{"id":5545,"date":"2018-10-30T13:01:39","date_gmt":"2018-10-30T11:01:39","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=5545"},"modified":"2018-10-30T13:01:39","modified_gmt":"2018-10-30T11:01:39","slug":"vitalie-gamurari-ne-am-dori-ca-romania-sa-participe-activ-la-solutionarea-conflictului-transnistrean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/vitalie-gamurari-ne-am-dori-ca-romania-sa-participe-activ-la-solutionarea-conflictului-transnistrean\/","title":{"rendered":"Vitalie G\u0103murari: \u201eNe-am dori ca Rom\u00e2nia s\u0103 participe activ la solu\u021bionarea conflictului transnistrean\u201c"},"content":{"rendered":"

Profesorul universitar dr. Vitalie G\u0103murari, purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al Partidului Democrat din Moldova \u0219i director al \u0218colii Doctorale \u00een Drept din cadrul Universit\u0103\u021bii Libere Interna\u021bionale din Moldova (ULIM), a acordat, \u00een exclusivitate, un amplu interviu Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (lact.ro). <\/em><\/p>\n

Expert \u00een drept interna\u021bional, cu o experien\u021b\u0103 consistent\u0103 \u00een domeniul analizei conflictelor \u00eenghe\u021bate \u0219i a drepturilor omului, profesorul Vitalie G\u0103murari a explicat rolul justi\u021biei tranzi\u021bionale \u00een zonele de conflict, pozi\u021bia partidului aflat la guvernare \u00een Republica Moldova, PDM, \u00een privin\u021ba reglement\u0103rii conflictului transnistrean dar \u0219i modul prin care Rom\u00e2nia s-ar putea implica mai mult \u00een aceast\u0103 problem\u0103. <\/em><\/p>\n

\"\"

Profesorul universitar Vitalie G\u0103murari<\/strong><\/em><\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Stimate domnule profesor, sunte\u021bi un reputat analist al conflictelor, \u00een paradigma justi\u021biei tranzi\u021bionale. Ne pute\u021bi expune, c\u00e2t se poate de scurt, cum vede\u021bi aplicabilitatea acestei teorii la cazul transnistrean?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: Justi\u021bia tranzi\u021bional\u0103 este rezultatul pragmatismului englezesc de a g\u0103si solu\u021bii \u00een situa\u021bii \u00een care societatea este bulversat\u0103 \u00een urma unor tensiuni, fie este vorba despre trecerea printr-un conflict armat, fie ca urmare a unui regim autoritar\/dictatorial. Cazul \u201etransnistrean\u201d este unul care se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een conceptul justi\u021biei tranzi\u021bionale \u2013 conflictul armat de pe Nistru din 1992, dar \u0219i cauzele care au dus la declan\u0219area acestuia \u0219i efectele pe care le-a produs \u00een raport cu societatea moldoveneasc\u0103 in integrum<\/em> \u0219i, par\u021bial, \u00een regiune. Este bine cunoscut c\u0103 justi\u021bia tranzi\u021bional\u0103 are obiectivele, principiile, izvoarele sale, dar nu are finalit\u0103\u021bi clare. Avem \u00een vedere c\u0103 justi\u021bia tranzi\u021bional\u0103 nu are un r\u0103spuns ideal tuturor societ\u0103\u021bilor post-conflictuale. Foarte mult depinde de tradi\u021biile istorice, specificul regiunii, dar \u0219i de dorin\u021ba p\u0103r\u021bilor \u0219i aici ne referim \u00een special la lideri politici, personalit\u0103\u021bi, mesajul c\u0103rora de regul\u0103 este unul decisiv.<\/p>\n

Nu putem vorbi despre o formul\u0103 ideal\u0103 pentru cazul \u201etransnistrean\u201d, care ar putea fi preluat\u0103 din alte situa\u021bii similare, dar, totodat\u0103, anumite mecanisme \u0219i institu\u021bii ale conceptului justi\u021biei tranzi\u021bionale ar putea fi implementate cu succes. \u00cen cazul Republicii Moldova, spre deosebire de alte situa\u021bii, inclusiv din Europa, cum ar fi Irlanda de Nord, Bosnia \u0219i Her\u021begovina, Kosovo, Karabahul de Munte, conflictul nu are o conota\u021bie etnic\u0103 sau religioas\u0103, ci are la baza sa factorul politic. Acest fapt poate crea acele condi\u021bii necesare, care ar putea favoriza dialogul dintre Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol \u00een contextul implement\u0103rii treptate a unor institu\u021bii ale justi\u021biei tranzi\u021bionale.<\/p>\n

 <\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere rolul dumneavoastr\u0103 de purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al Partidului Democrat din Moldova, v\u0103 rog s\u0103 ne schi\u021ba\u021bi pozi\u021bia partidului \u00een evaluarea stadiului conflictului \u0219i preferin\u021bele pentru solu\u021bionarea conflictului.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: Atunci c\u00e2nd am acceptat func\u021bia de purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al Partidului Democrat din Moldova, am spus foarte clar, c\u0103 voi \u00eencerca s\u0103 aplic practica \u0219i cuno\u0219tin\u021bele acumulate pe parcursul carierei mele de profesor universitar, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i de expert al unor organiza\u021bii interna\u021bionale, cum ar fi de exemplu Comitetul Interna\u021bional al Crucii Ro\u0219ii, pentru ca dialogul politic \u00een societate s\u0103 aib\u0103 o abordare \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n

