{"id":5424,"date":"2018-10-01T17:14:46","date_gmt":"2018-10-01T15:14:46","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=5424"},"modified":"2018-10-01T17:16:07","modified_gmt":"2018-10-01T15:16:07","slug":"eugen-carpov-este-bine-ca-pas-cu-pas-locuitorii-din-stanga-nistrului-sa-simta-beneficiile-apropierii-de-chisinau-si-astfel-sa-cream-o-masa-critica-in-regiunea-transnistreana-care-sa-plede","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/eugen-carpov-este-bine-ca-pas-cu-pas-locuitorii-din-stanga-nistrului-sa-simta-beneficiile-apropierii-de-chisinau-si-astfel-sa-cream-o-masa-critica-in-regiunea-transnistreana-care-sa-plede\/","title":{"rendered":"Eugen Carpov: Este bine ca, pas cu pas, locuitorii din st\u00e2nga Nistrului s\u0103 simt\u0103 beneficiile apropierii de Chi\u0219in\u0103u \u0219i astfel s\u0103 cre\u0103m o mas\u0103 critic\u0103 \u00een regiunea transnistrean\u0103, care s\u0103 pledeze pentru reintegrare"},"content":{"rendered":"

Eugen Carpov, deputat \u00een Parlamentul Republicii Moldova, a avut amabilitatea s\u0103 acorde un interviu Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (lact.ro)<\/em>,\u00a0 for de cercetare \u00een cadrul <\/em>Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Socio-Umane a Universit\u0103\u021bii \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu. <\/em><\/p>\n

Diplomat \u0219i politician de carier\u0103, cu expertiz\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u00een problema Transnistriei, care a \u00eendeplinit func\u021bia de viceprim-ministru pentru reintegrare a Republicii Moldova \u00eentre 14 ianuarie 2011 \u0219i 10 decembrie 2014, ne-a vorbit despre viziunea autorit\u0103\u021bilor moldovene\u0219ti \u00een privin\u021ba reglement\u0103rii conflictului transnistrean, despre politica pa\u0219ilor mici, despre ultimele evolu\u021bii pozitive dar \u0219i despre modul \u00een care Rom\u00e2nia s-ar putea implica mai activ prin programe \u0219i proiecte care s\u0103 contribuie la integrarea comunit\u0103\u021bilor din st\u00e2nga \u0219i dreapta Nistrului, din teritoriile ce apar\u021bin, de iure, Republicii Moldova. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\"\"

Domnul deputat Eugen Carpov<\/strong><\/em><\/p><\/div>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Care sunt instrumentele prin care Parlamentul Republicii Moldova contribuie la reglementarea conflictului transnistrean? \u00cen calitate de pre\u0219edinte al Comisiei securitate na\u0163ional\u0103, ap\u0103rare \u015fi ordine public\u0103 ave\u021bi proiecte pentru cre\u0219terea implic\u0103rii Parlamentului \u00een problema transnistrean\u0103?<\/strong><\/p>\n

