{"id":5635,"date":"2018-11-27T18:31:11","date_gmt":"2018-11-27T16:31:11","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=5635"},"modified":"2018-11-27T18:31:11","modified_gmt":"2018-11-27T16:31:11","slug":"digi24-ro-alegeri-la-chisinau-calcule-la-moscova-via-tiraspol-cum-au-crescut-mizele-pe-relatia-r-moldova-transnistria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/digi24-ro-alegeri-la-chisinau-calcule-la-moscova-via-tiraspol-cum-au-crescut-mizele-pe-relatia-r-moldova-transnistria\/","title":{"rendered":"Digi24.ro – Alegeri la Chi\u015fin\u0103u, calcule la Moscova via Tiraspol. Cum au crescut mizele pe rela\u0163ia R. Moldova-Transnistria"},"content":{"rendered":"

Lauren\u021biu Mihu<\/a><\/p>\n

\u201eCred c\u0103 se poate ajunge la o solu\u0163ie politic\u0103 prin crearea unui sistem de tip federal. Nu trebuie s\u0103 ne temem, este necesar s\u0103 acord\u0103m un statut special Transnistriei, s\u0103 dezvolt\u0103m anumite principii\u201d, spunea Igor Dodon, \u00een noiembrie 2016. Politicianul pro-rus tocmai fusese ales pre\u015fedinte al \u0163\u0103rii, iar de atunci a continuat s\u0103 promoveze ideea federaliz\u0103rii Republicii Moldova, prin care teritoriul transnistrian s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 un statut special. \u015ei, cum alegerile legislative de la Chi\u015fin\u0103u se apropie, iar preg\u0103tirile care preced scrutinul fac peisajul tot mai interesant \u015fi controversat, chestiunea federaliz\u0103rii tinde s\u0103 fie proiectat\u0103, \u00een anul care vine, diferit de tot ce s-a putut vedea p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

\u00cen ultimele luni, discu\u0163iile pe tema federaliz\u0103rii Republicii Moldova \u015fi a acord\u0103rii unui statut special Trannistriei separatiste au c\u0103p\u0103tat tot mai mult\u0103 portan\u0163\u0103, iar contextul actual favorizeaz\u0103 o accentuare a respectivei tendin\u0163e. Motivul principal: bate la u\u015f\u0103 un nou moment electoral cu cert impact asupra viitorului republicii: alegerile legislative din 24 februarie 2019.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Dodon \u015fi apropia\u0163ii sper\u0103 ca arhitectura parlamentar\u0103 care va rezulta \u00een urma scrutinului s\u0103 faciliteze atingerea obiectivului.<\/p>\n

Din acest punct de vedere, actualitatea politic\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u nu pare a ridica obstacole majore. Cel pu\u0163in, dac\u0103 avem \u00een vedere presiunile sub care se g\u0103sesc mai nou forma\u0163iunile pro-europene \u015fi anti-oligarhice<\/a> care se opun unei remodel\u0103ri a Republicii Moldova dup\u0103 tipare agreate \u00een primul r\u00e2nd de Moscova.<\/p>\n

Dup\u0103 cum au observat p\u00e2n\u0103 acum numero\u015fi comentatori, un element de baz\u0103 \u00een preg\u0103tirea terenului pentru federalizarea Republicii Moldova \u00eel constituie consolidarea neutralit\u0103\u0163ii acesteia pe arena interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Cum s-ar ajunge aici?<\/p>\n

A explicat-o Igor Dodon, \u00eenc\u0103 din var\u0103, \u00eentr-un document oficial plasat pe site-ul Pre\u015fedin\u0163iei: \u201e\u00cen condi\u021biile de incertitudine cresc\u00eend\u0103, doresc s\u0103 reiterez interesul Republicii Moldova pentru promovarea unei politici externe armonioase \u0219i echilibrate, precum \u0219i neimplicarea \u021b\u0103rii \u00een efemera confruntare dintre Est \u0219i Vest. \u00cen contextul dat, inten\u021bion\u0103m s\u0103 ne consolid\u0103m statutul de neutralitate permanent\u0103 consfin\u021bit \u00een Constitu\u021bie \u0219i s\u0103 ob\u021binem recunoa\u0219terea acestuia la nivel interna\u021bional<\/b>\u201d (detalii \u2013 AICI<\/a><\/b>).<\/p>\n