Practica demonstreaz\u0103 c\u0103 acele societ\u0103\u021bi care fac acest lucru, devin societ\u0103\u021bi prospere, chiar dac\u0103 unele efecte nu sunt palpabile imediat. Or, o asemenea responsabilitate poate s\u0103 \u0219i-o asume doar o clas\u0103 politic\u0103 care are viziuni clare de dezvoltare a societ\u0103\u021bii, argumentele sale av\u00e2nd un suport \u0219tiin\u021bific. \u00cen contextul conflictului \u201etransnistrean\u201d aceast\u0103 regul\u0103 are o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103, fiind o solu\u021bie clar\u0103 \u0219i binevenit\u0103, doar c\u0103 implementarea ei \u021bine de voin\u021ba politic\u0103. V\u0103 aduc un exemplu din dreptul interna\u021bional. Este bine cunoscut c\u0103 sistemul normativ interna\u021bional este constituit din diverse norme \u2013 politice, juridice, morale, religioase, organiza\u021bionale etc., \u00eentre acestea exist\u00e2nd o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103. Astfel, nici o norm\u0103 de drept interna\u021bional nu poate fi elaborat\u0103 sau aplicat\u0103 \u00een lipsa voin\u021bei politice ale statelor. \u0218i viceversa, nici o norm\u0103 politic\u0103 nu poate fi aplicat\u0103 \u00een lipsa unei argument\u0103ri din punct de vedere al dreptului interna\u021bional. Prin analogie cu dreptul interna\u021bional, ne asum\u0103m r\u0103spunderea s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 punerea \u00een aplicare a institu\u021biilor justi\u021biei tranzi\u021bionale \u00een cazul \u201etransnistrean\u201d este condi\u021bionat\u0103 \u00een mod direct de factorul politic. Or, conceptul justi\u021biei tranzi\u021bionale face parte din dreptul interna\u021bional umanitar. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, putem afirma c\u0103 o asemenea abordare va avea efecte directe \u0219i asupra societ\u0103\u021bii moldovene\u0219ti, dezbinate \u00een baza criteriilor politici.<\/p>\n

Cert este c\u0103 punerea \u00een aplicare a unor institu\u021bii \u0219i mecanisme ale justi\u021biei tranzi\u021bionale \u00een Republica Moldova va atrage \u00een acest proces clasa politic\u0103 \u0219i societatea civil\u0103 nu doar \u00een raport cu cazul \u201etransnistrean\u201d, ci cu siguran\u021b\u0103 va avea efecte mult mai largi. Ne referim la a\u0219a institu\u021bii ca lustra\u021bia, amnistierea, revizuirea istoriei, constatarea factorilor reali ce au dus la declan\u0219area conflictului, fapt ce va duce la identificarea nivelului de vinov\u0103\u021bie a reprezentan\u021bilor p\u0103r\u021bilor la conflict, dar \u0219i a celor care nu au \u00eentreprins nimic pentru a-l evita, de\u0219i, \u0219i-au asumat responsabilitatea pentru guvernarea \u021b\u0103rii la acel moment. Nu este vorba nici \u00eentr-un caz despre o eventual\u0103 \u201ev\u00e2n\u0103toare de vr\u0103jitori\u201d, ba din contra, o abordare \u0219tiin\u021bific\u0103 a acestui fenomen, ar permite s\u0103 evit\u0103m acele gre\u0219eli pe care le-au comis alte state \u00een implementarea unor instrumente ale justi\u021biei tranzi\u021bionale.<\/p>\n

Doar un exemplu \u2013 forma \u00een care a fost aplicat\u0103 legea lustra\u021biei \u00een a\u0219a state cu tradi\u021bii democratice cum sunt Fran\u021ba, Regatul \u021a\u0103rilor de Jos, Grecia sau Norvegia, dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, ne demonstreaz\u0103 pe c\u00e2t este de important ca acest proces s\u0103 nu se transforme \u00eentr-o revan\u0219\u0103 politic\u0103 a \u00eenving\u0103torilor asupra celor \u00eenvin\u0219i. Or, o asemenea abordare nu duce la o reconciliere real\u0103 a societ\u0103\u021bii, ba din contra, duce la dezbinarea acesteia.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ave\u021bi alia\u021bi \u00een parlament pentru a coagula o politic\u0103 guvernamental\u0103 coerent\u0103 \u00een problema transnistrean\u0103? Cine v\u0103 sunt alia\u021bii, \u0219i cine v\u0103 sunt adversarii, \u00een aceast\u0103 problem\u0103?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: Eu cred c\u0103 \u00een raport cu cazul \u201etransnistrean\u201d nu ar trebui s\u0103 vorbim doar din punct de vedere al unui partid politic, inclusiv \u00een situa\u021bia \u00een care acesta se afl\u0103 la guvernare. Procesul de reconciliere na\u021bional\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103 un proiect de \u021bar\u0103 la care s\u0103 participe \u00eentreaga societate, dat fiind c\u0103 el produce efecte \u00een raport cu fiecare cet\u0103\u021bean al Republicii Moldova, indiferent de zona \u00een care locuie\u0219te sau viziunile sale politice. Practica demonstreaz\u0103 c\u0103 realizarea unui asemenea proiect este imposibil f\u0103r\u0103 implicarea \u00eentregii societ\u0103\u021bi, dar este evident c\u0103 trebuie s\u0103 fie identifica\u021bi \u0219i acei lideri care \u00ee\u0219i vor asuma rolul de locomotiv\u0103 \u00een promovarea conceptului justi\u021biei tranzi\u021bionale. Este evident c\u0103 vor fi \u0219i de acei care vor \u00eencerca s\u0103 pun\u0103 anumite bariere \u00een acest proces, uneori chiar cu sus\u021binere ideologic\u0103 din str\u0103in\u0103tate, doar c\u0103 asigurarea caracterului transparent al acestui proces \u0219i atragerea la dialog a \u00eentregii societ\u0103\u021bi, va fi acel garant, care va asigura caracterul ireversibil al procesului de reconciliere na\u021bional\u0103.<\/p>\n

