{"id":50,"date":"2013-10-14T16:17:50","date_gmt":"2013-10-14T16:17:50","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2013\/10\/14\/ion-leahu-recenzie-la-cartea-lui-a-deveatcov-provocarile-europenizarii-politica-federatiei-ruse-in-reglementarea-transnistreana-1992-2012\/"},"modified":"2013-10-14T16:17:50","modified_gmt":"2013-10-14T16:17:50","slug":"ion-leahu-recenzie-la-cartea-lui-a-deveatcov-provocarile-europenizarii-politica-federatiei-ruse-in-reglementarea-transnistreana-1992-2012","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ion-leahu-recenzie-la-cartea-lui-a-deveatcov-provocarile-europenizarii-politica-federatiei-ruse-in-reglementarea-transnistreana-1992-2012\/","title":{"rendered":"Ion Leahu: recenzie la cartea lui A. Deveatcov, \u201eProvoc\u0103rile europeniz\u0103rii: politica Federa\u021biei Ruse \u00een reglementarea transnistrean\u0103 (1992-2012)\u201d"},"content":{"rendered":"

Monografia lui A. Deveatcov, <\/span><\/strong>\u201eProvoc\u0103rile europeniz\u0103rii: politica Federa\u021biei Ruse \u00een reglementarea transnistrean\u0103 (1992-2012)\u201d,<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Universitatea de Stat din ora\u015ful Tiumen, Catedra \u201cIstoria contemporan\u0103 \u015fi rela\u0163ii interna\u0163ionale\u201d, Federa\u021bia Rus\u0103<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

Cum afirm\u0103 personal Deveatcov, lucrarea este consacrat\u0103 studierii politicilor Federa\u021biei Ruse \u00een procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Autorul \u00ee\u015fi propune examinarea modalit\u0103\u0163ilor aplicate de c\u0103tre Rusia pentru a racorda activitatea sa de pacificare \u00een regiune la normele europene, iar mai pe larg \u2013 problema integr\u0103rii Federa\u0163iei Ruse \u00een sistemul de securitate european. <\/span>\u00cen corespundere cu scopurile indicate, autorul formeaz\u0103 \u015fi structura studiului. Astfel, lucrarea este constituit\u0103 din trei capitole:<\/span><\/span><\/p>\n

<\/span>1. <\/span> <\/span><\/span>Federa\u0163ia Rus\u0103 \u2013 lider ai procesului de reglementare transnistrean\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

2. <\/span> <\/span><\/span>Evolu\u0163iile politicilor Rusiei \u00een func\u0163ie de extinderea spa\u0163iunlui \u015fi subiectelor procesului de reglementare.<\/span><\/span><\/p>\n

3.  <\/span>Identificarea partenerilor? Procesul Me<\/span>zeberg \u015fi transformarea regimului politic transnistrean.<\/span><\/span><\/p>\n

Potrivit lui Deveatcov, reglementarea transnistrean\u0103 este o ilustrare fascinant\u0103 a proceselor ce se desf\u0103\u015foar\u0103<\/span> \u00ee<\/span>n zona considerat\u0103 de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103 drept sfer\u0103 ai propriilor interese vitale \u015fi \u00een dimesiunile c\u0103reia Mos<\/span>cova pretinde un rol politic prioritar. \u00cens\u0103, situa\u0163ia \u00een regiune o determin\u0103 transfom\u0103rile considerabile, condi\u0163ionate de evoluarea de la epoca amorf\u0103 \u201epost sovietic\u0103\u201d la o configura\u0163ie mult mai complicat\u0103 a vecin\u0103t\u0103tii ruso-europene. Sub acest aspect autorul \u00ee\u015fi propune s\u0103 analizeze procesele ce au loc \u00een regiune, \u015fi motivele implic\u0103rii \u00een acestea a unui \u015fir considerabil de actori: UE, Federa\u021bia Rus\u0103, Ucraina, Rom\u00e2nia, NATO, chiar \u015fi China. <\/span><\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 aici, pozi\u0163ia lui Deveatcov nu \u00eent\u00e2mpin\u0103 critici din partea noastr\u0103. \u00cens\u0103, concluziile ce urmeaz\u0103, \u00een opinia noastr\u0103, fiind puternic afectate de presiunile ideologice pro-ruse, au efectul de a construi \u015fi a afirma aspectul subiectiv, tenden\u0163ios al lucr\u0103rii – \u015fi formularea, \u00een temeiul lor, a concluziilor respective. Concluziile indicate au o importan\u0163\u0103 sporit\u0103, odat\u0103 ce ele reflect\u0103 pozi\u0163ia oficial\u0103 a Federa\u021biei Ruse, nu neap\u0103rat expus\u0103 publicit\u0103\u0163ii. Din aceste motive le propunem integral cititorului.<\/span><\/p>\n

1.Tentativele de a solu\u0163iona diferendul transnistrean de c\u0103tre c\u00e2teva centre de putere la modul unilateral nu pot asigura rezultatele scontate. Chiar \u00een situa\u0163iile \u00een care Federa\u021bia Rus\u0103 a manifestat voin\u0163\u0103 politic\u0103 \u015fi s-a pronun\u0163at \u00een favoarea restabilirii integrit\u0103\u0163ii teritoriale a Republicii Moldova, ea nu a dispus de suficiente resurse pentru a influen\u0163a \u00een modul respectiv for\u0163ele politice, aflate la guvernare la Tiraspol. <\/span><\/p>\n