Iar colaboratorii s\u0103i nu pierd timpul, fapt eviden\u0163iat \u015fi la conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 \u201eDosarele conflictului transnistrean\u201d, desf\u0103\u015furat\u0103 recent la Bac\u0103u<\/a>. \u201eVrem de la colegii din Romania s\u0103 sus\u021bin\u0103 Republica Moldova \u00een ceea ce prive\u015fte neutralitatea \u0219i recunoa\u0219terea integrit\u0103\u021bii permanente a Republicii Moldova. Rom\u00e2nia poate ajuta Republica Moldova \u00een solu\u021bionarea mai multor probleme cu care se confrunt\u0103\u201d, a declarat, \u00een cadrul conferin\u0163ei de la Bac\u0103u, Nicolai \u0162veatcov, consilier \u00een cadrul Pre\u015fedin\u0163iei de la Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

“Neutralitatea”, miza cu b\u0103taie lung\u0103 a pre\u015fedintelui pro-rus<\/h3>\n

\u00cens\u0103 privit\u0103 panoramic, chestiunea neutralit\u0103\u0163ii Republicii Moldova ridic\u0103 probleme \u00een primul r\u00e2nd de adecvare, \u00een condi\u0163iile \u00een care pe teritoriul s\u0103u sunt desf\u0103\u015furate totu\u015fi trupe str\u0103ine de ocupa\u0163ie.<\/p>\n

Prezen\u0163a acolo a militarilor ru\u015fi \u015fi a tehnicii de lupt\u0103 aferente este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o informa\u0163ie public\u0103 cu care \u015fi Chi\u015fin\u0103ul, \u015fi Bucure\u015ftiul, \u015fi canclariile str\u0103ine sunt perfect la curent.<\/p>\n

Sigur c\u0103, atunci c\u00e2nd vine vorba de prezen\u0163a rus\u0103 \u00een zona transnistrean\u0103, \u015fi num\u0103rul \u015fcolilor de g\u00e2ndire cre\u015fte.<\/p>\n

Pentru reprezentan\u0163ii Tiraspolului – este \u015fi cazul lui Igor Shornikov, fost ministru adjunct de Externe \u00een a\u015fa-numitul guvern transnistrean \u2013 trupele men\u0163inute de Moscova au rolul de a men\u0163ine conflictul la nivel \u201e\u00eenghe\u0163at\u201d \u015fi de a proteja circa 200.000 de etnici ru\u015fi care tr\u0103iesc pe respectivul teritoriu. Mai mult, sus\u0163ine Shornikov, popula\u0163iei din Transnistria i-ar fi team\u0103 de Republica Moldova, Rom\u00e2nia, Uniunea European\u0103.<\/p>\n

Pentru oficialii moldoveni \u015fi ucraineni, asemenea argumente \u0163in mai degrab\u0103 de zona crepuscular\u0103:<\/p>\n

Pavel Rohovei, consilier al Ambasadei Ucrainei la Bucure\u015fti: \u201eDe fapt rolul misiunii de pacificare este cel de a rezolva, nu de a men\u0163ine conflictul\u201d.<\/p>\n

Oleksandr Bankov, ambasadorul Ucrainei \u00een Rom\u00e2nia: \u201eA\u0163i spus c\u0103 Transnistria se teme de Rom\u00e2nia, Moldova, Ucraina, UE. A\u021bi mai spus \u015fi c\u0103 s-a dublat comer\u021bul Transnistriei cu Ucraina, iar primul partener economic din UE e Rom\u00e2nia. \u00centrebarea mea este: de ce anume sunt speria\u021bi transnistrenii?\u201d.<\/p>\n