Eugen Carpov: \u201e<\/strong>E un subiect care trebuie tratat \u00eentr-un mod mai general \u0219i cred c\u0103 ar trebui s\u0103 ne uit\u0103m mai \u00eent\u00e2i pe parcursul procesului de reglementare. Implicarea \u00een diferite perioade a avut un caracter diferit.\u00a0 \u00cen anii 90, Parlamentul a fost implicat mult mai mult. Dup\u0103 faza fierbinte a conflictului, \u00een 1992, au existat mai multe piste de negociere, \u00een special cu cei din Tiraspol. \u00cen Parlament au fost create grupuri de lucru specializate, comisii pentru rela\u021biile cu regiunea transnistrean\u0103 a Republicii Moldova. Deputa\u021bii erau implica\u021bi prin procesul de negociere, se organizau \u00eent\u00e2lniri cu regularitate, se \u00eencerca un schimb de acte normative, care erau elaborate la Chi\u0219in\u0103u, s\u0103 serveasc\u0103 drept baz\u0103 pentru cei din Tiraspol, pentru a \u00eencerca s\u0103 respect\u0103m acelea\u0219i reguli de joc pe \u00eentreg teritoriul Republicii Moldova. Dac\u0103 este s\u0103 vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, \u00een acest mandat al Parlamentului, \u00een ultimii trei ani \u0219i jum\u0103tate, nu a existat un organ special de lucru, o comisie specializat\u0103 pe reglementarea conflictului transnistrean. E un fapt pe care \u00eel consider o lips\u0103, consider c\u0103 logic ar fi ca procesul de negociere, \u00een formatul 5 plus 2 sau cel care este\u00a0 numit unu plus unu, \u00eentre Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol, \u00eempreun\u0103 cu grupurile de lucru care sunt create \u00een cadrul diferitelor ministere, ar trebui s\u0103 mearg\u0103 \u00een paralel \u0219i cu o activitate a Legislativului de la Chi\u0219in\u0103u pentru c\u0103 deciziile pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le adopte structurile executive au nevoie \u00een foarte multe cazuri \u0219i de un suport legislativ. Ele necesit\u0103 modificarea unor legi, concep\u021bii, strategii. Rolul Parlamentului ar fi unul mai pragmatic. \u00cen ultimul an \u0219i jum\u0103tate avem un canal de dialog neoficial \u00eentre un grup din a\u0219a-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol \u0219i un grup din Parlamentul Republicii Moldova, din care fac parte \u0219i eu. \u00cencerc\u0103m s\u0103 stabilim ni\u0219te pun\u021bi de comunicare, f\u0103r\u0103 elemente de institu\u021bionalizare a acestui mijloc de dialog, sper\u0103m c\u0103 acum discu\u021biile la nivel neoficial s\u0103 creeze o platform\u0103, ca \u00een noul legislativ s\u0103 existe din nou o comisie specializat\u0103 sau un grup, care s\u0103 continue negocierile\u201c.<\/p>\n

Se exprim\u0103 voci puternice, \u00een societatea civil\u0103 de la Chi\u0219in\u0103u, care critic\u0103 politica \u201epa\u0219ilor mici\u201d \u00een abordarea procesului de negociere. Care este viziunea dumneavoastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

Eugen Carpov: \u201eSigur c\u0103 asemenea voci exist\u0103. Dar care este alternativa pa\u0219ilor mici? Dac\u0103 cineva vede \u0219i poate s\u0103 argumenteze un proiect de reglementare al conflictului transnistrean nu prin pa\u0219i mici, dar \u00een\u021beleg c\u0103 prin pa\u0219i mai mari \u0219i mai rapizi, eu sunt gata s\u0103 examinez acest proiect. Deocamdat\u0103 nu am v\u0103zut asemenea \u0219anse reale pentru a avansa pe calea reglement\u0103rii conflictului, merg\u00e2nd cu altfel de m\u0103suri, care ar \u00eensemna eventuale elemente de presiune, elemente de for\u021b\u0103, antrenarea altor juc\u0103tori, pentru a impune o anumit\u0103 solu\u021bie \u00een reglementarea conflictului transnistrean. A\u0219a ceva nu este posibil, noi am trecut deja printr-un conflict armat. Orice alte solu\u021bii, care ar putea genera conflict armat, trebuie \u00eendep\u0103rtate. Republica Moldova nu mai are nevoie de conflicte armate. Regiunea transnistrean\u0103, spre regret, a ajuns s\u0103 fie \u00een centrul unor interese geopolitice. Principalul interesat \u00een a men\u021bine controlul asupra regiunii transnistrene, \u00een a minimiza influen\u021ba Chi\u0219in\u0103ului \u00een regiune, este Federa\u021bia Rus\u0103. Av\u00e2nd juc\u0103tori de a\u0219a talie, cum este Federa\u021bia Rus\u0103, pe de-o parte, \u0219i partenerii occidentali, precum SUA, Uniunea European\u0103 sau Ucraina, ca vecin,\u00a0 nu cred c\u0103 exist\u0103 modalit\u0103\u021bi de a ob\u021bine rapid un proiect de solu\u021bionare a conflictului. \u0218i astfel ajungem la politica pa\u0219ilor mici, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu avem toate elementele constituante pentru alte proiecte. Am \u00eencercat \u0219i eu pe parcursul a patru ani, c\u00e2t am fost vicepremier \u0219i negociator \u0219ef, s\u0103 mergem cu pa\u0219i mici, s\u0103 atingem ni\u0219te rezultate, care s\u0103 afecteze pozitiv locuitorii din st\u00e2nga \u0219i dreapta Nistrului. Ei se confrunt\u0103 cu multiple probleme \u0219i restric\u021bii. \u0218i aici politica pa\u0219ilor mici a dat roade pentru anumite grupuri de cet\u0103\u021beni. Eu \u00eei consider cet\u0103\u021beni moldoveni \u0219i pe cei din st\u00e2nga Nistrului, pentru c\u0103 majoritatea au acte \u0219i pa\u0219apoarte din Republica Moldova. Trebuie s\u0103 avem grij\u0103 ca acest conflict s\u0103 nu afecteze cet\u0103\u021benii iar reintegrarea s\u0103 devin\u0103 un proiect dorit de cet\u0103\u021benii de pe ambele maluri.<\/p>\n