Este important s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m rolul elitei intelectuale din Republica Moldova \u00een promovarea conceptului justi\u021biei tranzi\u021bionale, a\u0219a cum au f\u0103cut-o alte societ\u0103\u021bi ce au trecut prin conflicte armate sau regimuri autoritare. Aceasta presupune organizarea dezbaterilor, consolidarea unui dialog continuu pe diverse situa\u021bii \u0219i aspecte de interes comun, asumarea responsabilit\u0103\u021bii pentru punerea \u00een aplicare ale unor institu\u021bii ale justi\u021biei tranzi\u021bionale. Or, acest chestionar adresat de c\u0103tre dumneavoastr\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 trebuie privit ca un element al procesului de familiarizare a societ\u0103\u021bii cu conceptul justi\u021biei tranzi\u021bionale \u00een general \u0219i a posibililor efecte ale acestui concept asupra solu\u021biilor \u00een procesul de reglementare a conflictului \u201etransnistrean\u201d, \u00een special.<\/p>\n

Consider c\u0103 \u00een pofida faptului c\u0103 au trecut peste dou\u0103 decenii de la acel conflict armat, \u00een urma c\u0103ruia societatea moldoveneasc\u0103 a r\u0103mas divizat\u0103, or, acest conflict a dus la polarizarea \u00eentregii societ\u0103\u021bi, putem vorbi despre posibilitatea real\u0103 de reconciliere, chiar dac\u0103 acest proces va fi unul de durat\u0103.<\/p>\n

Or, justi\u021bia tranzi\u021bional\u0103 nici nu asigur\u0103 efecte imediate, acesta este un proces dinamic, \u00een care foarte mult depinde de cei antrena\u021bi \u00een realizarea lui. Sper\u0103m c\u0103 viitorul Legislativ va reveni asupra acestui subiect important \u0219i va propune elaborarea unei strategii eficace de punere \u00een aplicare a justi\u021biei tranzi\u021bionale \u00een Republica Moldova.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cum vede\u021bi rolul societ\u0103\u021bii civile, pe ambele maluri ale Nistrului, \u00een sus\u021binerea procesului de reglementare? Sunt dispu\u0219i factorii politici de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol s\u0103 accepte argumente \u0219i expertiz\u0103 din aceast\u0103 direc\u021bie?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: Reglementarea conflictului \u201etransnistrean\u201d este imposibil\u0103 \u00een lipsa implic\u0103rii active a societ\u0103\u021bii civile de pe ambele maluri ale Nistrului, aceasta indiscutabil este o ipotez\u0103. Orice proces de acest gen, dac\u0103 nu este impulsionat \u0219i monitorizat de societatea civil\u0103, este greu de asigurat at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u0219i pe termen lung. Dat fiind c\u0103 justi\u021bia tranzi\u021bional\u0103 este o institu\u021bie a dreptului interna\u021bional umanitar, ea inevitabil este afectat\u0103 de aceia\u0219i factori, \u00een mare parte de ordin politic.<\/p>\n

Este bine cunoscut c\u0103 aplicarea dreptului interna\u021bional umanitar, de regul\u0103, este condi\u021bionat\u0103 de prezen\u021ba unui conflict armat, inclusiv interna\u021bional sau non-interna\u021bional. Or, autorit\u0103\u021bile de regul\u0103 nu recunosc prezen\u021ba unui conflict, \u00een contextul \u00een care, odat\u0103 recunosc\u00e2nd faptul c\u0103 statul se afl\u0103 \u00eentr-un conflict, acestea sunt obligate s\u0103 aplice normele dreptului interna\u021bional umanitar, ceea ce deseori este privit negativ de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi. Exemple pot fi aduse multe, \u00eencep\u00e2nd cu conflictul de pe Nistru, dou\u0103 opera\u021biuni militare din Cecenia, opera\u021biunea antitero din sud-estul Ucrainei \u0219i multe altele. Or, chiar \u0219i \u00een cazul Tribunalului Penal Interna\u021bional pentru fosta Iugoslavie, spe\u021ba Dusco Tadic (prima spe\u021b\u0103 examinat\u0103 de tribunal), ap\u0103rarea a \u00eencercat s\u0103 resping\u0103 jurisdic\u021bia tribunalului pe acest caz, motiv\u00e2nd c\u0103 nu este un conflict armat interna\u021bional, fapt ce limita semnificativ posibilit\u0103\u021bile tribunalului de a aplica normele dreptului interna\u021bional umanitar, \u00een special Conven\u021biile de la Geneva din 1949.<\/p>\n

Acela\u0219i lucru \u00eel putem spune \u0219i despre dorin\u021ba Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Tiraspolului de a accepta pornirea unui dialog, care ar prevedea anumite studii, expertize, anchete etc. \u00cen special o asemenea lips\u0103 de dorin\u021b\u0103 va fi argumentat\u0103 \u0219i este firesc, prin nivelul sc\u0103zut de \u00eencredere reciproc\u0103 a p\u0103r\u021bilor. \u0218i iat\u0103 \u00een asemenea situa\u021bie, rolul societ\u0103\u021bii civile de pe ambele maluri ale Nistrului poate fi unul definitoriu.<\/p>\n