Viorel Cern\u0103u\u0163eanu, oficial moldovean din Ministerul de Interne, delegat \u00eentr-una din structurile implicate \u00een reglementarea conflictului transnistrean: Acolo sunt \u015fi sute de mii de moldoveni, dintre care mul\u0163i cu cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103. Ar trebui s\u0103 fie prezente \u015fi trupe militare din Rom\u00e2nia?<\/p>\n

“Pa\u015fi mici” \u00eenainte, dar \u015fi num\u0103r de incidente \u00een cre\u015ftere<\/h3>\n

De remarcat totu\u015fi c\u0103 \u00eemprejur\u0103rile \u00een care acest ping-pong de abord\u0103ri se deruleaz\u0103 s-a nuan\u0163at \u00een ultimele 10 luni.<\/p>\n

Acest fapt se datoreaz\u0103 cu prec\u0103dere a\u015fa-numitei politici a pa\u015filor mici, care presupune o apropiere a Republicii Molodva \u015fi Tranistriei prin rezolvarea unor dosare de interes imediat pentru popula\u0163ia de dincolo de Nistru.<\/p>\n

E vorba p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 de o scoatere din izolare a cet\u0103\u0163enilor din regiunea separatist\u0103, dar nu pe temeiuri geopolitice, ci practice, nu prin solu\u0163ionarea cu prioritate a laturii militare (retragerea trupelor ruse), ci a celei politice.<\/p>\n

Astfel, conform unei \u00een\u0163elegeri-cadru parafate la Berlin, negociatorii de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi Tiraspol au trecut, pe parcursul lui 2018, la rezolvarea problemelor ce \u0163in de apostilarea diplomelor de studii, pentru ca actele eliberate de partea transnistrean\u0103 s\u0103 capete recunoa\u015ftere \u015fi \u00een Europa, \u00een condi\u0163iile \u00een care Transnistria nu este o entitate statal\u0103 recunoscut\u0103.<\/p>\n

\u00cen centrul aten\u0163iei sunt totodat\u0103 \u015fi \u00eenlesnirea circula\u0163iei persoanelor \u015fi bunurilor, prin introducerea unor pl\u0103cu\u0163e de \u00eenmatriculare neutre pentru autovehicule, dar \u015fi facilitarea comunica\u0163iilor \u00eentre cele dou\u0103 maluri ale Nistrului, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de func\u0163ionare a \u015fcolilor cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ori \u00eenlesnirea utiliz\u0103rii terenurilor din zona Dub\u0103sari de c\u0103tre fermierii moldoveni.<\/p>\n

\u00cen condi\u0163iile \u00een care solu\u0163ionarea militar\u0103 a conflictului bate \u00een continuare pasul pe loc, \u00eentruc\u00e2t Rusia refuz\u0103 s\u0103 respecte acorduri interna\u0163ionale \u00een vigoare care-i impun s\u0103-\u015fi aduc\u0103 militarii acas\u0103, progresele f\u0103cute \u00een sfera solu\u0163ion\u0103rii politice reprezint\u0103 deja concesii majore f\u0103cute de Chi\u015fin\u0103u separati\u015ftilor.<\/p>\n

Chiar \u015fi a\u015fa, discursul oficialilor de la Tiraspol r\u0103m\u00e2ne pe mai departe pres\u0103rat cu nemul\u0163umiri fa\u0163\u0103 de ritmul \u015fi modul \u00een care ace\u015fti pa\u015fi sunt f\u0103cu\u0163i. O atitudine care, e drept, nu reprezint\u0103 ceva nou, fiind constant unul din instrumentele tactice folosite de reprezentan\u0163ii Transnistriei \u00een dialogul cu Republica Moldova. \u00cen context, Alexandru Zubco, \u015feful Sec\u0163iei prevenirea torturii, din cadrul institu\u0163iei Avocatului Poporului de la Chi\u015fin\u0103u, arat\u0103 c\u0103 “provocarea cea mai mare pentru institu\u021bia noastr\u0103 este de a ob\u021bine de la Tiraspol o abordare care s\u0103 prioritizeze sfera drepturilor omului \u0219i s\u0103 fac\u0103 asta independent de politic\u0103”.<\/p>\n