Printre ultimele protocoale care au fost definitivate, a fost problema fermierilor din zona Dub\u0103sari, care de\u021bin terenuri agricole \u00een regiunea controlat\u0103 de separati\u0219ti. \u00cen ultimii ani, fermierii nu puteau s\u0103 cultive roada, nu puteau s\u0103 beneficieze de aceste terenuri, care le apar\u021bin de drept, \u00een baza actelor de proprietate emise legal de autorit\u0103\u021bile din Republica Moldova. \u00cen baza unui protocol s-a stabilit un mecanism prin care ei s\u0103 poat\u0103 beneficia de aceste terenuri agricole. Terenurile au o suprafa\u021b\u0103 de aproximativ 6400 de hectare. Nu este de neglijat o asemenea suprafa\u021b\u0103. Nu cred c\u0103 cineva, care este bine inten\u021bionat, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 elemente negative \u00een acest protocol.<\/p>\n

Un alt proiect, vizeaz\u0103 cele opt institu\u021bii \u0219colare din regiunea transnistrean\u0103, care predau \u00een grafie latin\u0103. Are o istorie lung\u0103. Cu aceste \u0219coli \u00een permanen\u021b\u0103 existau probleme, create artificial de autorit\u0103\u021biie separatiste. \u00cen baza ultimului acord, s-a convenit un angajament ca structurile locale din regiunea transnistrean\u0103 s\u0103 nu trateze discriminatoriu, la nivelul taxelor pl\u0103tite de \u0219colile moldovene\u0219ti, \u00een raport cu celelalte institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u0219colile s\u0103 poat\u0103 s\u0103 activeze liber \u0219i s\u0103 beneficieze de materialele didactice necesare, iar profesorii sau p\u0103rin\u021bii s\u0103 nu fie prigoni\u021bi. Manualele sunt asigurate \u0219i din Republica Moldova dar \u0219i din dona\u021bie de carte din Rom\u00e2nia. Alt\u0103dat\u0103 era o problem\u0103 mare cu transportarea lor. \u00cen ultima perioad\u0103 nu mai sunt incidente vizibile, create de structurile de for\u021b\u0103 de acolo.<\/p>\n

Cel de-al treilea protocol vizeaz\u0103 redeschiderea circula\u021biei pe podul dintre localit\u0103\u021bile Gura B\u00e2cului \u0219i B\u00e2cioc. E un pod care a fost distrus \u00een timpul r\u0103zboiului, a fost reconstruit pe banii Uniunii Europene \u00een anii 2000, dar a stat \u00eenchis din cauza interdic\u021biilor venite din partea structurilor de acolo. Redeschiderea circula\u021biei este un fapt bun \u00een primul r\u00e2nd pentru locuitorii din regiune.<\/p>\n

Un alt pas pozitiv este restabilirea leg\u0103turii telefonice fixe \u00eentre cele dou\u0103 maluri, care a fost \u00eentrerupt\u0103 din anii 90, iar acum se \u00eencearc\u0103 g\u0103sirea solu\u021biilor tehnice pentru reconectare.<\/p>\n