2. UE, prin Programul \u201eParteneriatul Estic\u201d, cum demonstreaz\u0103 primii ani de realizare ai acestuia, \u00een opinia lui Deveatcov, nu dispune de suficiente mecanisme pentru a solu\u0163iona problemele regiunilor secesioniste, inclusiv a Transnistriei. <\/span><\/p>\n

3. Astfel, posibiluit\u0103\u0163ile de solu\u0163ionare a diferendului nistrean ar putea fi identificate \u00een consolidarea eforturilor de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103 \u015fi statele prioritare europene, \u00een special Germania. La acest capitol este semnificativ a\u015fa numitul proces de la Mezeberg. Fiind relativ nou, procesul nu a \u00eenscris efecte, \u00eens\u0103 priorit\u0103\u0163ile acestui ar fi \u201e\u00eencorporarea politicii Federa\u0163iei Ruse fa\u0163\u0103 de Transnistria \u00een contextul european\u201d.<\/span><\/p>\n

Deci, deja \u00een preambul, autorul lucr\u0103rii comite c\u00eeteva afirma\u0163ii la prima privire logice, dar \u00een realitate absolut nefondate – care, fiind  dezvoltate pe parcurs, vor permite formularea concluziilor finale, subiective \u015fi tenden\u0163ioase.<\/span><\/p>\n

F\u0103r\u0103 a anticipa mult, consider\u0103m necesar s\u0103 men\u0163ion\u0103m, c\u0103 Moscova \u00eentotdeauna a dispus de instrumente eficiente de influen\u0163\u0103 asupr\u0103 politicului transnistrean. Este suficient s\u0103 retragi din regiune armata \u015fi s\u0103 renun\u0163i la prestarea f\u0103r\u0103 plat\u0103 a gazelor naturale ca regimul s\u0103 se termine \u00een c\u00e2teva zile.<\/span><\/p>\n

Moscova nu numai c\u0103 nu dore\u015fte \u201e\u00eencorporarea politicii sale \u00een contextul transnistrean\u201d, ea depune toate eforturile de care este capabil\u0103 pentru a izola regiunea \u015fi a-i conserva statutul de enclav\u0103. Monografia este str\u0103puns\u0103 integral de aceste contradic\u0163ii \u2013 \u00eentre inten\u0163iile a prezenta la modul obiectiv evenimentele \u015fi necesitatea de a explica starea precar\u0103 a situa\u0163iei, urmare inevitabil\u0103 a politicilor respective a Moscovei.<\/span><\/p>\n

\u00cen opinia autorului, problema transnistrean\u0103 este nimic altceva dec\u00e2t un indicator a nivelului de \u00eencadrare a Federa\u021biei Ruse \u00een sistemul de securitate pan european. Analiza problemei cu lux de am\u0103nunte demonstreaz\u0103 dinamica ac\u0163iunilor a Moscovei, axate spre identificarea unei politici rezonabile – ac\u0163iuni ce includ \u015fi confrunt\u0103ri dure, \u015fi tentative de formare a rela\u0163iilor de parteneriat. Dar, cu Europa \u015fi nicidecum cu Republica Moldova – de parc\u0103 nu ale ei teritoriu, popula\u0163ie, economie \u015fi spirit ar fi dezintegrate \u015fi compromise.<\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

Capitolul 1. Rusia \u015fi faza armat\u0103 a conflictului.<\/span><\/i><\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

\u00cen calitate de motive ale conflicului, \u00een perioada 1989-1990, sunt numite politicile noilor structuri aflate la guvernare \u00een Moldova – \u00een urma c\u0103rei rusolingvii ar fi pierdut priorit\u0103\u0163ile sale absolute de alt\u0103 dat\u0103 \u00een majoritatea domeniilor de conducere, cultur\u0103, economie. Necesitatea studierii limbii moldovene\u015fti \u015fi, eventuala perspectiv\u0103 de a deveni locuitori a Rom\u00e2niei – stat \u00een care (figureaz\u0103 \u00eentocmai \u00een lucrare) pu\u0163in se respectau drepturile miniorit\u0103\u0163ilor etnice (pag. 13). \u00cens\u0103, indiferent de acceptarea acestor factori, marea majoritate a cercet\u0103torilor (la care ader\u0103 \u015fi Deveatcov), trateaz\u0103 conflictul nu interetnic, ci unul provocat de contradic\u0163iile \u00eentre elitele societ\u0103\u0163ii de atunci, adica unul politic.<\/span><\/p>\n

