103 \u00een prezent este abordat\u0103 mult mai activ. Studiul, prezentat s\u0103pt\u0103m\u00e2na ce a trecut la Bucure\u0219ti (este vorba de acela\u0219i sondaj sociologic, efectuat de \u00abCBS-AXA\u00bb), doar confirm\u0103 faptele, de mai mult timp cunoscute. Absolut toate planurile de reglementare a diferendului nistrean (spre deosebire de Gamova, aici teoria este completat\u0103 cu \u201dargumente\u201d practice, care pot fi considerate realiste), admiteau independen\u021ba Transnistriei \u00een caz c\u0103 Republica Moldova \u00ee\u0219i pierde suveranitatea. Evident c\u0103 mult timp aspectul dat nu era luat de nimeni \u00een serios, \u00eens\u0103 evolu\u021biile au demonstrat o alt\u0103 parte a situa\u021biei \u00een Moldova. Republica tot mai evident devine insolvabil\u0103 din punct de vedere politic, inapt\u0103 nu numai s\u0103 integreze Transnistria, dar \u0219i s\u0103 asigure ordine \u00een propriul teritoriu. Uniunea European\u0103, iritat\u0103 de metodele neadecvate practicate \u00een lupta politic\u0103, ignorarea total\u0103 a normelor de drept, nedorin\u021ba patologic\u0103 de a crea democra\u021bia \u00een stat, prive\u0219te mai atent regiunea sub aspectul securit\u0103\u021bii acesteia. Nu este de mirare, afirm\u0103 Isaenco, c\u0103 studiul savan\u021bilor rom\u00e2ni referitor la preferin\u021bele transnistrenilor a ap\u0103rut anume acum, c\u00e2nd incapacit\u0103\u021bile post-electorale ale politicului moldovenesc au devenit absolut clare. Criza a afectat organismele politice moldovene\u0219ti \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t unica forma\u021biune proeuropean\u0103 \u0219i prorom\u00e2n\u0103 (?) – Blocul \u201dACUM\u201d admite colaborarea cu sociali\u0219tii, condu\u0219i de Igor Dodon, prietenul lui V. Putin. \u00cen situa\u021bia dat\u0103, aplicarea administra\u021biei externe pentru Moldova ar fi tratat\u0103 de Bruxelles sau Bucure\u0219ti ca nu cea mai grav\u0103 variant\u0103. Isaenco afirm\u0103 c\u0103 la Bucure\u0219ti este promovat\u0103 teza potrivit c\u0103reia \u201dMoldovei i-a venit timpul s\u0103 se integreze \u00een Rom\u00e2nia, iar pe Transnistria, care nu se poate lep\u0103da de trupele militare ruse \u0219i dragostea de Rusia – pus\u0103 cruce\u201d. \u00cen condi\u021biile respective, problema hotarelor devine una de principiu odat\u0103 ce UE are drept prioritate asigurarea stabilit\u0103\u021bii la frontier\u0103, de care depinde politica comercial\u0103, militar\u0103, migra\u021bional\u0103. <\/span><\/p>\n

Autorul mai aten\u021bioneaz\u0103 \u0219i la alte aspecte ale situa\u021biei, care, \u00een opinia lui, ar demonstra disponibilitatea p\u0103r\u021bilor de a realiza acest plan. UE nu retrage posibilitatea regiunii de a efectua comer\u021bul extern \u00een baza preferin\u021belor comerciale, cu toate c\u0103 timpul lor a expirat de mai mul\u021bi ani. Din asta se face concluzia, c\u0103 UE dore\u0219te rela\u021bii constructive cu viitorul partener de tranzit al comer\u021bului cu Occidentul. Se presupune c\u0103 o parte considerabil\u0103 de m\u0103rfuri anume prin Transnistria vor pleca spre Rusia \u0219i Asia. \u00cen sensul respectiv, Isaenco consider\u0103 c\u0103 Bucure\u0219tiul ar fi dispus a ceda Varni\u021ba, pentru a evita pe viitor conflicte teritoriale, cu at\u00e2t mai mult c\u0103 calea ferat\u0103 a Moldovei va cere Rom\u00e2niei nu pu\u021bin efort pentru a o aduce la starea de lucru. <\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, UE va decide a transforma Transnistria \u00eentr-o regiune transfrontalier\u0103 transparent\u0103, integrat\u0103 \u00een rela\u021biile ei comercial-financiare, sau a se confrunta la infinit cu o regiune instabil\u0103. Pozi\u021bia Tiraspolului la acest capitol este cunoscut\u0103: regimul accept\u0103 doar recunoa\u0219terea suveranit\u0103\u021bii. Probabil, func\u021bionarii de la UE \u0219i \u00een cancelariile europene, \u00eenc\u0103 nu s-au determinat, c\u00e2t de serioas\u0103 este