De altfel, chiar \u015fi pe fondul concesiilor f\u0103cute p\u00e2n\u0103 acum, datele Comisiei Unificate de Control (valabile pentru perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2018) relev\u0103 o cre\u015ftere a incidentelor, \u00een 2018, fa\u0163\u0103 de 2017 \u015fi 2016.<\/p>\n

Potrivit autorit\u0103\u0163ilor moldovene, 19 asemenea incidente au fost legate de \u201eaplica\u0163ii militare\u201d, 19 de \u201em\u0103suri de mas\u0103\u201d, 9 de \u201einstalarea posturilor mobile\u201d, iar alte 9 de \u201ebloc\u0103ri de trecere \u00een Zona de Securitate\u201d.<\/p>\n

\u00cen ciuda sincopelor, reliefate \u015fi de \u00eenmul\u0163irea de la an la an a incidentelor, Vitalie G\u0103murari, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Partidului Democrat din Moldova (PDM) insist\u0103 pe necesitatea abord\u0103rilor constructive de c\u0103tre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i.<\/p>\n

De exemplu, \u201enu po\u0163i elabora un document f\u0103r\u0103 s\u0103 consul\u0163i \u015fi cealalt\u0103 parte\u201d, spune Vitalie G\u0103murari, din punctul c\u0103ruia de vedere, pentru a asigura un spirit deschis al discu\u0163iilor \u00een sfera rela\u0163iilor dintre Chi\u015fin\u0103u \u015fi Tiraspol, trebuie acordat\u0103 aten\u0163ie inclusiv terminologiei.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 logic\u0103, sugereaz\u0103 oficialul, chiar \u015fi apelativul \u201eseparati\u015fti\u201d, cu conota\u0163iile sale peiorative, merit\u0103 tratat cu o aten\u0163ie aparte.<\/p>\n

Suprapunerea celor dou\u0103 platforme “moldoveniste”<\/h3>\n

PDM, forma\u0163iunea pe care o reprezint\u0103 Vitalie G\u0103murari, este controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, cel mai influent om din Republica Moldova.<\/p>\n

Recent, Plahotniuc a anun\u0163at o schimbare de paradigm\u0103 la nivelul mesajului \u015fi orient\u0103rii macro a PDM<\/a>, iar ea va fi oficializat\u0103 odat\u0103 cu intrarea \u00een campania electoral\u0103 pentru legislative.<\/p>\n

Dispare astfel ideea de \u201epro-UE\u201d, dispare \u015fi cea de \u201epro-Rom\u00e2nia\u201d, \u00een schimb apare cea de \u201epro-Moldova\u201d.<\/p>\n

Alfel spus, PDM preg\u0103te\u015fte lansarea unui nou tip de moldovenism, care i se va al\u0103tura, \u00een Republica Moldova, celui deja existent \u015fi promovat intens de pre\u015fedintele Igor Dodon.<\/p>\n

Cum unele voci familiarizate cu scena politic\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u nu ezit\u0103 s\u0103 anticipeze o coabitare de lung parcurs \u00eentre Plahotniuc \u015fi Dodon (mai pu\u0163in discret\u0103 \u015fi camuflat\u0103 dec\u00e2t cea din prezent), r\u0103m\u00e2ne a\u015fadar interesant de urm\u0103rit cum se va dezvolta nara\u0163iunea \u201epro-Moldova\u201d a PDM. Dar \u015fi cum se va intersecta aceasta cu platforma moldovenist\u0103 a \u015fefului statului.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 atunci, de semnalat observa\u0163ia f\u0103cut\u0103, tot la Bac\u0103u, de Zurab Todua, fost parlamentar comunist \u015fi colaborator al lui Vladimir Voronin.<\/p>\n

