{"id":5244,"date":"2018-08-11T18:25:16","date_gmt":"2018-08-11T16:25:16","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=5244"},"modified":"2018-08-11T18:25:16","modified_gmt":"2018-08-11T16:25:16","slug":"ion-leahu-povara-relatiilor-comerciale-cu-federatia-rusa-si-uniunea-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ion-leahu-povara-relatiilor-comerciale-cu-federatia-rusa-si-uniunea-europeana\/","title":{"rendered":"Ion Leahu: Povara rela\u021biilor comerciale cu Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i Uniunea European\u0103"},"content":{"rendered":"<p><span lang=\"RO\">Datele oficiale care reflect\u0103 rela\u021biile externe, fie politice, fie comerciale, ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem multe &#8211; \u00een special, \u00een ce m\u0103sur\u0103 afirma\u021biile guvern\u0103rii corespund adev\u0103rului. Evident, aspectul se refer\u0103 la unele state aflate\u00a0 \u00een curs de dezvoltare, c\u0103rora li sunt caracteristice instabilitatea \u0219i dorin\u021ba de a prezenta starea lucrurilor, din diferite motive,\u00a0 altfel fa\u021b\u0103 de cum ele stau \u00een realitate. Cu toate c\u0103 statistica e o \u0219tiin\u021b\u0103 foarte mult influen\u021bat\u0103 de guvernare, alte forme de a urm\u0103ri dinamica situa\u021biei nu prea sunt. Iar \u00een situa\u021bia c\u00e2nd cineva public\u0103 informa\u021bii statistice, \u0219i insist\u0103 asupra veridicit\u0103\u021bii celui publicat, dar de la o po\u0219t\u0103 se simte neadev\u0103rul, apar \u00eentreb\u0103ri. Care ar fi interesul, \u0219i ce fel de interese sunt acestea, \u00eenc\u00e2t autorul e dispus a risca cu cinstea \u0219i onoarea? Care ar fi cazul, la care ne referim? <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Referitor la starea lucrurilor \u00een economia Republicii Moldova \u0219i a Transnistriei, au ap\u0103rut dou\u0103 materiale, cu diferen\u021ba doar de o singur\u0103 zi. La 6 august curent, ziarul SCI \u201dNezavisimaia gazeta\u201d public\u0103 materialul semnat de Svetlana Gamova \u0219i \u00eentitulat \u201dChi\u0219in\u0103ul \u0219i Tiraspolul au f\u0103cut schimb cu pie\u021bele\u201d. La 7 iulie, cu diferen\u021ba doar de o zi, apare informa\u021bia Biroului na\u021bional a RM de statistic\u0103: \u201dStatistic\u0103 BNS: Exporturile c\u0103tre UE le-au devansat de patru ori pe cele din CSI. Potrivit datelor oficiale ale BNS, exporturile au crescut \u00een prima jum\u0103tate a anului 2018 cu aproximativ 27 la sut\u0103. Adic\u0103 au fost exportate produse \u00een valoare total\u0103 de 1315,2 mil. dolari SUA. Cel mai mare impact asupra acestor cifre l-au avut exporturile c\u0103tre pia\u021ba Uniunii Europene care constituie 68,5% fiind urmat\u0103 de \u021b\u0103rile CSI cu 15,8% dar \u0219i alte \u021b\u0103ri cu 15,7%.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u021a\u0103rile europene care importat cel mai mult produse din Republica Moldova sunt Rom\u00e2nia, Italia, Germania.\u00a0\u00cen acela\u0219i timp\u00a0s-au redus livr\u0103rile\u00a0\u00een Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei de Nord\u00a0(-29,3%), Federa\u021bia Rus\u0103 (-7,8%), Belarus (-14,3%), Bulgaria (-18,2%), Irak (-24,1%), Siria (-49,3%), Uzbekistan (-44,7%), Macedonia (-49,7%).