Practica demonstreaz\u0103 c\u0103 reprezentan\u021bii societ\u0103\u021bii civile \u00eentre\u021bin contacte destul de bune cu organiza\u021bii interna\u021bionale non-guvernamentale, fapt ce poate asigura o finan\u021bare a anumitor programe comune, vizite de expertizare, invitarea unor exper\u021bi \u00een materie etc. Anume de insisten\u021ba \u0219i de nivelul de implicare \u00een acest proces a societ\u0103\u021bii civile ce reprezint\u0103 ambele maluri, \u00een mare parte depinde flexibilitatea autorit\u0103\u021bilor de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol de a \u00eentre\u021bine un dialog \u00een contextul punerii \u00een aplicare a mecanismelor justi\u021biei tranzi\u021bionale.<\/p>\n

 <\/p>\n

Considera\u021bi c\u0103 mass-media, la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol, reflect\u0103 \u00een mod obiectiv stadiul \u0219i nevoile reglement\u0103rii? Ce sugestii a\u021bi transmite actorilor media?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: Dac\u0103 e s\u0103 ne referim la mass-media de la Tiraspol, atunci trebuie s\u0103 constat\u0103m, c\u0103 este destul de dificil s\u0103 reflec\u021bi \u00een mod obiectiv situa\u021bia creat\u0103 \u00een zon\u0103, \u00een contextul \u00een care acestea se afl\u0103 sub un control dur din partea autorit\u0103\u021bilor locale. Or, unul din obiectivele urm\u0103rite de justi\u021bia tranzi\u021bional\u0103, \u00een special de una din institu\u021biile sale \u2013 DDR (democratizare, dezarmare \u0219i re\u00eencadrare), vine s\u0103 asigure o libertate de exprimare prin intermediul unei mass-media libere \u0219i deschise. Totu\u0219i, aceasta nu trebuie s\u0103 fie un impediment pentru promovarea conceptului justi\u021biei tranzi\u021bionale \u00een societate, inclusiv \u00een st\u00e2nga Nistrului. Referitor la mass-media de la Chi\u0219in\u0103u, situa\u021bia este mai deschis\u0103, \u00eens\u0103 din lipsa unui interes din partea clasei politice, a jurnali\u0219tilor, a exper\u021bilor din diverse domenii, situa\u021bia r\u0103m\u00e2ne a fi una incert\u0103.<\/p>\n

Totu\u0219i unele succese sunt. A\u0219a, de exemplu conceptul de justi\u021bie tranzi\u021bional\u0103 este abordat \u00een cadrul unor programe de studii la nivel de Universit\u0103\u021bi, cei drept, la ciclul II \u0219i III \u2013 masterat \u0219i doctorat; au fost organizate unele emisiuni dedicate justi\u021biei tranzi\u021bionale, la care a participat autorul, au fost organizate mese rotunde, works shopuri, unele cu suportul logistic \u0219i financiar al unor organiza\u021bii interna\u021bionale \u0219i a ambasadelor acreditate la Chi\u0219in\u0103u. P\u00e2n\u0103 a da o analiz\u0103 obiectivit\u0103\u021bii expunerii din partea mass-media, este important ca reprezentan\u021bii acesteia s\u0103 fie familiariza\u021bi cu conceptul justi\u021biei tranzi\u021bionale, fapt ce va duce la apari\u021bia unui interes sporit din partea jurnali\u0219tilor fa\u021b\u0103 de problematica \u00een cauz\u0103. Or, aceasta la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een mod inevitabil v-a duce la dezbateri \u00een societate cu implicarea reprezentan\u021bilor de pe ambele maluri ale Nistrului.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cum evalua\u021bi rolul prezent \u0219i misiunea viitoare a Rom\u00e2niei \u00een reglementarea transnistrean\u0103? Ce a\u0219tept\u0103ri ave\u021bi din partea statului \u0219i societ\u0103\u021bii civile rom\u00e2ne\u0219ti?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: De la bun \u00eenceput vreau s\u0103 spun c\u0103 eu personal regret c\u0103 Rom\u00e2nia a fost exclus\u0103 din formatul de negocieri, din care ini\u021bial f\u0103cea parte. Astfel, Chi\u0219in\u0103ul s-a trezit singur \u00een fa\u021ba Moscovei \u0219i Kievului care sus\u021bineau Tiraspolul. Efectele acestei erori s-au sim\u021bit de-a lungul anilor. Dar asta este deja trecut, important este s\u0103 nu repet\u0103m gre\u0219elile comise.<\/p>\n

Evident c\u0103 ne-am dori ca Rom\u00e2nia s\u0103 participe activ la procesul de reglementare a conflictului \u201etransnistrean\u201d, \u00een contextul \u00een care este \u0219i membru al Uniunii Europene. Or, este foarte clar c\u0103 situa\u021bia poate fi schimbat\u0103 doar odat\u0103 cu \u201einterna\u021bionalizarea\u201d acestui conflict, am \u00een vedere implicarea \u00een dialogul politic a mai multor factori, inclusiv Rom\u00e2nia ca \u021bar\u0103 care con\u0219tientizeaz\u0103 efectele nesolu\u021bion\u0103rii unui conflict \u00een zona bazinului M\u0103rii Negre, spa\u021biu care odat\u0103 cu ocuparea \u00een 2014 a Crimeii de c\u0103tre Rusia, a devenit \u0219i mai sensibil din punct de vedere al securit\u0103\u021bii regionale.<\/p>\n