\u00cen rela\u0163ia Republica Moldova-Transnistria din ultimul an, \u201eprogresele de p\u00e2n\u0103 acum au fost posibile datorit\u0103 formatului de negociere 5+2 \u0219i dialogului \u015fi sprijinului \u00een direc\u021bia asta de care a beneficiat politicul de pe cele dou\u0103 maluri, din partea lui Vladimir Plahotniuc \u0219i a lui Victor Gu\u015fan<\/a>“. Zurab Todua admite totodat\u0103 c\u0103 “situa\u021bia nu este una normal\u0103, dat fiind c\u0103 doi oameni de afaceri conduc politica de pe cele dou\u0103 maluri. Ei doi de\u021bin practic toate p\u00e2rghiile de influen\u021b\u0103, iar acest lucru e bun c\u00e2t timp se \u00een\u021beleg\u201d.<\/p>\n

\u015ei, mai anticipeaz\u0103 Todua, la legislativele din februarie 2019, “sociali\u015ftii \u015fi comuni\u015ftii din Republica Moldova\u00a0 ar putea beneficia de voturile transnistrenilor”. Altfel spus, beneficiari vor fi actualul \u015fi fostul partid al pre\u015fedintelui Igor Dodon.<\/p>\n

Premierele din 2016 care se preg\u0103tesc s\u0103 devin\u0103 “normalitate” din 2019<\/h3>\n

Dar votul transnistrenilor \u00een scrutinele organizate de Chi\u015fin\u0103u nu a fost \u00eentotdeauna unul entuziast.<\/p>\n

Timp de dou\u0103 decenii, din 1994 p\u00e2n\u0103 \u00een 2014, num\u0103rul votan\u0163ilor, \u00een cifr\u0103 absolut\u0103, a fost relativ redus, iar varia\u0163iile de la un exerci\u0163iu electoral la altul au fost irelevante.<\/p>\n

“\u00cens\u0103 prezen\u021ba mai substan\u021bial\u0103 a transnistrenilor a fost constatat\u0103 \u00een alegerile preziden\u021biale din toamna lui 2016”, constat\u0103 Aurelia Peru-B\u0103lan, conferen\u0163iar la Universitatea de Studii Europene din Moldova, consilier preziden\u0163ial \u00een vremea fostului pre\u015fedinte Nicolae Timofti. <\/span><\/p>\n

A fost a\u015fadar o premier\u0103 \u015fi, mai subliniaz\u0103 sursa citat\u0103, aceast\u0103 cre\u015ftere a fost posibil\u0103 gra\u0163ie faptului c\u0103 oamenii<\/span>\u00a0“au fost adu\u0219i la sec\u021biile de votare \u00een mod organizat, cu transport cu numere de Transnistria”. <\/span><\/p>\n

Cealalt\u0103 premier\u0103 a scrutinului preziden\u0163ial din 2016, explic\u0103 tot Aurelia Peru-B\u0103lan, “a fost \u0219i declara\u021bia liderului transnistrean, Evgheni \u0218evciuk, care\u00a0a spus<\/span>\u00a0\u00een cadrul unei conferin\u021be, sus\u021binute \u00een 11 noiembrie, c\u0103 Tiraspolul este interesat ca Republica Moldova s\u0103 aib\u0103 un pre\u0219edinte ce va putea dezvolta rela\u021biile bune dintre Chi\u0219in\u0103u \u0219i Moscova. (…)\u00a0Evgheni \u0218evciuk nu a f\u0103cut declara\u021bii cu privire la alegerile din Republica Moldova \u00eenainte de primul tur al scrutinului preziden\u021bial, dar nici cu privire la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Igor Smirnov, liderul care l-a precedat pe \u0218evciuk, a declarat, \u00eenainte de alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, c\u0103 pe el nu-l intereseaz\u0103 scrutinul din Republica Moldova”.<\/span><\/p>\n