Pornite comparativ pa\u015fnic, \u00een 1989-1990 confrunt\u0103rile armate purtau un caracter sporadic, \u00eenscriind un num\u0103r mic de victime. Conflictul s-a agravat dur \u00een urma cre\u015fterii tendin\u0163elor separatiste la Tiaspol, deciziilor respective ale Sovietului Suprem din Rusia \u015fi infiltr\u0103rii cazacilor \u00een zon\u0103. S-au declan\u015fat violen\u0163ele, care au culminat \u00een iunie-iulie la Bender, sold\u00e2ndu-se cu multe victime \u015fi distrugeri. Putem men\u0163iona c\u0103 autorul din start accept\u0103 \u015fi sus\u0163ine teza, potrivit c\u0103rei violen\u0163a \u00een conflict a fost condi\u0163ionat\u0103 de ac\u0163iunile regimului separatist, sus\u0163inut de Federa\u0163ia Rus\u0103 (deciziile Sovietului Suprem, ale Dumei de Stat, ac\u0163iunile structurilor de for\u0163\u0103). Momentul este unul extrem de important, odat\u0103 ce marea majoritate a \u201ecercet\u0103torilor\u201d subiectului, inclusiv \u015fi unii din Occident, deriv\u0103 violen\u0163ele armate, \u0219i \u00een general faza militar\u0103 a conflictului, \u00een exclusivitate din \u201epolitica na\u0163ionalist\u0103 a Conducerii Republicii Moldova,influen\u0163at\u0103 de deciziile antiruse\u015fti \u015fi unioniste a Frontului Popular\u201d (nota ne apar\u0163ine). \u00cens\u0103, \u015fi Deveatcov nu merge mai departe de constatarea \u00een cauz\u0103.  Aduc\u00e2nd probele men\u0163ionate, el declar\u0103, c\u0103 conflictul transnistrean avea un caracter intern moldovenesc iar Federa\u021bia Rus\u0103 s-a implicat \u00een el doar dup\u0103 evenimentele de la Bender, av\u00e2nd ca scop stoparea violen\u0163elor (pag. 18). Faptele indic\u0103, c\u0103 indiferent de declara\u0163ii, prezen\u0163a Rusiei contribuia la aprofundarea conflictului, la excluderea solu\u0163ion\u0103rii acestui \u00een oricare mod, care nu \u0163inea \u00een mod expres de interesele Moscovei. <\/span><\/p>\n

Concluzia este sus\u0163inut\u0103 de unele momente concrete din activitatea politic\u0103 la mijlocul anului 1992. \u00cen martie la Helsinki mini\u015ftrii de externe a Federa\u021biei Ruse, Republicii Moldova, Rom\u00e2niei \u015fi Ucrainei formeaz\u0103 un mecanism de consult\u0103ri politice \u00een vederea \u00eencet\u0103rii focului. \u00cen aprilie, la Chi\u015fin\u0103u, reprezentan\u0163ii statelor vizate constituie Comisia Mixt\u0103, care urma s\u0103 asigure realizarea deciziilor vis-a-vis de reglementarea conflictului. \u00cens\u0103 inten\u0163iile nu au fost realizate, odat\u0103 ce p\u0103r\u0163ile nu au acceptat propunerile insistente ale delega\u0163iei Rusiei de a include \u00een compomnen\u0163a Comisiei reprezentan\u0163ii Tiraspolului, de a acorda regimului separatist statutul de \u201ezon\u0103 economic\u0103 liber\u0103\u201d \u015fi de a formula garan\u0163ii regiunii de suveranitate \u00een cazul Unirii Moldovei cu Rom\u00e2nia. Concomitent se cerea atribuirea Armatei a 14-a a Federa\u021biei Ruse statutul de \u201efor\u0163e de men\u0163inere a p\u0103cii\u201d. Odat\u0103 ce aceste sugestii aberante au fost respinse, Moscova a decis s\u0103 nu mai ascund\u0103 pozi\u0163ia sa referitor la Moldova. \u00cen aprilie 1992 la Tiraspol, Vice-pre\u015fedintele rus A. Ru\u0163koi declar\u0103, c\u0103 \u201erepublica transnistrean\u0103 a fost \u015fi va fi… c\u0103 Sovietul Suprem a Rusiei trebuie s\u0103 adopte deciziile necesare ca \u201eArmata 14 s\u0103 fie \u00een stare s\u0103 asigure indipenden\u0163a poporului transnistrean\u201d (pag.23). Astfel, Federa\u021bia Rus\u0103 din start a demonstrat, c\u0103 nu reglementarea conflictului este scopul ei, ci fortificarea prezen\u0163ei sale \u00een Moldova. Ac\u0163iunile care au urmat, \u00een special deciziile Guvernului Federa\u021biei Ruse din 20 iunie 1992 prin care armata rus\u0103 a primit dreptul de a autiliza armele \u00een exteriorul propriului stat, confirm\u0103 concluzia. Merit\u0103 aten\u0163ie la acest capitol tratarea de c\u0103tre autor a unor aspecte ale procesului de formare a for\u0163elor de men\u0163inere a p\u0103cii, \u00een special a pozi\u0163iei Rom\u00e2niei. Potrivit lui Deveatcov, la momentul form\u0103rii mecanismului de pacificare nu se func\u021biona structur\u0103 sau stat care s\u0103 \u00ee\u0219i asume angajamentele respective. El declar\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia categoric a respins o asemenea posibilitate \u015fi apeleaz\u0103 pentru confirmare la declara\u0163iile Pre\u015fedintelui de atunci Ion Iliescu: \u201eintroducerea \u00een zona conflictului a for\u0163elor Federa\u021biei Ruse \u015fi Ucrainei doar va complica situa\u0163ia, odat\u0103 ce tocmai prezen\u021ba militar\u0103 rus\u0103 \u00een regiune este o condi\u0163ie a declan\u015f\u0103rii conflictului; formarea autonomiei transnistrene nu este fondat\u0103, odat\u0103 ce conflictul nu poart\u0103 un caracter interetnic\u201d(pag.31). \u015ei nimic la subiect \u2013 ce p\u0103rere a avut Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei referitor la participarea statului rom\u00e2n la men\u0163inerea p\u0103cii \u00een Republica Moldova. Deveatcov consider\u0103 c\u0103 nu Rusia a provocat conflictul \u00een regiune, \u00eens\u0103 D-lui afirm\u0103, c\u0103 tocmai Rusiei \u00eei apar\u0163ine meritul pentru asigurarea existen\u0163ei subiectului politic \u201erepublica moldoveneasc\u0103 transnistrean\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n

