Laboratorul de Analiza al Conflictului Transnistrean (LACT), din cadrul Departamentului de Relatii Internationale, Stiinte Politice si Studii de Securitate \u2013 Facultatea de Stiinte Socio-Umane a Universitatii \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu a realizat recent doua interviuri, cu oficiali implicati direct in negocierile in format 5 plus 2, in contextul conferintei care a avut loc la Roma, pe 29-30 mai 2018, pentru reglementarea conflictului inghetat care afecteaza populatia din stanga Nistrului, statalitatea Republicii Moldova dar si securitatea in regiune.<\/p>\n
Profesorul universitar dr. Eugen Strautiu a reusit sa obtina un interviu de la Vitaly Ignatiev, reprezentantul Tiraspolului in procesul de negociere in format 5 plus 2 fata de rezultatele intalnirii de la Roma,<\/a> privite din unghiul autoritatilor nerecunoscute ale Transnistriei iar Nicoleta Munteanu, cadru universitar si membru LACT, de la Alin Gvidiani, sef al Sectiei analiza si planificare, sef-adjunct al Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova<\/a>, care a explicat punctul de vedere al Republicii Moldova fata de rezultatele conferintei si despre eficacitatea negocierilor de tip 5 plus 2, unde au calitatea de membri negociatori Moldova, Transnistria, OSCE, Federatia Rusa si Ucraina iar UE si SUA au calitate de observatori.<\/p>\n Ambele interviuri, care constituie si pozitia oficiala de o parte si de alta a Nistrului, scot in evidenta pasii marunti facuti in favoarea intereselor cetatenilor care traiesc in regiunea separatista, rupta de facto din teritoriul Moldovei, dupa conflictul din 1992. Subiectele tratate la Roma, care fac parte din asa-zisul pachet \u201eBerlin Plus\u201c, nu ating insa problema spinoasa a trupelor si armamentului dislocat in Transnistria.<\/p>\n Printre temele abordate asupra carora s-au luat unele decizii se numara: \u201eApostilarea actelor de studii din regiunea transnistreana\u201c, \u201eSolutionarea dificultatilor \u00eent\u00e2mpinate de scolile cu predare \u00een grafia latina\u201c, \u201eDeschiderea podului dintre localitatile Gura B\u00e2cului si B\u00e2cioc\u201c, \u201eAsigurarea accesului fermierilor din r-nul Dubasari la terenurile agricole aflate dupa traseul Camenca \u2013Tiraspol\u201c, \u201eOrganizarea interactiunii \u00een domeniul telecomunicatiilor\u201c, \u201eProblema autovehiculelor cu placi din regiunea transnistreana\u201c, \u201eSituatia cauzelor penale intentate pe ambele maluri ale Nistrului\u201c, \u201eEliminarea barierelor artificiale \u00een calea liberei circulatii\u201c. \u201eUn exemplu \u00een acest sens este situatia \u00eenfiintarii controlului comun vamal moldo-ucrainean la punctul de trecere al frontierei \u201eCuciurgan\u201d. Partea transnistreana a avertizat \u00een repetate r\u00e2nduri ca acest pas distructiv, \u00eentreprins \u00een afara procesului de negociere si \u00eencalc\u00e2nd principiul renuntarii la actiunile unilaterale, nu va duce doar la costuri negative pentru economia si sfera sociala a Transnistriei, ci va \u00eempiedica si dialogul normal al procesului de negociere\u201c,<\/p><\/blockquote>\n afirma Vitaly Ignatiev, in interviul acordat profesorului Eugen Strautiu.<\/p>\n De cealalta parte, autoritatile moldovene se arata ingrijorate de miscarile de trupe facute de Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) dar si de actiunile desfasurate in jurul depozitului de armament de la Cobasna, o adevarata bomba cu ceas, in care sunt peste 20 de mii de tone de armanent ale fostului URSS, care a fost adus din tarile din blocul estic, care s-au desprins dupa 1990. Dealtfel, regiunea separatista nu este nici campioana la respectarea Drepturilor Omului, in conditiile in care asa-zisele autoritati nu sunt recunoscute de niciun actor international, iar asa-zisele legi sunt aplicate de multe ori abuziv. Autoritatile moldovene au asteptari mari pe viitor, cum ar fi:<\/p>\n \u201eadoptarea unei decizii comune pe marginea deschiderii podului dintre localitatile Gura B\u00e2cului si B\u00e2cioc, elucidarea circumstantelor unor incidente si actiuni cu caracter provocator, inclusiv \u00een partea ce tine de deplasarea neautorizata a unor unitati de tehnica blindata si auto militare fara notificarea prealabila a CUC si cu implicarea echipamentelor ce nu apartin contingentelor fortelor de mentinere a pacii. La r\u00e2ndul lor, aceste probleme au o conexiune directa cu negocierile politice si cu cosul nr.3 al agendei de lucru a formatului \u201e5+2\u201d (aspectele de securitate), iar \u00een lipsa unei impulsionari din partea actorilor politici activitatea CUC asa si va ram\u00e2ne \u00een impas fara a se avansa \u00een directia \u00eembunatatirii situatiei \u00een Zona de Securitate si fara a se oferi \u00eencrederea sociala \u00een capacitatea Comisiei de a gestiona eficient provocarile aparute\u201c,<\/p><\/blockquote>\n precizeaza Alin Gvidiani, reprezentantul Moldovei, in interviul Nicoletei Munteanu.