Un alt acord se refer\u0103 la apostilarea diplomelor pentru studen\u021bii care fac studii la Tiraspol. Apostilarea respectiv\u0103 nu reprezint\u0103 o recunoa\u0219tere a curriculei sau a calit\u0103\u021bii studiilor, ci doar o confirmare c\u0103 o astfel de institu\u021bie exist\u0103 \u0219i c\u0103 un student concret, a finalizat studiile \u00eentr-o astfel de institu\u021bie. \u00cen Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 o astfel de apostilare, diplomele se recunosc iar \u00een Uniunea European\u0103 sau alte state occidentale, nu. Eu cred c\u0103 Europa o sa \u00eei ajute pe mul\u021bi tineri transnistreni s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fapt \u00een lume, dar \u0219i \u00een regiunea transnistrean\u0103. Cu siguran\u021b\u0103, ei vor avea o redeschidere a orizonturilor, c\u00e2nd vor avea ocazia s\u0103 ajung\u0103 la studii \u00een lumea occidental\u0103.<\/p>\n

Un ultim element sunt pl\u0103cu\u021bele de \u00eenmatriculare, care sunt eliberate \u00eencep\u00e2nd cu 1 septembrie, pentru vehiculele din regiunea transnistrean\u0103. Statul a oferit \u0219ansa celor care doresc s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een statele Uniunii Europene sau \u00een alte \u021b\u0103ri s\u0103 poat\u0103 ob\u021bine pl\u0103cu\u021be neutre, f\u0103r\u0103 niciun fel de \u00eensemne transnistrene separatiste, care s\u0103 fie recunoscute ca \u0219i tranzitorii de c\u0103tre Republica Moldova. Acestea sunt eliberate \u00een baza unor regulamente, fiind strict controlate \u0219i verificate de structurile de stat din Republica Moldova. Sunt dou\u0103 centre care elibereaz\u0103 \u00een regiunea transnistrean\u0103 asemenea pl\u0103cu\u021be, unde lucreaz\u0103 angaja\u021bi din Chi\u0219in\u0103u. E un proces care permite atragerea \u00een c\u00e2mpul legal al Republicii Moldova a unui num\u0103r c\u00e2t mai mare de locuitori, care ori nu sunt documenta\u021bi cu acte de identitate, sau care de\u021bin autoturisme, care nu sunt \u00eenregistrate \u00een sistemul na\u021bional. \u0218i din acest punct de vedere protocolul respectiv reprezint\u0103 un pas \u00eenainte.<\/p>\n

\u00centrebarea ar fi, dac\u0103 servesc aceste elemente drept ni\u0219te pietre serioase de temelie pentru reglementarea rapid\u0103 a conflictului \u00een viitor? Sigur c\u0103 ne-am dori s\u0103 avem c\u00e2t mai multe asemenea protocoale \u0219i \u00een\u021belegeri cu Tiraspolul, ca \u00een baza lor s\u0103 reconstruim reintegrarea. Asta este viziunea optimist\u0103.<\/p>\n

Realitatea este \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 foarte multe impedimente. Vrem sau nu vrem, cei din Tiraspol, m\u0103 refer la structurile locale de acolo, sunt sub influen\u021ba Federa\u021biei Ruse \u0219i a institu\u021biilor ei. Ast\u0103zi, Federa\u021bia Rus\u0103 demonstreaz\u0103 o politic\u0103 regional\u0103 \u0219i mondial\u0103 tot mai agresiv\u0103.<\/p>\n

Spre regret, ne afl\u0103m \u00eentr-o regiune \u00een care Federa\u021bia Rus\u0103 a declan\u0219at un r\u0103zboi \u00eempotriva Ucrainei, unde a anexat ilegal teritorii \u0219i ca urmare se afl\u0103 sub sanc\u021biuni interna\u021bionale. Republica Moldova se g\u0103se\u0219te \u00eentr-o zon\u0103 de interes specific a Federa\u021biei Ruse \u0219i evident c\u0103 Rusia nu \u0219i-ar dori s\u0103 piard\u0103 \u00een aceast\u0103 confruntare cu vestul zone de influen\u021b\u0103. Regiunea transnistrean\u0103 reprezint\u0103 un cap de pod pentru ru\u0219i pentru c\u0103 Republica Moldova, av\u00e2nd frontier\u0103 comun\u0103 cu Rom\u00e2nia, are de fapt frontier\u0103 direct\u0103 cu Uniunea European\u0103 \u0219i NATO. Nu cred c\u0103 acum exist\u0103 elementele necesare pentru o reglementare rapid\u0103 a conflictului. Este bine ca pas cu pas locuitorii din st\u00e2nga Nistrului s\u0103 simt\u0103 beneficiile apropierii de Chi\u0219in\u0103u \u0219i astfel\u00a0 s\u0103 cre\u0103m o mas\u0103 critic\u0103 \u00een regiunea transnistrean\u0103, care s\u0103 pledeze pentru reintegrare\u201c.<\/p>\n