\u00cen palmaresul lui A. Deveatcov neap\u0103rat trebuie trecut\u0103 tentativa de a demonstra unele aspecte ale activit\u0103\u0163ii trupelor armate ale Federa\u021biei Ruse la momentul stop\u0103rii focului \u015fi \u00eendat\u0103 dup\u0103 semnarea Acordului de la 21 iulie 1992 la Moscova. Semnifica\u0163ia afirma\u0163iilor lui Deveatcov o consider\u0103m important\u0103, odat\u0103 ce ast\u0103zi, marea majoritate a celor ce se preocup\u0103 de problem\u0103 accept\u0103 integral pozi\u0163ia oficial\u0103 a Federa\u021biei Ruse, potrivit c\u0103reia trupele armate a Rusiei nu au participat \u0219i nu s-au implicat \u00een conflictul militar din Moldova.  Deveatcov scrie absolut indiscutabil, c\u0103 \u201e\u00een noaptea spre 2 iulie 1992 for\u0163ele armate ruse (comandant deja era genelalul A. Lebed, trimis special pentru a stopa ac\u021biunile armate \u2013 n.a), au \u00eentreprins asupra pozi\u0163iilor trupelor moldovene\u015fti atacuri at\u00e2t de puternice, \u00eenc\u00e2t for\u0163ele militare ale republicii au pierdut capacitatea de lupt\u0103. Autorul merge mai departe \u015fi ne propune calificarea ac\u0163iunilor reprezenta\u0163ilor Rusiei din punct de vedere a dreptului interna\u0163ional. Potrivit D-lui, \u201efor\u0163ele ruse au efectuat o opera\u0163iune militar\u0103 cu scopul de a impune pacea (prin clasarea capacit\u0103\u0163ii de lupt\u0103 \u2013 I. Leahu) f\u0103r\u0103 a avea mandatul organiza\u0163iei interna\u0163ionale abilitate cu dreptul de a permite a\u015fa ceva\u201d(pag.27). \u00cen afara aten\u0163iei \u015fi comentariului a r\u0103mas faptul c\u0103, pentru a opri focul, armata rus\u0103 a atacat doar trupele moldovene\u015fti. Probabil, asupra celor transnistrene nu putea fi aplicat\u0103 forma dat\u0103 de influen\u0163\u0103 din simplu motiv, c\u0103 ele se aflau \u00een acelea\u015fi tran\u015fee cu armata rus\u0103. Concomitent cu materialele deja examinate, \u00een monografie sunt utilizate \u015fi multe altele, care absolut elocvent demonstreaz\u0103 cum Kremlinul, \u00een modul con\u015ftient, promoveaz\u0103 tactica eschiv\u0103rii de la implicarea armat\u0103 \u00een treburile interne ale statelor suverane. \u00cen cazul dat asta se ob\u0163ine prin plasarea regimului transnistrean \u00een rolul \u201ep\u0103r\u0163ii conflictului\u201d.<\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

Capitolul 2. Combinarea metodelor cooperative \u015fi geopolitice \u00een procesul de reglementare transnistrean\u0103.<\/span><\/i><\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

Reglementarea consecin\u0163elor conflictului armat includea dou\u0103 aspecte majore, dar nu \u015fi echivalente. Este vorba de retragerea din Moldova a trupelor armate ale Federa\u021biei Ruse \u015fi determinarea politic\u0103 a statutului regiunii separatiste \u00een componen\u0163a republicii. \u00cen fond,aspectul ce vizeaz\u0103 retragerea armatei, este expus corect. Faptul c\u0103 \u00een prezent, dup\u0103 ce s-au scurs aproape 20 de ani de la semnarea acordului \u00een temeiul c\u0103ruia aceste for\u0163e urmau s\u0103 fie retrase, for\u021bele mai sta\u0163ioneaz\u0103 \u00een Moldova,are evident explica\u0163iile istoricului. Principalul motiv: Moldova nu \u015fi-a respectat anumite angajamente, n-a asigurat elaborarea \u015fi adoptarea statutului regiunii. Este cazul de men\u0163ionat c\u0103 \u00een perioada de referin\u0163\u0103, elaborarea acestui statut devenise destul de real\u0103. Legislativul tiraspolean a adoptat la 6 ianuarie 1993 proiectul acordului referitor la \u00eemputernicirile subiectelor confedera\u0163iei moldovene\u015fti, care \u00eensemna renun\u0163area la separarea definitiv\u0103 \u015fi crea condi\u0163ii pentru elaborarea \u00een sf\u00e2r\u015fit a unui statut, acceptat de ambele p\u0103r\u0163i. Ceva mai t\u00e2rziu, \u00een noiembrie 1993, misiunea OSCE a propus propriul plan – care presupunea autonomia regiunii \u015fi era acceptat de Chi\u015fin\u0103u. Se forma impresia c\u0103 p\u0103r\u0163ile au atins nivelul de maturitate care le permite s\u0103 negocieze f\u0103r\u0103 tutel\u0103 din exterior, factor, despre care aten\u0163ioneaz\u0103 \u015fi domnul Deveatcov. \u00cens\u0103, pe fundalul unor ac\u0163iuni concrete de reducere \u015fi evacuare a trupelor militare din regiune, tratativele referitor la statut s-au blocat. Potrivit lui Deveatcov, aceast\u0103 evolu\u0163ie negativ\u0103 se datoreaz\u0103 \u201est\u0103rii incerte a situa\u0163iei politice interne pe ambele maluri ale Nistrului\u201d(pag.49-51). La \u00eenceputul capitolului, explic\u00e2nd lansarea negocierilor, referitor la aceea\u015fi por\u0163iune de timp, autorul spunea exact contrariul. At\u00e2t la Chi\u015fin\u0103u, c\u00e2t \u015fi la Tiraspol, conducerea politic\u0103 era aceea\u015fi. Schimb\u0103rile au avut loc la Moscova. El\u0163\u00e2n a devenit din nou pre\u015fedinte. Armamentul depozitat \u00een regiune \u00eenc\u0103 prezenta valori finaciare deosebite, \u0219i urma doar transformarea lor \u00een bani. Incertitudinea regimului deschidea \u015fi alte posibilit\u0103\u0163i financiare, dar \u015fi \u00eendep\u0103rta data evacu\u0103rii trupelor armate, prev\u0103zute de acordul moldo-rus din 1994. Aceasta e lista cauzelor care au fr\u00e2nat elaborarea statutului regiunii \u015fi solu\u0163ionarea diferendului. Faptul c\u0103 vinova\u0163i au fost numi\u0163i cei de la Tiraspol nu e de mirare. Cum nu e de mirare \u015fi disponibilitatea Moscovei de a conlucra la subiectul dat cu partenerii din exterior (de aici teze referitor la politica cooperativ\u0103). Doar nu se lucra, ci se mima activitatea, despre care reprezentantul special a Federa\u021biei Ruse V. Vasev a declarat, c\u0103 \u201emai multe probleme prezente \u00een regiune ar putea fi solu\u0163ionate timp de dou\u0103 genera\u0163ii \u0219colare \u2013 20 de ani\u201d (pag.56).  Faptul c\u0103 \u00een anii 90 \u00een prim-plan se afla nu reglementarea, ci materializarea valorilor militare depozitate \u00een regiune, o confirm\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015fi A. Deveatcov (pag.61). D-lui constat\u0103 c\u0103, din peripe\u0163iile negocierilor a avut de c\u00e2\u015ftigat doar regimul transnistrean. El s-a ales cu statalitate, fie \u015fi nerecunoscut\u0103, cu depozite de arme \u015fi armament, care le utilizeaz\u0103 pentru a-\u015fi ob\u0163ine materializarea unor solicit\u0103ri. Moldova a devenit un stat, care nu este capabil a ob\u0163ine ceea ce \u00eei apar\u0163ine \u00een mod firesc. <\/span><\/p>\n