Rezultatele s-au v\u0103zut, a\u015fadar, \u00een faptul c\u0103 aleg\u0103torii din st\u00e2nga Nistrului s-au prezentat \u00een num\u0103r dublu la al doilea tur de scrutin, \u00een urma c\u0103ruia a fost ales candidatul pro-rus la preziden\u0163iale, Igor Dodon.<\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege mai bine relieful electoral transnistrean, care pe viitor va putea juca un rol major la alegerile organizate de Chi\u015fin\u0103u, indiferent c\u0103 este vorba de cele legislative ori de cele preziden\u0163iale, vom trece \u00een revist\u0103, mai jos, c\u00e2teva date cuprinse \u00eentr-o cercetare f\u0103cut\u0103 de prof. Aurelia Peru-B\u0103lan, prezentate zilele trecute la conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 dedicat\u0103 Transistriei, de la Bac\u0103u.<\/p>\n

– <\/strong>“\u00een listele electorale de baz\u0103<\/strong>, \u00een Republica Moldova se reg\u0103sesc peste 2,83 milioane de cet\u0103\u021beni cu drept de vot.<\/span> Pe teritoriul Transnistriei locuiesc aproximativ 15% din aleg\u0103torii moldoveni. De constatat, totu\u0219i, c\u0103 autorit\u0103\u0163ile moldovene nu au acces la datele privind registrul popula\u0163iei. Participarea aleg\u0103torilor din regiunea transnistrean\u0103 poate influen\u021ba rezultatele oric\u0103ror alegeri organizate de autorit\u0103\u021bile constitu\u021bionale”.<\/span><\/p>\n

–<\/strong>\u00a0“r<\/strong>ezultatele complete ale recens\u0103m\u00e2ntului popula\u0163iei \u00een regiunea transnistrean\u0103 a Repubicii Moldova<\/strong> mai arat\u0103 c\u0103 num\u0103rul total al popula\u0163iei regiunii, \u00een compara\u0163ie cu 1989, c\u00e2nd a avut loc ultimul recens\u0103m\u00e2nt sovietic, s-a redus cu circa 25% sau cu peste 170 mii de locuitori fa\u021b\u0103 de cele 730 de mii. Mai mult, s-au \u00eenregistrat schimb\u0103ri \u00een ceea ce prive\u015fte structura popula\u0163iei dup\u0103 na\u0163ionalit\u0103\u0163ile de baz\u0103. Astfel, ponderea popula\u0163iei de etnie moldoveneasc\u0103 s-a redus de la 40% la 31,9%, a celei de etnie rus\u0103 s-a majorat de la 25,4% la 30,4%, celei de etnie urcrainean\u0103 a crescut cu 0,5%”. <\/span><\/p>\n

– <\/strong>“punem sub semnul incertitudinii conceptul de vot con\u0219tient<\/strong>. Pentru a face o alegere corect\u0103, \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, electoratul trebuie informat prin diferite canale media, trebuie s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a participa la \u00eent\u00e2lnirile electorale. Lucru care nu se produce \u00een zona respectiv\u0103”.<\/span><\/p>\n

\n
***<\/strong>Declara\u0163iile au fost culese cu ocazia Conferin\u0163ei interna\u0163ionale “Dosarele conflictului transistrean”<\/a>, organizat\u0103 de Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean<\/a>, condus de prof. Eugen Str\u0103u\u0163iu, de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu<\/em><\/div>\n
<\/div>\n
Sursa:\u00a0https:\/\/www.digi24.ro\/<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lauren\u021biu Mihu \u201eCred c\u0103 se poate ajunge la o solu\u0163ie politic\u0103 prin crearea unui sistem de tip federal. Nu trebuie s\u0103 ne temem, este necesar s\u0103 acord\u0103m un statut special Transnistriei, s\u0103 dezvolt\u0103m anumite principii\u201d, spunea Igor Dodon, \u00een noiembrie 2016. Politicianul pro-rus tocmai fusese ales pre\u015fedinte al \u0163\u0103rii, iar de atunci a continuat s\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[13,7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5635"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5635"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5635\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5636,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5635\/revisions\/5636"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5635"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5635"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5635"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}