La Chi\u0219in\u0103u s-a lucrat destul de mult, pentru constituirea unei viziuni, ca sum\u0103 de principii \u0219i document politic, care s\u0103 orienteze \u00een mod coerent activitatea structurilor statului implicate \u00een reglementarea transnistrean\u0103. \u00cen prezent, aceast\u0103 munc\u0103 pare abandonat\u0103. Crede\u021bi \u00een utilitatea \u0219i necesitatea unei astfel de viziuni?<\/strong><\/p>\n

Eugen Carpov: O viziune este necesar\u0103 \u00een orice proces. Orice proces de negocieri necesit\u0103 o viziune \u0219i un plan de ac\u021biuni. \u00centrebarea este dac\u0103 aceast\u0103 viziune trebuie s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 public\u0103, trebuie s\u0103 fie prezentat\u0103 partenerului de pe partea cealalt\u0103 a mesei de negocieri sau este un document intern, care ghideaz\u0103 toate structurile statului \u00een procesul de negocieri, pentru atingerea unui anumit scop. Inclusiv pe timpul meu erau \u00eentreb\u0103ri din partea partenerilor interna\u021bionali – unde este proiectul Chi\u0219in\u0103ului, pune\u021bi-l pe mas\u0103 \u0219i spune\u021bi c\u0103 vre\u021bi s\u0103-l negocia\u021bi, s\u0103-l ob\u021bine\u021bi, ca document final? Exist\u0103 \u0219i o \u0219tiin\u021b\u0103 privind teoria \u0219i practica negocierilor. Atunci c\u00e2nd nu e\u0219ti convins c\u0103 proiectul pe care vrei s\u0103-l ob\u021bii are sor\u021bi de izb\u00e2nd\u0103, nu neap\u0103rat s\u0103 deschizi toate c\u0103r\u021bile. Noi am avut un precedent c\u00e2nd, dac\u0103 v\u0103 aminti\u021bi, \u00een 2003, reprezentantul Rusiei, Kozak, a venit cu un proiect concret. Acela a fost un proiect prin care se \u00eencerca s\u0103 se treac\u0103 peste ni\u0219te linii ro\u0219ii \u00een zone \u00een care nu trebuia s\u0103 se ajung\u0103. \u0218i chiar dac\u0103 a fost intens negociat, pe ultima sut\u0103 de metri acesta a fost r\u0103sturnat devenind un fiasco pentru Federa\u021bia Rus\u0103, dar \u0219i pentru domnul Kozak personal.<\/p>\n

Acum, exist\u0103 o situa\u021bie foarte dificil\u0103, c\u00e2nd Rusia este \u00een r\u0103zboi cu Ucraina, ambele f\u0103c\u00e2nd parte din formatul 5 plus 2, rela\u021biile acestora fiind \u00eentr-o tensiune maxim\u0103. Pe de alt\u0103 parte, sunt Statele Unite \u0219i Uniunea European\u0103, care au impus sanc\u021biuni Federa\u021biei Ruse. \u00cen aceste condi\u021bii, este foarte greu s\u0103 ajungem la un compromis pe orice subiect, \u00een situa\u021bia c\u00e2nd se presupune c\u0103 to\u021bi ar trebui s\u0103 \u00eel sprijine.<\/p>\n

Cum afecteaz\u0103 procesul de negociere conflictul dintre Ucraina \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care sunt actori principali \u00een formatul de negociere 5 plus 2. Din 2014, de c\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul din Ucraina, se observ\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a reglement\u0103rii conflictului transnistrean.<\/strong><\/p>\n