Practica demonstreaz\u0103 c\u0103 \u00een procesul de reglementare a unei situa\u021bii conflictuale, inclusiv post-conflict, trebuie implica\u021bi actori interna\u021bionali, care \u00eentre timp sunt \u0219i garan\u021bi ai continuit\u0103\u021bii dialogului politic cu obiective bine definite \u0219i cu anumite strategii de durat\u0103 elaborate cu participarea p\u0103r\u021bilor la conflict. Or, \u00een asemenea situa\u021bii, unul din obiectivele urm\u0103rite este restabilirea \u00eencrederii \u00eentre p\u0103r\u021bi \u0219i asigurarea lor c\u0103 procesul de negocieri va fi unul transparent, cel pu\u021bin la nivel de anumite decizii finale pe anumite chestiuni de interes comun.<\/p>\n

Exemplul Irlandei de Nord este unul benefic. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 liderii catolici \u0219i protestan\u021bi au putut dep\u0103\u0219i anumite ambi\u021bii dictate de egoul personal, p\u0103r\u021bile au putut solicita \u0219i asigura implicarea \u00een procesul de negocieri a unor actori interna\u021bionali influen\u021bi, dar \u00een acela\u0219i timp \u0219i credibili. S\u0103 nu uit\u0103m \u0219i de faptul c\u0103 asigurarea unei bune func\u021bion\u0103ri a unui asemenea proces este unul costisitor, pe care p\u0103r\u021bile de regul\u0103 nu \u00eel pot asigura. A\u0219a c\u0103 atragerea la acest dialog a mai multor actori interna\u021bionali poate asigura \u0219i instituirea unui fond at\u00e2t de necesar \u00een contextul punerii \u00een aplicare a justi\u021biei tranzi\u021bionale. S\u0103 ne imagin\u0103m, de exemplu, situa\u021bia \u00een care bosniacii musulmani \u0219i croa\u021bi din zona ora\u0219ului Mostar nu ar fi avut sus\u021binerea Na\u021biunilor Unite, inclusiv cea financiar\u0103, gra\u021bie c\u0103reia a fost restabilit podul de piatr\u0103 cu o istorie de peste 500 de ani, aruncat \u00een aer \u00een 1993, \u00een timpul conflictului din Balcani. Am fi putut oare vorbi despre o restabilire a \u00eencrederii \u00eentre cele dou\u0103 comunit\u0103\u021bi pentru care acest pod a constituit timp de secole un simbol al coexisten\u021bei pa\u0219nice a celor dou\u0103 confesiuni?<\/p>\n

Un alt argument referitor la rolul Rom\u00e2niei \u00een participarea la acest proces ar fi faptul c\u0103 Rom\u00e2nia are o tradi\u021bie bogat\u0103 \u00een materie de drept interna\u021bional umanitar, iar Asocia\u021bia rom\u00e2n\u0103 de drept umanitar \u00eentre\u021bine leg\u0103turi amicale cu asocia\u021biile similare din diverse state, inclusiv cele ce au avut de afacere cu justi\u021bia tranzi\u021bional\u0103.<\/p>\n

Astfel, acest proces ar putea fi asigurat de participarea unor exper\u021bi de talie, fie este vorba despre unii exper\u021bi, reprezentan\u021bi ai Comitetului Interna\u021bional al Crucii Ro\u0219ii, fie despre unii exper\u021bi na\u021bionali care au participat la diverse stadii de negocieri \u00een contextul punerii \u00een aplicare a mecanismelor justi\u021biei tranzi\u021bionale. Dac\u0103 ne referim la ultimul aspect, el ar presupune mai degrab\u0103 implicarea activ\u0103 a societ\u0103\u021bii civile rom\u00e2ne\u0219ti, dec\u00e2t al statului rom\u00e2n, ceea ce ar permite instituirea unui dialog pe dou\u0103 dimensiuni \u2013 la nivel de oficiali ai statelor \u0219i cel la nivel reprezentan\u021bi ai societ\u0103\u021bii civile, fiecare dintre care ar putea s\u0103-\u0219i aib\u0103 propria agend\u0103, dar, totodat\u0103, care ar putea fi coordonate \u00eentre ele.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Au trecut mai bine de patru ani de la semnarea \u0219i ratificarea acordului de asociere \u00eentre Republica Moldova \u0219i Uniunea European\u0103. Concret, ce ini\u021biative \u0219i propuneri au venit din spa\u021biul european pentru reglementarea transnistrean\u0103 \u0219i \u00een ce m\u0103sur\u0103 considera\u021bi c\u0103 reformele din Justi\u021bie, f\u0103cute \u00een spirit european, ajut\u0103 scopului de reglementare al conflictului?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: Pentru Republica Moldova credem c\u0103 important este s\u0103 simte sus\u021binerea real\u0103 a procesului de reglementare a conflictului \u201etransnistrean\u201d, deoarece \u00een finalul acestui dialog nu trebuie s\u0103 existe \u00eenving\u0103tori \u0219i \u00eenvin\u0219i. Astfel, pe l\u00e2ng\u0103 ini\u021biativele parvenite din partea Uniunii Europene, ar trebui s\u0103 existe mai multe ini\u021biative clare din partea Chi\u0219in\u0103ului, \u00een contextul \u00een care acestea nu vor fi considerate discriminatorii din partea popula\u021biei din st\u00e2ng\u0103 Nistrului. Ne referim la popula\u021bie \u0219i nu la autorit\u0103\u021bi, dat fiind c\u0103 anume popula\u021bia trebuie s\u0103 beneficieze de rezultate reale \u0219i s\u0103 solicite autorit\u0103\u021bilor s\u0103 accepte un dialog cu Chi\u0219in\u0103ul, \u00een situa\u021bia \u00een care \u00een zona din st\u00e2ng\u0103 Nistrului nu a fost pus \u00een aplicare procesul DDR, despre care am vorbit anterior.<\/p>\n