Un capitol aparte (\u015fi asta este eviden\u0163iat de A. Deveatcov) \u00een procesul de reglementare, \u00eel constituie anii 2001-2002. Este perioada \u00eendeplinirii par\u0163iale a angajamentelor de la Istambul, a unui pressing puternic asupra Tiraspolului din partea Chi\u0219in\u0103ului (anularea \u015ftampilelor vamale cedate \u00een 1996) \u015fi a Moscovei (renun\u0163area la marfa transnistrean\u0103, expediat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eenso\u0163irea vamal\u0103 moldoveneasc\u0103). Evident c\u0103 Deveatcov scrie \u00een sensul pozi\u0163iei oficiale a Moscovei, dar nu ce a fost \u00een realitate. La Chi\u015fin\u0103u a venit la putere PCRM, liderul V. Voronin promi\u021b\u00e2nd st\u0103p\u00e2nului Kremlinului lucruri extrem de importante, mai valoroase ca Transnistria. Faptul c\u0103 acest aspect este ignorat de Deveatcov, odat\u0103 \u00een plus \u00eei spore\u015fte importan\u0163a.  <\/span><\/p>\n

Destul de amplu este expus\u0103 situa\u0163ia anilor 2001-2003. Este, pratic, unica perioad\u0103 \u00een care Moscova a \u00eencercat s\u0103 contribuie eficient la reglementarea conflictului. Federa\u021bia Rus\u0103 a sus\u0163inut decizia Chi\u015fin\u0103ului prin care \u00eentreprinderile transnistrene, pentru a efectua export, urmau s\u0103 fie luate \u00een eviden\u0163\u0103 la organele vamale ale Moldovei. Ba a \u015fi efectuat mai multe ac\u0163iuni, prin care a limitat radical exportul m\u0103rfurilor transnistrene f\u0103r\u0103 certificate moldovene\u015fti. \u00cen noiembrie 2001 este semnat Acordul de prietenie \u015fi colaborare, potrivit c\u0103ruia Rusia, \u00een calitate de garant, \u00ee\u015fi asuma responsabilitatea pentru respectarea suveranit\u0103\u0163ii \u015fi integrit\u0103\u0163ii teritoriale a Moldovei. Iar \u00een 2002 este prezentat Chi\u015fin\u0103ului \u015fi Tiraspolului un amplu document, care con\u0163inea planul de reglementare – a\u015fa numitul \u201ePlanul de la Kiev\u201d. Importan\u0163a acestuia se reduce la unanimitatea sus\u0163inerii \u201eplanului\u201d de c\u0103tre \u00eentregul corpus de intermediatori \u015fi garan\u0163i. La fel, este semnificativ\u0103 pozi\u0163ia lui Deveatcov, care afirm\u0103 c\u0103 planul nu a fost aplicat datorite pozi\u0163iei obscure a Tiraspolului. \u00cen continuare Deveatcov spune c\u0103 \u015fi pozi\u0163ia Chin\u0103ului, unde s-ar fi activizat structurile politice de dreapta, nu fost favorabil\u0103 atingerii rezultatelor. Este cazul de men\u0163ionat, c\u0103 \u00een 2001-2002 puterea politic\u0103 la Chi\u015fin\u0103u o de\u0163inea \u00een exclusivitate PCRM, capabil a ignora opiile altor for\u0163e politice locale.<\/span><\/p>\n