<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate la exporturile de m\u0103rfuri\u00a0(87,0% din total exporturi), dup\u0103 care urmeaz\u0103 transportul maritim (7,8%), feroviar (2,9%) \u0219i aerian (2,2%).Reexporturile\u00a0de m\u0103rfuri str\u0103ine\u00a0au \u00eensumat 438,1 mil. dolari SUA (33,3% din total exporturi), major\u00e2ndu-se cu 15,6% comparativ cu ianuarie-iunie 2017.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u00cen ianuarie-iunie 2018\u00a0importurile de m\u0103rfuri\u00a0au constituit 2735,2 mil. dolari SUA, volum superior celui \u00eenregistrat \u00een perioada corespunz\u0103toare din anul 2017 cu 25,4%. Practic, tabloul este destul de evident.\u00a0 <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u00cen schimb, S. Gamova vede lucrurile altfel. Potrivit analistului de la \u201dNezavisimaia gazeta\u201d, Moldova se cere a fi admis\u0103 \u00een Federa\u021bia Rus\u0103, pe c\u00e2nd Transnistria deja este \u00een Uniunea European\u0103. C\u00e2t corespund realit\u0103\u021bii afirma\u021biile Moscovei?<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Prima declara\u021bie deja miroase cam prost. Se spune, c\u0103 \u201dMoldova\u201d, care a declarat Rusia drept punctul din care vine principalul s\u0103u pericol, solicit\u0103 Moscovei anularea taxelor vamale la 5-6 cele mai valoroase grupuri de m\u0103rfuri \u0219i a admite \u00een pia\u021ba ruseasc\u0103 toate \u00eentreprinderile din Moldova. Aceast\u0103 solicitare apar\u021bine Pre\u0219edintelui Dodon, care a \u0219i o f\u0103cut-o public\u0103, dar nu se cunoa\u0219te dac\u0103 a dispus el de aprobarea Parlamentului.\u201d La moment, potrivit S. Gamova, 60% din exportul RM este adresat UE, o jum\u0103tate din acesta o constituie reexportul (piesele confec\u021bionate din materia prim\u0103, prezentat\u0103 de investitorii externi). \u00cen acela\u0219i timp, Transnistria, blocat\u0103 (?) din toate p\u0103r\u021bile de c\u0103tre Moldova \u0219i Ucraina, 2\/3 din produsul \u00eentreprinderilor industriale le comercializeaz\u0103 \u00een UE, cum a declarat Vadim Krasnoselski \u2013 f\u0103r\u0103 a fi impozitat\u0103. \u201dParadoxal, scrie Gamova, \u00eens\u0103 Transnistria a \u00eenc\u0103put \u00een pie\u021bele europene mai degrab\u0103 ca Moldova, \u00eenc\u0103 pe timpurile r\u0103zboiului din 1992. \u00cen regiune au modernizat \u00eentreprinderile \u0219i au pornit exporturile \u00een Europa. Metal, textile, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte destul de bine se vindeau \u0219i se v\u00e2nd bine \u00een continuare \u00een UE, Canada, SUA. \u00cen Moldova industria a fost ruinat\u0103, s-a p\u0103strat doar sectorul agrar. Tot ce se cultiva, se exporta \u00een FR \u0219i statele CSI. Din 2014 situa\u021bia s-a schimbat. Republica Moldova a semnat cu UE Acordul de Asociere \u0219i Rusia a \u00eenchis u\u0219ile \u00een fa\u021ba m\u0103rfurilor moldovene\u0219ti. \u00cen 2016 Moscova a acceptat practica rela\u021biilor comerciale cu Moldova \u00een paralel cu rela\u021biile acesteia cu UE. \u00cen FR au plecat produsele agrare din Moldova, \u00eens\u0103 \u00een cantit\u0103\u021bi mult mai mici comparativ cu perioada precedent\u0103\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Comentariile noastre. Accesul pe pie\u021bele Rusiei l-a solicitat I. Dodon (cel pu\u021bin el asta afirm\u0103) \u0219i nu guvernul sau Parlamentul RM, c\u0103rora le apar\u021bine defini\u021bia de \u201dpericolul principal\u201d referitor la FR. Doi. Pe pie\u021bele europene p\u00e2n\u0103 la conflict ajungeau dou\u0103-trei \u00eentreprinderi, teritorial situate \u00een st\u00e2nga Nistrului &#8211; (TIROTEXT, \u201dOdema\u201d, Floarea, apoi \u201dTirpa\u201d \u0219i \u201dUzina Metalurgic\u0103\u201d), care activau ca \u00eentreprinderi din Republica Moldova. Foarte degrab\u0103 volumul exportat al acestor \u00eentreprinderi (cu excep\u021bia TIROTEXT) s-a redus considerabil. La moment lideri ai exporurilor sunt uzina metalurgic\u0103 \u0219i cea de confec\u021biuni (TIROTEXT). \u00cens\u0103 volumurile sunt at\u00e2t de mici, \u00eenc\u00e2t administra\u021bia \u00eentreprinderii mult timp a fost nevoit\u0103 a elibera \u00een calitate de remunerare pentru lucrul efectuat de muncitori, propria produc\u021bie, pe care ei o vindeau zile \u00eentregi la pie\u021bele din Chi\u0219in\u0103u. A\u0219a c\u0103, a spune c\u0103 \u00eentreprinderile transnistrene domin\u0103 pie\u021bele europene ar fi pu\u021bin incorect. C\u00e2t \u021bine de taxele vamale, de neperceperea acestora de c\u0103tre structurile UE, ar trebui s\u0103 ne amintim c\u0103 nu o singur\u0103 dat\u0103 ne-am referit la subiect. Bruxellles-ul de mai mul\u021bi ani amenin\u021b\u0103 Tiraspolul c\u0103 nu \u00eei va oferi preferin\u021be comerciale dac\u0103 nu va moderniza propria legisla\u021bie economic-fiscal\u0103 (nu va introduce perceperea taxei la valoarea ad\u0103ugat\u0103). \u00cens\u0103, din an \u00een an numai cu promisiuni totul \u0219i se termin\u0103. Exist\u0103 opinii speculative, c\u0103 Chi\u0219in\u0103ul intervine \u0219i convinge capitala UE s\u0103 mai cedeze un an, s\u0103 permit\u0103 Tiraspolului a se determina cu reforma financiar-fiscal\u0103. Odat\u0103 ce nu interesele statale din partea Chi\u0219in\u0103ului domin\u0103 \u00een aceast\u0103 afacere, ea nu este pe larg dat\u0103 publicit\u0103\u021bii, lucru care permite unor asemenea speciali\u0219ti ca S, Gamova s\u0103 recurg\u0103 la improviz\u0103ri. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Din alt\u0103 parte, acela\u0219i c\u00e2ntec \u00eel c\u00e2nt\u0103 I. Dodon. \u00cen cadrul vizitei sale \u00een Omsk, ora\u0219 din sudul Siberiei, el a comunicat c\u0103 a discutat cu Putin posibilitatea de a anula taxele vamale \u00a0pentru 5-6 grupuri de m\u0103rfuri agroindustriale din Moldova. Urm\u0103toarea vizit\u0103 a lui \u00een FR este preconizat\u0103 pentru octombrie curent (ziua de na\u0219tere a lui Putin), \u0219i Dodon sper\u0103 c\u0103, cu ajutorul lui D. Kozak, s\u0103 ob\u021bin\u0103 aceste modific\u0103ri \u00een rela\u021biile comerciale cu FR. El consider\u0103 c\u0103 anularea taxelor la legume, fructe, vin, conserve, ar contribui la cre\u0219terea de c\u00e2teva ori a volumului exporturilor \u00een Rusia. Dodon admite posibilitatea revenirii acestor volume la nivelul anului 2013. Gamova precizeaz\u0103, c\u0103 acest dialog cu Moscova are loc dup\u0103 ce Parlamentul de la Chi\u0219in\u0103u a declarat Rusia principalul pericol asupra statului s\u0103u, a interzis translarea programelor radio \u0219i TV din FR, a emisiunilor de \u0219tiri \u0219i propagand\u0103, iar Curtea Constitu\u021bional\u0103 a declarat Legisla\u021bia cu privire la Limba rus\u0103, dep\u0103\u0219it\u0103 de timp. Dodon a amintit c\u0103 \u201del personal a fost contra semn\u0103rii Acordului de asociere, factor care a condi\u021bionat c\u0103derea exportului \u00een FR timp de 1,5-3 ani, mai mult ca de dou\u0103 ori. Dup\u0103 2016 (alegerea lui \u00een func\u021bia de pre\u0219edinte) volumul exporturilor \u00een Rusia a indicat cre\u0219tere, \u00eens\u0103 pentru a atinge cotele anterioare, avem nevoie de a spori exporturile cu 80-90%.