Totodat\u0103, Acordul de Asociere acoper\u0103 nu doar partea dreapt\u0103 a Nistrului, dar \u0219i teritoriul din st\u00e2nga Nistrului, a\u0219a c\u0103 efectele sale sunt percepute de popula\u021bia din regiune. Faptul c\u0103 exportul din st\u00e2nga Nistrului \u00een spa\u021biul comunitar a crescut este un argument forte c\u0103 efectele sunt pozitive. Totodat\u0103, observ\u0103m \u0219i alte momente pozitive, cei drept sub egida OSCE, dar totu\u0219i, lucruri care ani de zile nu puteau fi solu\u021bionate. Ne referim la situa\u021bia \u0219colilor cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din regiune, terenurile agricole ce apar\u021bin locuitorilor din teritoriile ce se afl\u0103 sub jurisdic\u021bia Chi\u0219in\u0103ului, dialogul privind recunoa\u0219terea actelor de studii din regiunea \u201etransnistrean\u0103\u201d, eliberarea numerelor de \u00eenmatriculare pentru transportul auto din regiune, cu care ace\u0219tia pot circula liber \u00een spa\u021biul european. Este un \u00eenceput, dar conteaz\u0103 s\u0103 existe \u00eencrederea c\u0103 acest proces este unul ireversibil \u0219i iat\u0103 aici rolul Uniunii Europene ar fi unul decisiv.<\/p>\n

Un alt exemplu. \u00cen 2016-2017 am fost implicat \u00eentr-un proiect al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii \u0219i al Irlandei de Nord la Chi\u0219in\u0103u \u201dInduction and Capacity Building Support for Law Enforcement Officials of Moldova in Transitional Justice as a Mechanism of Post-Conflict Settlement\u201d. Obiectivul acestui proiect a fost familiarizarea cu practica britanic\u0103 de punere \u00een aplicare a conceptului justi\u021biei tranzi\u021bionale \u00een Irlanda de Nord \u0219i analiza solu\u021biilor pentru Republica Moldova. \u00cen cadrul Proiectului au fost organizate c\u00e2teva mese rotunde cu participarea judec\u0103torilor \u0219i a procurorilor, \u00een cadrul c\u0103rora, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u021biva exper\u021bi de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i din Belfast am descris conceptul, mecanismele, instrumentele justi\u021biei tranzi\u021bionale, inclusiv prin prisma practicii interna\u021bionale, dar \u0219i a unor state luate aparte. Ne-am referit la efectele pozitive, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i la cele negative constatate \u00een urma implement\u0103rii justi\u021biei tranzi\u021bionale. \u00cen opinia noastr\u0103, asemenea proiecte sunt destul de binevenite pentru o societate dezbinat\u0103 cum este \u00een Republica Moldova, care impune un dialog \u00eentre p\u0103r\u021bi cu implicarea factorului extern.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cum s-a schimbat pozi\u021bia Ucrainei \u00een negocierile din formatul 5 plus 2 din 2014, dup\u0103 Revolu\u021bia de la Kiev, dup\u0103 conflictul armat din estul acestei \u021b\u0103ri \u0219i anexarea Crimeii?\u00a0 Solu\u021bionarea conflictului transnistrean \u0219i eliberarea acestui teritoriu de trupele de ocupa\u021bie se afl\u0103 pe agenda de priorit\u0103\u021bi ale Ucrainei?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: \u00cenainte de a aduce argumente prin care a\u0219i motiva schimbarea atitudinii din partea Ucrainei fa\u021b\u0103 de procesul de negociere \u00een formatul existent, a\u0219i dori s\u0103 vin cu unele preciz\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, cunosc situa\u021bia din Ucraina nu doar din mass-media, dar \u0219i din discu\u021bii directe cu colegii mei de la Kiev. Mai mult, de 15 ani colabor\u0103m activ \u00een cadrul delega\u021biilor regionale ale Comitetului Interna\u021bional al Crucii Ro\u0219ii, astfel, av\u00e2nd ocazia de mai multe ori s\u0103 m\u0103 expun referitor la rolul pe care l-a avut Kievul \u00een procesul de reglementare a conflictului \u201etransnistrean\u201d.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, la propunerea parvenit\u0103 din partea autorit\u0103\u021bilor de la Kiev, recent am acceptat s\u0103 fiu membru al board-ului \u0219tiin\u021bific consultativ pe l\u00e2ng\u0103 Ministerul pentru teritoriile temporar ocupate \u0219i persoanele deplasate al Ucrainei. Ceea ce foarte mult caracterizeaz\u0103 Ucraina p\u00e2n\u0103 la evenimentele din iarna 2013-2014, este c\u0103 doctrina militar\u0103 ucrainean\u0103 considera inamicul principal blocul NATO, inclusiv Rom\u00e2nia, iar la frontiera de est, practic nu existau for\u021be armate. Acest moment cred c\u0103 explic\u0103 \u0219i pozi\u021bia Kievului \u00een cadrul negocierilor pe chestiunea \u201etransnistrean\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen acest context, aduc la cuno\u0219tin\u021b\u0103 faptul, c\u0103 \u00een 2015 am prezentat un proiect privind statutul for\u021belor pacificatoare \u00een dreptul interna\u021bional: cazul Republica Moldova, \u00een care, pe l\u00e2ng\u0103 analiza statutului for\u021belor pacificatoare din punct de vedere al dreptului interna\u021bional, am adus \u0219i argumentul juridic ce ar putea fi invocat \u00een contextul modific\u0103rii formatului de negociatori.<\/p>\n