<\/p>\n Pentru o parte din analistii politici de peste Prut intalnirea de la Roma a servit mai mult intereselor partii Transnistrene, care au reusit sa imbunatateasca astfel situatia cetatenilor care tranziteaza si fac comert \u00een spatiul vestic, prin Republica Moldova. Rosian Vasiloi, expert la Institutul Viitorul,<\/a> considera ca rezultatele intalniri de la Roma, reprezinta \u201eo cedare impusa de OSCE, Moscova si separatisti cu trimiteri directe la date concrete de implementare si mecanisme de garantare a implementarii acestor decizii\u201d si ca de fapt, nu s-a facut niciun pas spre reglementarea politica si militara a conflictului.<\/p>\n Ion Leahu<\/a>: Negocierile in format 5 plus 2 vor duce la federalizarea de facto a Republicii Moldova<\/a><\/p>\n O pozitie transanta fata de modul de reglementare al conflictului inghetat de pe teritoriul Republicii Moldova o sustine Ion Leahu<\/a>, fostul reprezentant al Moldovei, in Comisia Unificata de Control. Specialistul moldovean in securitate a remarcat recent, intr-un interviu acordat la Radio Europa Libera, ca actualul format de negociere, de tip 5 plus 2, inseamna consolidarea pozitiei autoritatilor nerecunoscute ale Transnistriei si de facto, pasi spre recunoasterea acesteia si federalizarea Republicii Moldova. \u201eDaca mergem pe acest fagas, evident ca putem avea o singura concluzie \u2013 niciun fel de perspective de reglementare a conflictului nu putem astepta de la acest format\u201d, afirma Ion Leahu, in interviul amintit.<\/p>\n Trupele ruse au treaba la Depozitul de Armanent de la Cobasna. Autoritatile moldovenesti spun ca-s alarmate<\/p>\n Autoritatile Republicii Moldova au reclamat recent incalcarea \u201eAcordului cu privire la principiile de reglementare pasnica a conflictului armat din regiunea transnistreana, incheiat pe 21 iulie 1992, la incheierea Razboiului din Transnistria. Mai precis, afirma reprezentantii Moldovei in Comisia Unificata de Control, ca trupele ruse desfasoara activitati in zona depozitului de la Cobsna, una din problemele serioase de securitate din regiune.<\/a> \u201eDelegatia Republicii Moldova \u00een Comisia Unificata de Control este puternic alarmata \u00een legatura cu aceste actiuni cu caracter provocator si \u00eencalcarea flagranta de catre militarii Federatiei Ruse a regimului Zonei de Securitate, implicit a Acordului moldo\u2013rus din 21 iulie 1992\u201c, se arata in acelasi comunicat, de pe 23 iunie. Cateva zile mai tarziu, pe 28 iunie<\/a>, este emisa o alta alarma, ramasa fara efect: \u201eDelegatia Republicii Moldova \u00een Comisia Unificata de Control este \u00eengrijorata de utilizarea armelor de foc de catre structurile transnistrene \u00een Zona de Securitate\u201c.<\/p>\n Ecuatia transnistreana. Ce rol ar putea avea Romania, in zona \u201eistmului ponto-baltic\u201c<\/p>\n Transnistria, asemeni celorlalte regiuni separatiste ( Osetia de Sud, Abhazia, Nagorno-Karabah), dezvoltate dupa destramarea URSS si reconfigurarea intereselor Federatiei Ruse, isi consolideaza treptat statutul special, cu rol de baza militara, cap de pod pentru eventualele operatiuni de expansiune ale Rusiei sau ca raspuns in fata apropierii NATO de zona vitala a Federatiei Ruse. Existenta conflictului inghetat de pe teritoriul Republicii Moldova, care ii afecteaza statutul de integritate, blocheaza si orice sansa de aderare la unele aliante (UE, NATO) si reprezinta in permanenta o amenintare la adresa securitatii si stabilitatii regionale. Romania, probabil cel mai bun vecin al Republicii Moldova, care au cetateni cu aceeasi identitate, traditii, limba si istorie, are un rol extrem de redus in ecuatia reglementarii conflictului din regiunea numita Transnistria. \u201eIncurajam autoritatile rom\u00e2ne sa continue implementarea pe malul st\u00e2ng al Prutului a programelor de asistenta pe dimensiunea transnistreana si pe cea de integrare europeana, sa acorde expertiza tehnica institutiilor guvernamentale de la Chisinau \u00een procesul de promovare a politicilor sectoriale \u00een domeniul reintegrarii tarii, sa intervina cu alocutiuni pro-Republica Moldova \u00een cadrul platformelor internationale de dialog si sa fie mereu implicata \u00een aspectele ce tin de garantarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului \u00een regiunea transnistreana\u201c, spune Alin Gvidiani, sef-adjunct al Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, in interviul acordat Laboratorului de Analiza a Conflictului Transnistrean (LACT).