\u201d<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Con\u021binutul situa\u021biei nu este at\u00e2t de complicat \u0219i politizat, cum \u00eencearc\u0103 s\u0103-l demonstreze reprezentan\u021bii FR. Dumitru Calac, expert la ziarul din Chi\u0219in\u0103u \u00ab\u042d\u043a\u043e\u043d\u043e\u043c\u0438\u0447\u0435\u0441\u043a\u043e\u0435 \u043e\u0431\u043e\u0437\u0440\u0435\u043d\u0438\u0435\u00bb explic\u0103 c\u0103 indiferent de faptul c\u0103 produc\u021bia moldoveneasc\u0103 are succes pe pie\u021bele europene, exist\u0103 produc\u0103tori care prefer\u0103 pie\u021bele din Rusia. Lor li e mai simplu, odat\u0103 ce posed\u0103 limba, cunosc mentalitatea partenerilor. Suplimentar &#8211; dac\u0103 vor fi anulate taxele vamale, asta ar condi\u021biona sporirea capacit\u0103\u021bilor de concuren\u021b\u0103 a m\u0103rfurilor moldovene\u0219ti. Revenirea pe pie\u021bele Rusiei r\u0103m\u00e2ne un obiectiv extrem de important, care nu poate fi substituit de semnarea acordurilor cu China, Turcia etc., consider\u0103 Calac. Nimeni nu subapreciaz\u0103 importan\u021ba unei asemenea imense pie\u021be de desfacere. \u00cens\u0103, nu cu orice pre\u021b. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Gamova are o alt\u0103 opinie. Ea ne aminte\u0219te c\u0103 dup\u0103 semnarea Acordului de Asociere, m\u0103rfurile moldovene\u0219ti au fost admise \u00een UE, dar nu toate. Potrivit datelor oficiale, rata exporturilor \u00een est atinge 60% din export \u00een ansamblu, \u00eens\u0103 30% o constituie reexporturile, la baza c\u0103rora e \u201dmunca ieftin\u0103 a muncitorilor autohtoni\u201d. Spre deosebire de UE, \u201dpia\u021ba ruseasc\u0103 e atractiv\u0103 prin faptul c\u0103 \u00een ea pot fi realizate produsele ob\u021binute de fermierii moldoveni, care, \u00een alt\u0103 parte nici nu pot vinde marfa.\u201d Acest moment de luat aminte. R\u0103m\u00e2ne de \u00een\u021beles, c\u0103 fructele, legumele \u0219i conservele moldovene\u0219ti nu au alt\u0103 pia\u021b\u0103, cu excep\u021bia celei din Rusia? Ne apropiem de un moment extrem de important \u00een discursul doamnei Gamova. Ea afirm\u0103, c\u0103 \u201danume asta \u2013 importan\u021ba pie\u021bei ruse\u201d s-a avut \u00een vedere \u00een cadrul discu\u021biei lu I. Dodon cu Cecilia Manstrom, comisar european pentru problemele comer\u021bului. Deci, Dodon argumenteaz\u0103 importan\u021ba pie\u021bei ruse pentru RM. Iar pentru Transnistria &#8211; Pre\u0219edintele Moldovei a solicitat \u201dconservarea actualelor reguli a comer\u021bului regiunii transnistrene\u00a0 cu UE\u201d. \u0218i anume &#8211; evitarea impunerii taxei la valoarea ad\u0103ugat\u0103, ce \u0219i constituie \u201dcomer\u021bul f\u0103r\u0103 taxe vamale\u201d, despre care cu m\u00e2ndrie spune Krasnoselski. Cum am relatat &#8211; de nu intervenea Chi\u0219in\u0103ul, Tiraspolul, care nu de\u021bine metodici de a percepe taxa pa valoarea ad\u0103ugat\u0103 &#8211; ar fi fost nevoit s\u0103 renun\u021be la rela\u021biile comerciale cu UE, cum a renun\u021bat la comer\u021bul cu Rusia, nefiind apt a \u021bine piept concuren\u021bei \u0219i incapabil a percepe taxa indicat\u0103. Aceast\u0103 stare a lucrurilor, deloc nu l-a \u00eempiedicat pe Krasnoselski s\u0103 declare pentru ziaristul de la \u201dNezavisimaia gazeta\u201d, c\u0103 Transnistria are comer\u021bul cu UE la direct, f\u0103r\u0103 implicarea Chi\u0219in\u0103ului!? \u0218i mai departe el a recunoscut c\u0103 volumul exportului \u00een occident constituie 37%, iar \u00een statele Uniunii Vamale \u2013 doar 16%. \u0218i, spre deosebire de Uniunea Vamal\u0103, cu UE ei practic\u0103 comer\u021b f\u0103r\u0103 taxe vamale. Ei, f\u0103r\u0103 Chi\u0219in\u0103u, de care nici nu aminte\u0219te.