Astfel, revizuirea prevederilor Acordului poate fi argumentat\u0103 prin doctrina rebus sic stantibus<\/em>, care sus\u021bine c\u0103 refuzul \u00een mod unilateral de la un tratat poate avea loc \u00een rezultatul schimb\u0103rilor esen\u021biale ale condi\u021biilor \u00een care acesta a fost \u00eencheiat. Or, ocuparea Crimeii (starea de r\u0103zboi de jure<\/em>) \u0219i conflictul armat din sud-estul Ucrainei, \u00een situa\u021bia \u00een care Rusia de\u021bine un control efectiv asupra autorit\u0103\u021bilor locale (starea de r\u0103zboi de facto<\/em>), face destul de actual\u0103 doctrina \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 aceast\u0103 doctrin\u0103 nu \u0219i-a g\u0103sit loc \u00een documentul de codificare a dreptului tratatelor interna\u021bionale \u2013 Conven\u021bia de la Viena din 1969 \u2013 este recunoscut c\u0103 aceast\u0103 norm\u0103 are un caracter cutumiar. Cel pu\u021bin doctrina \u00een cauz\u0103 poate fi un argument \u00een sus\u021binerea pozi\u021biei Republicii Moldova privind schimbarea formatului actual de pacificatori \u0219i \u00eenlocuirea acestuia cu observatori civili, care ar prevedea implicarea cea mai activ\u0103 a Uniunii Europene \u00een reglementarea definitiv\u0103 a diferendului \u201etransnistrean\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 e s\u0103 apreciem atitudinea Ucrainei fa\u021b\u0103 de formatul de negocieri, atunci ar trebui s\u0103 constat\u0103m c\u0103 aceast\u0103 chestiune ar trebui s\u0103 preocupe mai degrab\u0103 Chi\u0219in\u0103ului, iar Kievul ar putea s\u0103 ne acorde sus\u021binerea necesar\u0103. Altceva e, dac\u0103 s\u0103 ne referim la atitudinea Ucrainei fa\u021b\u0103 de acest conflict, \u00een contextul \u00een care ea s-ar fi putut trezi cu un conflict armat pe dou\u0103 fronturi, ceea ce pentru Ucraina ar fi \u00eensemnat o veritabil\u0103 catastrof\u0103, \u00een situa\u021bia \u00een care pe parcursul ultimelor dou\u0103 decenii s-a f\u0103cut mers pe calea distrugerii \u0219i demoraliz\u0103rii propriilor for\u021be armate.<\/p>\n

Ce \u021bine de statutul juridic al peninsulei Crimeea, \u00een mod evident c\u0103, Ucraina nu a acceptat provoc\u0103rile din partea Rusiei, acord\u00e2ndu-i statut de teritoriu aflat sub regim de ocupa\u021bie militar\u0103 str\u0103in\u0103. Lec\u021bia \u00eenv\u0103\u021bat\u0103, inclusiv \u00een baza practicii Republicii Moldova, i-a permis Ucrainei s\u0103 mearg\u0103 pe calea \u201einterna\u021bionaliz\u0103rii\u201d situa\u021biei, soldat\u0103 printr-o victorie diplomatic\u0103 \u00een incinta ONU.<\/p>\n

Ne referim la rezolu\u021bia votat\u0103 cu o majoritate cov\u00e2r\u0219itoare \u00een Adunarea General\u0103 prin care statele membre au reconfirmat faptul c\u0103 Crimeea este parte component\u0103 a Ucrainei (2014). Adoptarea unei asemenea rezolu\u021bii de c\u0103tre Adunarea General\u0103 a fost maximum posibil \u00een contextul \u00een care o eventual\u0103 rezolu\u021bie \u00een cadrul Consiliul de Securitate ar fi fost blocat\u0103 de veto aplicat de Rusia. Sus\u021binerea Ucrainei s-a v\u0103zut \u0219i \u00een formatul sanc\u021biunilor aplicate fa\u021b\u0103 de Rusia. Aici a\u0219i veni cu o precizare din punct de vedere a dreptului interna\u021bional. Termenul sanc\u021biuni a devenit unul uzual \u00een situa\u021bia descris\u0103, doar c\u0103 din punct de vedere al dreptului interna\u021bional trebuie utilizat un alt termen \u2013 contram\u0103surile. Sigur c\u0103 este o precizare mai degrab\u0103 pentru speciali\u0219ti \u00een materie, dar cu aceast\u0103 ocazie, consider\u0103m c\u0103 ea este binevenit\u0103. Contram\u0103surile sunt aplicate unui stat, c\u0103ruia nu-i pot fi aplicate sanc\u021biuni politice sau materiale de c\u0103tre Consiliul de Securitate, pentru \u00eenc\u0103lcarea unei norme imperative de drept interna\u021bional, \u00een contextul \u00een care acest stat posed\u0103 dreptul de veto.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pute\u021bi enumera care sunt \u00een opinia dumneavoastr\u0103 cei mai importan\u021bi pa\u0219i f\u0103cu\u021bi pentru apropierea celor dou\u0103 maluri ale Nistrului \u00een ultimii patru ani?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: Dac\u0103 s\u0103 ne referim la ultimii patru ani, ar trebui s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 nu putem vorbi despre o strategie elaborat\u0103 pentru aceast\u0103 perioad\u0103. Or, evident c\u0103 a existat acel format de negocieri, cu toate neajunsurile sale, la moment altul nu exist\u0103 \u0219i trebuie de reie\u0219it din posibilit\u0103\u021bile reale. Totodat\u0103, dac\u0103 s\u0103 ne referim la ultimii doi ani, atunci observ\u0103m c\u0103 eforturile \u00eentreprinse au dat road\u0103. Adev\u0103rul este c\u0103 unele din aceste rezultate sunt de mai mult timp pe agenda participan\u021bilor la procesul de negocieri, \u00een special al OSCE. Nu este vorba despre o \u00eencercare din partea guvern\u0103rii de a \u201eprivatiza\u201d unele rezultate ce produc efecte pozitive, \u00een cazul dat ar trebui s\u0103 existe o conlucrare \u00eentre toate for\u021bele politice, cu anumite proiecte, inclusiv mici, dar care s\u0103 fie sim\u021bite de oamenii de r\u00e2nd, astfel, s\u0103 fie treptat restabilit\u0103 \u00eencrederea \u00eentre cele dou\u0103 maluri ale Nistrului.<\/p>\n