Autorul acord\u0103 o aten\u0163ie deosebit\u0103 procesului de evacuare a armelor \u015fi armamentului. El exemplific\u0103 prin informa\u0163ia mai pu\u0163in cunoscut\u0103 pe larg, potrivit c\u0103rei Tiraspolul a permis evacuarea unor tipuri de armament, muni\u0163ii etc, contra reducerii datoriei regimului fa\u0163\u0103 de \u201eGazprom\u201d cu 100 milioane dolari SUA. Momentul este foarte semnificativ, deoare ce demonstreaz\u0103 c\u0103 statul rusesc controleaz\u0103  monopoliul \u00een cauz\u0103 \u015fi poate fi utilizat pentru a influen\u0163a p\u0103r\u0163ile conflictului. Cum am v\u0103zut, Moscova aplic\u0103 asemenea p\u00e2rghii doar referitor la Chi\u015fin\u0103u. La 1 octombrie 2002 Cartierul General a Ministerului Ap\u0103r\u0103rii al Federa\u021biei Ruse elaboreaz\u0103 decizia de lichidare a Grupului operativ de trupe \u00een Republica Moldova, care foarte cur\u00e2nd este anulat cu pretextul c\u0103 \u00een procesul de negocieri nu se \u00eenscriu rezultate. Anume \u00een acest\u0103 perioad\u0103 Moscova formuleaz\u0103 teza, aplicat\u0103 \u015fi ast\u0103zi: \u201eevacuarea armamentului \u015fi a trupelor armate ar putea avea loc doar \u00een cazul reglement\u0103rii definitive a conflictului pe Nistru (tactica sicroniz\u0103rii, n.a.). Deveatcov afirm\u0103 c\u0103 retragerea trupelor \u015fi muni\u0163iilor nu este o ac\u0163iune de sus\u0163inere a procesului de reglementare, ci un factor independent, extrem de important, care fiind realizat ar fi contribuit mult la eficientizarea  tratativelor. Tot \u00een 2002 \u00een proces activ se implic\u0103 UE, accentul fiind plasat pe \u201eretragerea de c\u0103tre Moscova a trupelor \u015fi rezervelor de armament. Potrivit celor expuse de Deveatcov, \u00een anii 2001-2002, Federa\u021bia Rus\u0103 a manifestat pragmatism \u00een procesul de reglementare, a acceptat par\u0163ial interna\u0163ionalizarea acestuia, \u00eens\u0103 rezulatele \u00eenscrise sunt sub orice nivel ai a\u015ftept\u0103rilor. <\/span><\/p>\n

Dup\u0103 semnarea acordul de la Istambul din 1999, structurile UE \u015fi OSCE activ se implic\u0103 \u00een procesul de reglementare, \u00een special la aspectul opera\u0163iunii de \u201eini\u0163iativa olandez\u0103\u201d,  pacificare. Se propun diferite modele, care neap\u0103rat con\u0163in dou\u0103 teze \u2013 reducerea monopolului Federa\u021biei Ruse \u015fi transformarea opera\u0163iunii \u00een misiune de observare. Deveatcov sus\u0163ine opiniile expuse la moment, c\u0103 retragerea armatei Fedra\u021biei Ruse ar fi contribuit la solu\u0163ionarea diferendului. \u00cen 2002 apare a\u015fa numita \u201eini\u0163iativa olandez\u0103\u201d, care viza transform\u0103ri radicale \u00een efectuarea opera\u0163iunii de pacificare. Indiferent de faptul c\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103, potrivit dispozi\u0163iilor planului, putea participa la opera\u0163iune cu un efectiv ce constituia 50% din tot contingentul pacificatorilor, aceasta a respins propunerile.                        <\/span><\/p>\n

\u201eIni\u0163iativa olandez\u0103\u201d a fost primit\u0103 de Rusia drept o tentativ\u0103 serioas\u0103 de o marginaliza \u00een efectuarea acestei opera\u0163iuni \u015fi a o elimina \u00een genere din regiune. Pentru a nu admite o asemenea evolu\u0163ie, Moscova activizeaz\u0103 evident procesul de reglementare, accentu\u00e2nd \u00een unele cazuri (prin V. Voronin, pre\u015fedintele Republicii Moldova), c\u0103 succesul preglement\u0103rii \u00eel poate asigura doar partea care se bucur\u0103 de  autoritate sporit\u0103 \u00een Transnistria, adica Federa\u021bia Rus\u0103. Potrivit presei, \u00een cadrul \u00eentrevederii lui Voronin cu A. Volo\u015fin, \u015feful cancelariei pre\u015fedintelui Federa\u021biei Ruse, s-au discutat perspectivele form\u0103rii \u00een Republica Moldova a bazei miltare ruse, \u00eendat\u0103 ce diferendul va fi reglementat. \u00cen scopul reglement\u0103rii definitive a conflictului, la solicitarea lui V.Voronin, Federa\u021bia Rus\u0103 elaboreaz\u0103 un nou plan, numit ulterior \u201eMemorandumul lui Kozac\u201d. Deveatcov, destul de minu\u0163ios examinaz\u0103 \u015fi documentul, \u015fi circumstan\u021bile elabor\u0103rii acestuia \u015fi respingerii lui de c\u0103tre V. Voronin. Autorul demonstreaz\u0103 destul de argumentat, c\u0103 \u201eMemorandumul\u201d avea compartimente secrete, \u00een special referitor la oficializarea bazei militare a FR cu un contingent de 2-3 mii de osta\u015fi pe un termen de 30 ani. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 Voronin nu se decide s\u0103 semneze Memorandumul, I. Ivanov, atunci Ministrul de externe al Federa\u021biei Ruse, \u00eei declar\u0103 c\u0103 OSCE sus\u0163ine reglementarea \u00een baza \u201eMemorandumului Kozac\u201d.<\/span><\/p>\n