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Liderul de la Tiraspol a men\u021bionat c\u0103 el ar dori s\u0103 echilibreze volumurile de export, prestate\u00a0 \u00een Uniunea European\u0103 \u0219i \u00een Uniunea Vamal\u0103. Europa procur\u0103 maz\u0103rea congelat\u0103 \u0219i semin\u021be de porumb. FR \u2013 fructe \u0219i legume \u00een stare proasp\u0103t\u0103. C\u00e2t \u021bine de produsul \u00eentreprinderilor industriale, sunt \u00eentrebate \u00een ambele p\u0103r\u021bi. La acest capitol lui Krasnoseliski nu i-a reu\u0219it a ascunde un factor\u00a0 extrem de important: Rusia procur\u0103 dispozitivele produse \u00een Trasnistria, pe c\u00e2nd UE se limiteaz\u0103 la semifabricate, cum ar fi laminatul, arm\u0103tura. A f\u0103cut referin\u021be \u0219i la textile, \u00eens\u0103 mai sus am explicat detaliat cum se ob\u021bine randamentul acestei produceri. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Ce e cu totul trist, apoi pozi\u021bia reprezentan\u021bilor structurilor europene \u00een RM. Dac\u0103 de dat crezare doamnei S. Gamova, apoi faptul c\u0103 interesul europenilor c\u0103tre cele produse \u00een Transnistria e \u00een cre\u0219tere, ar fi fost confirmat de c\u0103tre Petro Mihalkov, reprezentantul UE \u00een RM, \u00een cadrul \u00eentrunirii cu Vadim Krasnoselski. P\u0103r\u021bile (Krasnoseliski-Mihalkov) au examinat starea actual\u0103 a rela\u021biilor bilaterale, posibilitatea de a mai simplifica accesul m\u0103rfurilor locale \u00een pie\u021bele Uniunii Europene. Din con\u021binutul discu\u021biilor purtate, S. Gamova face concluzia, c\u0103 \u201ds-ar urm\u0103ri un anumit scop \u2013 a ob\u021bine anumite compromisuri politice din partea Tiraspolului \u00een schimb la preferin\u021be comerciale\u201d. \u00centrebat la subiect, Krasnoseliski a declarat c\u0103 rela\u021biile Transnistriei cu UE nu au conota\u021bie politic\u0103. Unica condi\u021bie &#8211; marfa trebuie se corespund\u0103 cerin\u021belor europene de calitate. \u00cen acest scop s-au adoptat un set de legi, care vor asigura respectarea normelor europene de calitate. Astfel, probleme nu vor fi. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Rezumatul S. Gamova. Transnistria este unicul stat nerecunoscut, cu care Occidentul nu numai c\u0103 poart\u0103 tratative, dar comunic\u0103, are \u0219i dezvolt\u0103 rela\u021bii comerciale. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">La capitolul dat putem aten\u021biona la urm\u0103toarele momente. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Occidentul nu doar poart\u0103 tratative, dar comunic\u0103 cu Tiraspolul. Factorul nerecunoa\u0219terii nu mai este unul determinant, cel pu\u021bin nu este luat \u00een considera\u021bie la nivelul proceselor cotidiene. Nu le mai \u00eencurc\u0103 a se afirma. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Nefiind fragmenta\u021bi politic, ei nu trezesc nedumeriri, gen celor care apar de la pozi\u021biile diametral opuse ale Pre\u0219edintelui Dodon (revenirea la rela\u021biile exclusive comerciale cu Rusia), \u0219i a Parlamentului \u2013 declararea FR drept principal\u0103 surs\u0103 de pericol. \u00cen aceste situa\u021bii Tiraspolul e mai previzibil ca Chi\u0219in\u0103ul.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Evident c\u0103 situa\u021bia integral este folosit\u0103 de \u201dprietenii\u201d lui I. Dodon de la Moscova. \u0218i deloc nu pentru a extinde comer\u021bul Rusiei cu Republica Moldova. Glenn Grant, colonel \u00een rezerv\u0103, expert militar din Marea Britanie, face o analiz\u0103 a situa\u021biei \u00een Ucraina, tangen\u021bial apropiindu-se \u0219i de Moldova. Dlui consider\u0103 c\u0103 \u201dcapacitatea de rezisten\u021b\u0103 a Ucrainei e \u00een sc\u0103dere irecuperabil\u0103. \u00cen situa\u021bia, \u00een care mai mult de 50% de popula\u021bie admir\u0103 R\u0103s\u0103ritul (Rusia), Ucraina ar putea pierde cel pu\u021bin \u201dCrimeea Mare\u201d teritoriu care \u0219i formeaz\u0103 a\u0219a-zisa Malorosia. Procesul ar \u00eencepe cu Mariupol, apoi evolu\u00e2nd spre Marea Azov. Respectiv, \u0219i teritoriul \u00eentre Mariupol \u0219i Azov va reveni Rusiei. La etapa urm\u0103toare Rusia va \u201d\u00eenstr\u0103ina\u201d Ucrainei teritoriul de la Crimeea p\u00e2n\u0103 la Rom\u00e2nia (nici nu indic\u0103 la Moldova), ce ar \u00eensemna c\u0103 se apropie nemijlocit c\u0103tre hotarele cu Blocul Nord-Atlantic. Evident, Rusia, continu\u0103 colonelul britanic \u00een rezerv\u0103, \u201dva tinde a ob\u021bine controlul asupra Odesei (de Moldova nimic) \u0219i presupune c\u0103 flota maritim\u0103 american\u0103, prezent\u0103 \u00een Pontic, nu se va implica\u201d.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Acum putem face concluziile finale. Posibil realitatea e mai indulgent\u0103, spre deosebire de cea apocaliptic\u0103 propus\u0103 de colonelul Glenn Grant. \u00cens\u0103 s-a spus principalul \u2013 Rusia are inten\u021bia de a finaliza proiectul \u201dMalorosia\u201d, de a st\u0103p\u00e2ni gurile Dun\u0103rii. \u00cen proces de realizare Moldova ar putea pierde nu virginitatea, dar orice perspectiv\u0103 de a fi suveran\u0103 \u0219i cu o aspira\u021bie \u00a0european\u0103. De nu devine subiect al agresiunii militare, ar putea culege roadele activit\u0103\u021bii clasei politice, conduse de Dodon \u0219i alde acesta. Diferen\u021ba nu e at\u00e2<a name=\"_GoBack\"><\/a>t de mare ca s\u0103 ne lini\u0219tim.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Datele oficiale care reflect\u0103 rela\u021biile externe, fie politice, fie comerciale, ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem multe &#8211; \u00een special, \u00een ce m\u0103sur\u0103 afirma\u021biile guvern\u0103rii corespund adev\u0103rului. Evident, aspectul se refer\u0103 la unele state aflate\u00a0 \u00een curs de dezvoltare, c\u0103rora li sunt caracteristice instabilitatea \u0219i dorin\u021ba de a prezenta starea lucrurilor, din diferite motive,\u00a0 altfel fa\u021b\u0103 de&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5244"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5244"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5244\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5245,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5244\/revisions\/5245"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}