Eugen Carpov: Sigur, r\u0103zboiul din Ucraina a adus modific\u0103ri \u00een interiorul formatului 5 plus 2. Am vorbit despre rela\u021bii tensionate \u00eentre actorii principali \u0219i asta nu contribuie la o avansare pozitiv\u0103 \u00een proces. Pe de alt\u0103 parte, Republica Moldova a ob\u021binut un aliat \u00een persoana Ucrainei. Un stat vecin care acum a \u00een\u021beles pe propria experien\u021b\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 fenomenul separatismului, sau o confruntare direct\u0103 cu un actor mult mai mare \u0219i mai puternic. \u00cen anumite perioade, \u00een special dup\u0103 1992, Ucraina avea un rol mai neutru sau de partener al Federa\u021biei Ruse. Era interesat\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie \u0219i cu Republica Moldova, dar interesul major era pentru rela\u021bii bune cu Rusia. Acum Ucraina nu mai este un juc\u0103tor neutru sau dezinteresat.<\/p>\n

Deciziile comune ale Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Tiraspolului au fost apreciate \u0219i de OSCE, \u00een acord cu cele asumate la negocierile din mai, de la Roma. Acordarea unui statut special pentru Transnistria, \u00eentr-o Moldov\u0103 re\u00eentregit\u0103, a\u0219a cum aminte\u0219te un comunicat recent al OSCE, este o variant\u0103 care ar putea fi acceptat\u0103 de \u201eComisia de securitate na\u0163ional\u0103, ap\u0103rare \u015fi ordine public\u0103\u201c a Parlamentului Republicii Moldova?<\/strong><\/p>\n

Eugen Carpov: \u201eUn statut special pentru regiunea transnistrean\u0103 este prev\u0103zut \u0219i \u00een Constitu\u021bia Republicii Moldova. \u0102sta nu ar fi un element care s\u0103 trezeasc\u0103 semne de \u00eentrebare. Important este con\u021binutul acestui statut, pe care-l v\u0103d unii sau al\u021bii dintre juc\u0103torii interna\u021bionali. Este evident c\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103 \u00ee\u0219i dore\u0219te un statut special sub form\u0103 de federa\u021bie sau confedera\u021bie. Chiar dac\u0103 nu este spus direct sau proiectul nu este numit federa\u021bie, important este ce scrie \u00een text. Planul Kozak a demonstrat c\u0103 \u00een 2003, interesul Rusiei era s\u0103 fie creat\u0103 o nou\u0103 unitate statal\u0103, nu Republica Moldova re\u00eentregit\u0103, ci o entitate statal\u0103 compus\u0103 din trei actori, care ar fi: regiunea transnistrean\u0103, autonomia G\u0103g\u0103uz\u0103, \u0219i restul Republicii Moldova.<\/p>\n

Fiecare cu reprezentan\u021bi \u00eentr-un parlament bicameral, care s\u0103 aib\u0103 cote p\u0103r\u021bi fixe, ceea ce \u00eensemna de fapt, o federa\u021bie clasic\u0103. Dar putem vedea \u0219i exemplul cum se dirijeaz\u0103 o federa\u021bie, spre exemplu \u00een Federa\u021bia Rus\u0103. Subiec\u021bii federa\u021biei au competen\u021be mult mai restr\u00e2nse fa\u021b\u0103 de cum promoveaz\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103 pentru o eventual\u0103 autonomie a regiunii transnistrene din Republica Moldova. Liderii regionali sunt numi\u021bi acolo de pre\u0219edintele statului. \u00cen Republica Moldova, \u00een schimb, Federa\u021bia Rus\u0103 vede un altfel de autonomie, cu conducere local\u0103 independent\u0103, cu garan\u021bii de ie\u0219ire din federa\u021bie, cu trupe str\u0103ine pe post de garan\u021bi \u0219.a.m.d. Este un exemplu clasic de standarde duble ruse\u0219ti, pe care acest stat le promoveaz\u0103 \u00een teritoriile pe care vrea s\u0103 le controleze\u201c.<\/p>\n

A\u021bi observat vreo \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a situa\u021biilor \u00een cazul celorlalte conflicte \u00eenghe\u021bate ap\u0103rute dup\u0103 destr\u0103marea URSS?<\/strong><\/p>\n