SUA, UE \u015fi OSCE au avut o reac\u0163ie profund negativ\u0103 la ac\u0163iunile unilaterale a Moscovei. \u00cen mai multe declara\u0163ii se men\u0163iona c\u0103 Moscova utiliza \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 regimurile secesioniste pentru a-\u015fi realiza propriile interese. Analiz\u00e2nd subiectul, Deveatcov men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 Rusia poate fi criticat\u0103 pentru ac\u0163iunile unilaterale, \u00eens\u0103 OSCE, UE \u015fi SUA nu au venit cu o variant\u0103 de alternativ\u0103; mai mult, ei au respins documentul (memorandumul Kozac) care propune solu\u0163ii de reglementare, de unificare teritorial\u0103 a Moldovei, con\u015ftientiz\u00e2nd \u015fi declar\u00e2nd oficial c\u0103 \u201eRMN\u201d a devenit stat-de facto, suveran \u015fi independent.<\/span><\/p>\n

\u00cen 2006 \u00een cadrul \u015fedin\u0163ei clubului \u201eValdai\u201d, V. Putin a declarat c\u0103 reglementarea transnistrean\u0103 a fost z\u0103d\u0103rnicit\u0103 de reprezentan\u0163ii UE, SUA \u015fi OSCE, din fric\u0103 fa\u0163\u0103 de Rusia.<\/span><\/p>\n

Autorul, destul de consecvent, demonstreaz\u0103 evolu\u0163ia rela\u0163iilor \u00eentre Moscova \u015fi Occident, apel\u00e2nd la cele mai elocvente exemple – cum ar fi deciziile Cur\u0163ii Europene pentru Drepturile Omului \u00een cazul Ila\u015fcu, problema \u015fcolilor cu aplicarea grafiei latine, etc. O asemenea abordare a condi\u0163ionat radicalizarea atitudinilor fa\u021b\u0103 de acest conflict din partea Federa\u021biei Ruse \u015fi Europei occidentale. Aceste rela\u0163ii s-au acutizat \u00een condi\u0163iile discu\u0163iilor \u00een jurul \u201ePlanului Iu\u0219cenco\u201d, care includea necesitatea retragerii trupelor militare ruse din regiune, ce nu corespunde intereselor Federa\u021biei Ruse. <\/span><\/p>\n

Activitatea ce a urmat din partea structurilor europene \u015fi a Chi\u015fin\u0103ului, a provocat la Moscova impresia c\u0103 ea \u201epierde\u201d regiunea. \u00cen mod urgent se semneaz\u0103 a\u015fa numitul \u201eprotocol Smirnov-Jukov\u201d (Jukov era vice-prim ministru aa Federa\u021biei Ruse), care viza planul de asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 regiunii. \u00cen cadrul acestui plan Transnistria prime\u015fte 50 milioane dolari SUA \u00een calitate de ajutor nerambursabil \u015fi 150 milioane dolari ca credite, \u00een calitate de gaj fiind nominalizate \u00eentreprinderi industriale. \u00cen protocolul indicat, Smirnov este numit pentru prima dat\u0103 \u201ePre\u015fedintele Transnistriei\u201d. Concomitent Moscova aplic\u0103 embargoul exportului de vinuri din Moldova. Vorbind despre deschiderea la Tiraspol a oficiului consular a Ambasadei Federa\u021biei Ruse \u00een Moldova, Deveatcov declar\u0103 \u00een mod direct c\u0103 prin asta se \u00eencalc\u0103 suveranitatea Republicii Moldova.<\/span><\/p>\n

\u00cen rela\u0163iile lui V.Voronin cu Bruxelles-ul se eviden\u0163ieaz\u0103 unele divergen\u0163e, fapt care este folosit de el pentru a reactiva rela\u0163iile cu Federa\u021bia Rus\u0103. \u00cen martie 2009 la Moscova este semnat\u0103 o declara\u0163ie comun\u0103 (Medvedev, Voronin, Smirnov), care fixeaz\u0103 necesitatea continu\u0103rii actualei opera\u0163iuni pacificatoare \u015fi \u00eenlocuirea acesteia cu una de garan\u0163ie \u00een func\u0163ie de evolu\u0163iile procesului de reglementare. Potrivit lui Deveatcov, apari\u0163ia acestei declara\u0163ii ar \u00eensemna c\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103 a epuizat capacit\u0103\u0163ile sale de a efectua misiunea de pacificare cu metode politice.<\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

Capitolul 3. Identificarea partenerilor. Procesul de la Mezeberg \u015fi transformarea regimului politic \u00een Transnistria.<\/span><\/i><\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