Or, a\u0219a cum am men\u021bionat \u0219i anterior, \u00een cazul Republicii Moldova conceptul justi\u021biei tranzi\u021bionale trebuie privit mai larg, acesta acoperind nu doar conflictul \u201etransnistrean\u201d, dar \u0219i societatea in integrum<\/em>, \u00een contextul \u00een care aceasta r\u0103m\u00e2ne a fi una profund divizat\u0103 din punct de vedere politic. Practica altor \u021b\u0103ri ne arat\u0103 c\u0103 acest proces este unul ce dureaz\u0103 \u00een timp, \u00eens\u0103 alternativ\u0103 nu exist\u0103 pentru o societate care \u00ee\u0219i dore\u0219te cu adev\u0103rat o reconciliere real\u0103 \u0219i nu o r\u0103zbunare de moment, \u00een situa\u021bia \u00een care una din p\u0103r\u021bi simte c\u0103 poate beneficia de anumite avantaje, doar c\u0103 acestea de regul\u0103 sunt de scurt\u0103 durat\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 activitatea Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (LACT), program de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 ini\u021biat \u0219i sus\u021binut de mai mul\u021bi profesori ai Universit\u0103\u021bii \u201eLucian Blaga\u201c, poate sprijini la reglementarea conflictului separatist de pe Nistru? Atragerea mass-mediei din Rom\u00e2nia dar \u0219i a ONG-urilor \u00een proiectele LACT ar putea contribui scopului final, de integrare teritorial\u0103 a regiunii \u00een Republica Moldova?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Vitalie G\u0103murari: Din start vreau s\u0103-mi expun opinia, c\u0103 este indiscutabil faptul c\u0103 activitatea LACT prezint\u0103 interes \u0219i este semnificativ, cel pu\u021bin din dou\u0103 considerente.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, pentru societatea din Rom\u00e2nia, pentru care subiectul \u201etransnistrean\u201d nu constituie unul prioritar, ar permite informarea despre realit\u0103\u021bile cu care se confrunt\u0103 Republica Moldova \u00een contextul prezen\u021bei unui conflict armat \u201e\u00eenghe\u021bat\u201d pe parcursul a peste dou\u0103 decenii.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru societatea din Republica Moldova, proiectul \u00een cauz\u0103 este un element probant c\u0103 situa\u021bia \u00een jurul conflictului \u201etransnistrean\u201d r\u0103m\u00e2ne a fi pe agenda de interes a Rom\u00e2niei, inclusiv \u00een lumina rolului pe care \u00eel poate avea \u00een sus\u021binerea \u0219i promovarea intereselor Chi\u0219in\u0103ului pe arena european\u0103 privind elaborarea unei viziuni clare, \u00een interesul ambelor maluri ale Nistrului, ce ar permite implementarea unui proces real de reconciliere na\u021bional\u0103, dar \u0219i ar contribui la instituirea unei zone de securitate \u00een regiune, spa\u021biu care \u00een ultimii ani se confrunt\u0103 cu mari provoc\u0103ri la adresa securit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Punerea \u00een aplicare a unor proiecte de interes comun, organizarea diverselor manifest\u0103ri, obiectivul c\u0103rora ar reflecta dorin\u021ba sincer\u0103 de reflectare a acelor probleme cu care se confrunt\u0103 regiunea \u201etransnistrean\u0103\u201d \u00een special \u0219i Republica Moldova, \u00een general, ar contribui cu siguran\u021b\u0103 la consolidarea societ\u0103\u021bii \u0219i la reconciliere a celor dou\u0103 maluri ale Nistrului. Or, reflectarea acestui proces de mass-media din Rom\u00e2nia, inevitabil va spori interesul fa\u021b\u0103 de acest conflict \u201e\u00eenghe\u021bat\u201d \u0219i va permite o abordare corect\u0103 a situa\u021biei din zon\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

A consemnat Mircea Merticariu<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Profesorul universitar dr. Vitalie G\u0103murari, purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al Partidului Democrat din Moldova \u0219i director al \u0218colii Doctorale \u00een Drept din cadrul Universit\u0103\u021bii Libere Interna\u021bionale din Moldova (ULIM), a acordat, \u00een exclusivitate, un amplu interviu Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (lact.ro). Expert \u00een drept interna\u021bional, cu o experien\u021b\u0103 consistent\u0103 \u00een domeniul analizei conflictelor \u00eenghe\u021bate \u0219i…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5545"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5545"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5545\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5548,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5545\/revisions\/5548"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5545"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5545"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5545"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}