aceast\u0103 pozi\u021bie a Tiraspolului. De altfel, este greu de explicat interesul constant, aproape egal cu rela\u021bii bilaterale, stabilite \u00eentre reprezentan\u021bii mai multor state europene, acreditate \u00een Republica Moldova, \u0219i regimul secesionist. Putem presupune c\u0103, anume datorit\u0103 acestor rela\u021bii, regiunea este admis\u0103 pe pie\u021bele de desfacere europene, nu achit\u0103 TVA \u0219i tot mai frecvent ob\u021bine posibilitatea de a-\u0219i lansa pozi\u021bia \u00een platoul \u201dClubului de la Oxford\u201d sau de la tribuna ONU. Recent, reprezentantul UE \u00een RM Petr Mihalkov a anun\u021bat c\u0103 organiza\u021bia pe care o reprezint\u0103, va oferi (potrivit TV-8), timp de 3 ani, 10 milioane de Euro pentru \u201dreglementarea transnistrean\u0103\u201d. \u00centrebat de S. Gamova cum apreciaz\u0103 gestul UE, Vadm Krasnoselischii a declarat c\u0103, referitor la bani, cu el nimeni nu a consultat aspectul, iar reglementarea transnistrean\u0103 la Tiraspol este perceput\u0103 \u00een exclusivitate ca \u201drecunoa\u0219terea politic\u0103 a \u201drmn\u201d.\u00a0 <\/span><\/p>\n

\u00cen condi\u021biile unui antagonism, cel pu\u021bin verbal, a abord\u0103rilor problemei reglement\u0103rii, la ce ar putea fi cu folos consumat\u0103 asisten\u021ba european\u0103 de 10 milioane? \u00cen cadrul conferin\u021bei \u0219tiin\u021bifice \u201dDialog transnistrean\u201d, petrecut\u0103 la Chi\u0219in\u0103u, Elena Bobcova, director la\u00a0\u00a0 SIGMA-EXPERT, a afirmat c\u0103 nesolu\u021bionarea conflictului se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 timp de 30 de ani ambele p\u0103r\u021bi s-au dezvoltat ca dou\u0103 entit\u0103\u021bi separate definitiv. Alt aspect e plasarea politicului \u0219i a clasei de guvernare \u00een absolut diferite sisteme de coordonate. Pe acest fundal, declara\u021biile func\u021bionarilor europeni, conform c\u0103rora Republica Moldova are nevoie de dialog cu Tiraspolul, iar problema se va solu\u021biona lent, treptat, par cam rupte de realitate \u0219i inspirate de rela\u021biile despre care am vorbit mai devreme. Cel pu\u021bin despre asta ne vorbe\u0219te faptul c\u0103 reprezentan\u021ba UE la Chi\u0219in\u0103u nu a putut explica cum vor fi utiliza\u021bi banii, cele 10 milioane, f\u0103c\u00e2nd trimitere la o \u201dstructur\u0103 special\u0103\u201d din Transnistria, cu care vor fi coordonate toate aspectele asisten\u021bei. Cum am men\u021bionat, Krasnoselischii s-a ar\u0103tat neini\u021biat \u00een problem\u0103, cu toate c\u0103 a manifestat disponibilitatea de a discuta orice proiecte de ajutor din exterior. Nu are sens s\u0103 expunem punctul de vedere al pre\u0219edintelui Igor Dodon, odat\u0103 ce \u00een \u021bar\u0103 nu este nici o structur\u0103 pe deplin func\u021bional\u0103. Vom vedea cum vor evolua evenimentele \u0219i c\u00e2t de degrab\u0103 pentru Chi\u0219in\u0103u problema reglement\u0103rii transnistrene va deveni prioritar\u0103. <\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alegerile parlamentare din 24 februarie \u00een Republica Moldova nu s-au dovedit a fi cel mai important eveniment regional, indiferent de consecin\u021bele ce au urmat. Am putea indica tergiversarea procesului de constituire ai noii puteri, lucru nepl\u0103cut, dar deloc nu \u00een premier\u0103 \u00een Moldova. Am mai tr\u0103it \u0219i f\u0103r\u0103 pre\u0219edinte legitim, \u0219i f\u0103r\u0103 guvern, \u00eenvestit \u00een…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6209"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6209"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6209\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6210,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6209\/revisions\/6210"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6209"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6209"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6209"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}