Autorul consider\u0103 c\u0103 \u201einteresul na\u0163ional\u201d al Federa\u021biei Ruse \u00een Republica Moldova este condi\u0163ionat de unele temeri \u015fi \u00een special: de politica Blocului Militar al Atlanticului de Nord; de \u201erom\u00e2nizare\u201d; de \u201eeuropenizare\u201d. \u00cen acest context, Moscova declar\u0103 la direct, c\u0103 reglementarea transnistrean\u0103 depinde integral de conservarea statutului de stat neutru al Moldovei. Aderarea Moldovei la NATO ar putea urgenta asemenea procese (\u00een opinia conducerii Federa\u021biei Ruse) \u00een Ucraina, ceea ce Moscova nu poate admite. \u201eRom\u00e2nizarea\u201d are un context istoric (argumentarea ruperii Basarabiei din trupul Rom\u00e2niei de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103) \u015fi postarea Federa\u021biei Ruse \u00eentr-o pozi\u0163ie nepl\u0103cut\u0103 de agresor. De aici \u015fi sus\u0163inerea Transnistriei prin favorizarea contradic\u0163iilor \u201eTransnistriei ruse\u201d cu \u201eBasarabia rom\u00e2nizat\u0103\u201d. <\/span><\/p>\n

Moscova nu l-a sus\u0163inut pe \u015eevciuc, dar nici nu l-a ignorat. Ea, ob\u0163in\u00e2nd \u00eenl\u0103turarea lui Smirnov, a ini\u0163iat identificarea posibilit\u0103\u0163ilor de apropiere cu Europa, inclusiv utiliz\u00e2nd schimb\u0103rile \u00een Transnistria. Cel mai elocvent pas \u00een direc\u0163ia dat\u0103 a fost semnarea memorandumului de la Mezeberg cu cancelarul Angela Merkel. Procesul respectiv, cum cunoa\u015ftem, practic este stopat. \u00cens\u0103 el a avut efecte reale, \u00eentre care reluarea tratativelor \u00een formatul \u201e5+2\u201d. Deveatcov presupunea c\u0103 \u00een acest format se va lansa elaborarea documentului final referitor la statutul Transnsitriei, obligatoriu pentru p\u0103r\u0163ile participante.      <\/span><\/p>\n

Este cazul de men\u0163ionat, c\u0103 Deveatcov a prognozat evolu\u0163iile procesului de la Mezeberg destul de corect. D-lui a presupus c\u0103 acest fenomen politic nu se bucur\u0103 de sus\u0163inerea guvernului condus de V.Putin. Timpul a demostrat, c\u0103 a\u015fa a \u015fi fost. Moscova a oficializat consulatul la Tiraspol, consolideaz\u0103 dotarea contingentului militar din regiune cu arme \u015fi mecanisme sofisticate, nu mai admite discursuri referitor la modificarea opera\u0163iunii de pacificare. Deveatcov consider\u0103 c\u0103 Moscova, din motive tradi\u0163ionale (iner\u0163ia, lipsa capacit\u0103\u0163ilor de a valorifica situa\u0163ia) nu a utilizat la justa valoare posibilit\u0103\u0163ile, ce le acord\u0103 Mezebergul. \u00cen realitate situa\u0163ia este alta \u2013 Putin promveaz\u0103 o alt\u0103 politic\u0103, \u00een care nu se \u00eencadreaz\u0103 reglementarea transnistrean\u0103 \u00een oricare alt format, dec\u00e2t \u00eencorporarea Republicii Moldova \u00een spa\u0163iul dominat de Moscova.<\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

Incheiere.<\/span><\/i><\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

Teza de baz\u0103 a lucr\u0103rii \u2013 lipsa unei axe concrete \u00een politica extern\u0103 a FR \u00een anii 1990 -2000. <\/span><\/p>\n

De aici \u2013 patinuarea permanent\u0103 de la o extrem\u0103 spre alta, de la tentativa de a corespunde normelor europene, la autopostarea \u00een confruntare cu acestea. Factorul rusesc, \u00een special aflarea \u00een zon\u0103 a trupelor armate, a condi\u0163ionat ineficien\u0163a negocierelor \u00eentre Chi\u015fin\u0103u \u015fi Tiraspol. <\/span><\/p>\n

Rusia ar fi con\u015ftient, c\u0103 ea nu mai este capabil\u0103 a \u00eempiedica Moldova \u00een calea ei spre integrarea european\u0103. \u00cens\u0103 ea nu este gat\u0103 s\u0103 dezvolte procesul de Mezeberg, s\u0103 renun\u0163e la prezen\u0163a sa militar\u0103 \u00een regiune, s\u0103 modifice \u00eentregul arsenal de procedee aplicat \u00een politica extern\u0103. De aici incertitudinea viitorului politic a Federa\u021biei Ruse \u015fi a intereselor na\u0163ionale ale acesteia \u00een Transnistria.<\/span><\/p>\n

Autorul indic\u0103 o bibliografie utilizat\u0103, care constituie 410 denumiri, 64 de monografii \u015fi 336 de articole. Afar\u0103 de asta el a luat 30 de interviuri cu persoane competente in Moscova, Chi\u015fin\u0103u, Bucure\u015fti, Tiraspol. <\/span><\/p>\n

Ion Leahu<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Monografia lui A. Deveatcov, \u201eProvoc\u0103rile europeniz\u0103rii: politica Federa\u021biei Ruse \u00een reglementarea transnistrean\u0103 (1992-2012)\u201d, Universitatea de Stat din ora\u015ful Tiumen, Catedra \u201cIstoria contemporan\u0103 \u015fi rela\u0163ii interna\u0163ionale\u201d, Federa\u021bia Rus\u0103   Cum afirm\u0103 personal Deveatcov, lucrarea este consacrat\u0103 studierii politicilor Federa\u021biei Ruse \u00een procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Autorul \u00ee\u015fi propune examinarea modalit\u0103\u0163ilor aplicate de c\u0103tre Rusia…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/50"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=50"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/50\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=50"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=50"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=50"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}