<\/a> Pe de alta parte, presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, a afirmat transant, citat de Mediafax,<\/a> ca extinderea NATO in Ucraina si Georgia este inacceptabila si va primi o reactie \u201ePentru noi reprezinta o amenintare directa la adresa securitatii nationale. Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre reprezinta o amenintare, iar reactia ar fi extrem de negativa\u201d, a declarat Vladimir Putin. Laboratorul de Analiza al Conflictului Transnistrean (LACT), de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, este un program de cercetare singular in Romania, care are in vedere analiza evolutiei conflictului din Transnistria.<\/a> Miscarea separatista din Transnistria a luat nastere dupa proclamarea independentei Republicii Moldova, dupa adoptarea alfabetului latin si a limbii romane. Apropierea de Romania a Republicii Moldova a reprezentat unul din motivele care au determinat conflictul. In razboiul incheiat pe 21 iulie 1992 si-au pierdut viata peste o mie de oameni. Transnistria are un teritoriu de 4163 de kilometri patrati (judetul Bacau are 6621 de kilometri patrati)<\/a>, o populatie de aproximativ 475 de mii de oameni, din care 30 la suta se identifica ca moldoveni.<\/p>\n
\nDincolo de aspectele comune, care sunt negociate pentru imbunatatirea situatiei cetatenilor care locuiesc in zona Transnistriei dar si a celor moldoveni care tranziteaza, fac afaceri si au proprietati in regiune, autoritatile nerecunoscute de la Tiraspol se declara ferm impotriva oricarei tentative a statului moldovean de reasimilare a locuitorilor din stanga Nistrului si prin urmare, de reintregire teritoriala. Deranjeaza, totodata, punctul vamal moldo-ucrainean de la Cuciurgan, care ocoleste regiunea separatista.<\/p>\n
\n\u201eLa 23 iunie 2018, \u00een jurul orei 04:00 si apoi la orele 06:30, 11:15 si 13:15, pe traseul Dubasari-Grigoriopol-Tiraspol a fost fixata deplasarea neanuntata a 4 coloane de unitati de tehnica blindata si auto militare ale Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR): aproximativ 11 TAB-uri si 25 autocamioane (URAL, ZIL, UAZ). Pe unitatile \u00een cauza nu au fost remarcate \u00eensemne distinctive de apartenenta la GOTR sau la operatiunea de pacificare, precum si lipseau numerele de \u00eenmatriculare\u201c.<\/p>\n
\nTensiunea din zona din care face parte si Romania creste de la o zi la alta, pe fondul intaririi prezentei NATO, care pare sa primeasca raspuns prin consolidarea prezentei armate ruse, profesioniste, in estul Ucrainei, in Crimeea, poate si in Transnistria, prin miscarile de trupe si armament, desfasurate in deplina discretie, in afara controlului international. Presedintele Romaniei, Klaus Werner Iohannis a salutat cu entuziasm infiintarea \u201eCentrului de comanda NATO \u00een Rom\u00e2nia\u201c dar si intentiile de extindere ale blocului Nord Atlantic.<\/a><\/p>\n
\n\u00cen aceste conditii, chiar daca este prea putin probabil un conflict deschis intre NATO si Federatia Rusa, prezenta trupelor ruse in Transnistria intra in logica geopolitica a intereselor marilor puteri, unde interesele unor state mici, precum Romania sau Republica Moldova, pot conta doar tangential si contextual.<\/p>\n
\nO parte din teritoriul actual al Transnistriei a fost in perioada medievala stapanit de domnii moldoveni dar si de Imperiul Otoman. Dupa reintregirea Romaniei, in 1924, pe 12 octombrie 1924 guvernul sovietic a creat, pe teritoriile situate la est de r\u00e2ul Nistru, Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM), \u00een cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSS Ucraineana). Dupa Razboi, fasia care este denumita astazi Transnistria<\/a> a intrat in componenta RSS Moldoveneasca iar dupa destramarea URSS, de iure, in componenta Republicii Moldova.<\/p>\n