Eugen Carpov: \u201e\u00cembun\u0103t\u0103\u021biri nu exist\u0103, exist\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u021biri. Acela\u0219i r\u0103zboi care a fost declan\u0219at \u00een Georgia de Federa\u021bia Rus\u0103 a adus complica\u021bii foarte mari georgienilor. Ucraina este cel mai recent exemplu. Nici \u00een conflictul din Nagorno-Karabach dintre Armenia \u0219i Azerbaijan lucrurile nu s-au schimbat spre bine. Observ\u0103m c\u0103 \u00een zonele de interes a Federa\u021biei Ruse este foarte greu s\u0103 se avanseze pe o cale constructiv\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t un stat dominant nu-\u0219i dore\u0219te acest lucru. Sau are alte interese, pe care le nume\u0219te na\u021bionale, dar care vin \u00een contradic\u021bie cu interesele statelor din regiunile respective \u0219i mai grav, contravin \u00een mare parte normelor de drept interna\u021bional care ne leag\u0103 \u0219i pe noi \u0219i pe Federa\u021bia Rus\u0103 cu anumite obliga\u021biuni. Federa\u021bia Rus\u0103 nu le respect\u0103\u201c.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a ajuns principalul partener comercial al Republicii Moldova. Totodat\u0103, proiectele \u00eentre cele dou\u0103 state dar \u0219i \u00eentre comunit\u0103\u021bile locale de pe ambele maluri ale Prutului au cunoscut o evolu\u021bie pozitiv\u0103, de la an la an. A\u0219teptata interconectare energetic\u0103 va apropia \u0219i mai mult cele dou\u0103 state. Cum s-ar putea implica Rom\u00e2nia, ce a\u0219tept\u0103ri ave\u021bi de la statul rom\u00e2n, \u00een privin\u021ba reglement\u0103rii conflictului transnistrean? <\/strong><\/p>\n

Eugen Carpov: \u201eIni\u021bial, Rom\u00e2nia f\u0103cea parte din grupul de actori interna\u021bionali implica\u021bi direct \u00een reglementarea conflictului transnistrean, dar ulterior componen\u021ba a fost revizuit\u0103. Au r\u0103mas 5 actori, apoi 5 plus 2, dar f\u0103r\u0103 Rom\u00e2nia. Acum, Rom\u00e2nia particip\u0103 prin intermediul unor structuri interna\u021bionale precum UE, OSCE, NATO \u0219.a. din care face parte. Republica Moldova are o rela\u021bie foarte bun\u0103 cu Rom\u00e2nia, \u0219i a\u0219a e firesc s\u0103 fie. Trebuie s\u0103 apropiem nu doar malurile Nistrului, dar \u0219i malurile Prutului. S\u0103 interconect\u0103m c\u00e2t mai mult infrastructura, comer\u021bul, economia, energetica.<\/p>\n

Aceste procese trebuie s\u0103 afecteze \u00een mod pozitiv \u0219i regiunea transnistrean\u0103. Rom\u00e2nia ajut\u0103 foarte mult cu proiecte de dezvoltare a infrastructurii, culturale, umanitare, \u0219.a.m.d. Acestea trebuie u\u0219or, u\u0219or, extinse \u0219i pe malul st\u00e2ng al Nistrului, astfel \u00eenc\u00e2t popula\u021bia de acolo s\u0103-\u0219i schimbe percep\u021bia fa\u021b\u0103 de statul rom\u00e2n, de cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni. \u0218tim bine c\u0103 \u0219i Uniunea Sovietic\u0103, \u00een trecut, dar \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103 \u00een prezent, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eendoctrineze locuitorii din regiunea transnistrean\u0103 prin crearea unei imagini a du\u0219manilor acestei regiuni: imperialismul rom\u00e2n, NATO, UE, americanii. Toate structurile euro-atlantice \u0219i partenerii no\u0219tri occidentali au o imagine distorsionat\u0103, creat\u0103 special de structurile Federa\u021biei Ruse. Cu asta trebuie s\u0103 lupt\u0103m \u0219i noi, \u0219i statul rom\u00e2n. Trebuie s\u0103 demonstr\u0103m c\u0103 aceast\u0103 percep\u021bie este una fals\u0103 \u0219i interesele care stau la baz\u0103 sunt altele. Aici cred c\u0103 trebuie s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00eempreun\u0103, Chi\u0219in\u0103ul \u0219i Bucure\u0219tiul. \u0218i avem \u0219anse. Rom\u00e2nia are o imagine tot mai frumoas\u0103 \u00een Republica Moldova care trebuie s\u0103 o transpunem \u0219i \u00een st\u00e2nga Nistrului\u201c.<\/p>\n

Care este posibilitatea de promovare a unui alt tip de mesaje, favorabile Moldovei \u0219i Rom\u00e2niei?<\/strong><\/p>\n

Eugen Carpov: \u201ePopula\u021bia din regiunea transnistrean\u0103 are tot mai mult acces la posturi de televiziune din Republica Moldova, care con\u021bin \u0219i programe din Rom\u00e2nia. La nivel radio, practic, toat\u0103 regiunea este acoperit\u0103 de posturi moldovene\u0219ti. Deja pentru popula\u021bia din regiune exist\u0103 o alternativ\u0103 de a se informa din diferite surse, nu doar din posturi locale sau ruse\u0219ti. Uniunea European\u0103, OSCE, Consiliul Europei \u0219i al\u021bi parteneri interna\u021bionali contribuie la o interconectare tot mai str\u00e2ns\u0103 la nivel de localit\u0103\u021bi. Sunt proiecte care se desf\u0103\u0219oar\u0103 doar \u00een cazul \u00een care exist\u0103 c\u00e2te o localitate partener\u0103, una din dreapta \u0219i alta din st\u00e2nga Nistrului. \u00cen special c\u00e2nd este vorba de un punct medical, gr\u0103dini\u021b\u0103, o sta\u021bie de pompieri sau \u0219coal\u0103. Astfel se realizeaz\u0103 o interconectare nu la nivel politic, ci la nivel comunitar, uman, \u00eenc\u00e2t s\u0103 se dep\u0103\u0219easc\u0103 stereotipurile din trecut.<\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd o referire la mine personal, pot spune c\u0103 ambii mei p\u0103rin\u021bi sunt n\u0103scu\u021bi \u00een regiunea transnistrean\u0103, eu am copil\u0103rit, am petrecut foarte mult timp acolo, sunt legat afectiv de satul natal. Majoritatea rudelor mele sunt din acel sat \u0219i locuiesc \u00een continuare acolo. Eu am cunoscut pe propria experien\u021b\u0103 \u0219i pot s\u0103 afirm c\u0103 pe timpul sovietic \u0219i p\u00e2n\u0103 la conflictul armat din 1992, nu au existat niciun fel de tensiuni \u00eentre locuitorii din st\u00e2nga \u0219i dreapta Nistrului.<\/p>\n

Eram aceea\u0219i locuitori ai Moldovei de atunci, indiferent de provenien\u021ba etnic\u0103, vorbeam limba rom\u00e2n\u0103, numit\u0103 pe atunci moldoveneasc\u0103. \u0218coala era una cu predare \u00een moldoveneasc\u0103, care a trecut, dup\u0103 1990 \u00een grafie latin\u0103, iar dup\u0103 r\u0103zboiul din 92, a fost impus\u0103 s\u0103 treac\u0103 \u00eenapoi la chirilic\u0103. \u00cenainte de acest conflict, nu existau niciun fel de tensiuni interetnice \u00eentre ru\u0219i, ucraineni sau moldoveni. Toate problemele au ap\u0103rut doar dup\u0103 destr\u0103marea imperiului sovietic \u0219i\u00a0 urmare a interesului care venea din afara Moldovei, din Federa\u021bia Rus\u0103. Acum tot mai mul\u021bi locuitori din regiunea transnistrean\u0103 con\u0219tientizeaz\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jur \u0219i \u00ee\u0219i doresc s\u0103 se revin\u0103 la starea normal\u0103 astfel ca ei s\u0103 fie parte a statului Republica Moldova\u201c.<\/p>\n

A consemnat Mircea Merticariu<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eugen Carpov, deputat \u00een Parlamentul Republicii Moldova, a avut amabilitatea s\u0103 acorde un interviu Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (lact.ro),\u00a0 for de cercetare \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Socio-Umane a Universit\u0103\u021bii \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu. Diplomat \u0219i politician de carier\u0103, cu expertiz\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u00een problema Transnistriei, care a \u00eendeplinit func\u021bia de viceprim-ministru pentru reintegrare a…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5424"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5424"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5424\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5428,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5424\/revisions\/5428"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5424"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5424"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5424"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}