Introducerea taxelor vamale de c\u0103tre SUA la importul de o\u0163el a afectat \u015fi activitatea Uzinei Metalurgice de la R\u00eebni\u0163a.<\/p>\n
Potrivit agen\u0163iei INFOTAG, informa\u0163ia a fost confirmat\u0103 de directorul general al \u00eentreprinderii, Serghei Kornev, pentru presa transnistrean\u0103.<\/p>\n
\u201eDup\u0103 introducerea acestor taxe, produc\u0103torii turci au fost nevoi\u0163i s\u0103 se reorienteze c\u0103tre pie\u021bele din Europa, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, care este unul dintre principalii no\u0219tri consumatori. Evident c\u0103, din cauza cre\u0219terii ofertei, pre\u021burile la produsele finite au sc\u0103zut\u201d, a men\u021bionat el.<\/p>\n
Potrivit lui Kornev, \u00een medie, uzina a pierdut \u00een luna aprilie aproximativ 50 de dolari pentru fiecare ton\u0103 de metal laminat.<\/p>\n
\u201eDesigur, acest lucru ne afecteaz\u0103, dar putem spune c\u0103 nu suntem \u00een mare pierdere. Continu\u0103m s\u0103 lucr\u0103m cu o marj\u0103 pozitiv\u0103, \u00eens\u0103 deocamdat\u0103 nu chiar a\u0219a cum am vrea. \u00cen primul trimestru am realizat o supraexecutare a planului, dar \u00een luna aprilie, ca urmare a modific\u0103rii conjuncturii de pia\u021b\u0103, uzina a \u00eencetinit pu\u0163in\u201d, a spus el, exprim\u00e2ndu-\u0219i speran\u021ba c\u0103 acesta este un fenomen temporar.<\/p>\n
Pentru 28 aprilie la uzin\u0103 este programat\u0103 o reuniune a consiliului de administra\u021bie, la care vor fi discutate m\u0103surile de reac\u0163ie la situa\u021bia actual\u0103. Deocamdat\u0103, conducerea uzinei inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 lucreze dup\u0103 planul de afaceri aprobat anterior, potrivit c\u0103ruia \u00eentreprinderea trebuie s\u0103 produc\u0103 \u00een acest an 650 mii tone de produse finite, ceea ce este aproape de 1,5 ori mai mult dec\u00e2t \u00een 2017.<\/p>\n
NFOTAG precizeaz\u0103: Uzina Metalurgic\u0103 de la R\u00eebni\u0163a a fost construit\u0103 \u00een 1985 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent r\u0103m\u00e2ne a fi una dintre cele mai moderne \u00eentreprinderi metalurgice de pe teritoriul fostei URSS. Uzina este specializat\u0103 \u00een prelucrarea metalelor grele. Capacit\u0103\u0163ile sale permit producerea a circa 1 milion de tone de o\u0163el \u015fi tot at\u00e2ta laminate. P\u00e2n\u0103 \u00een 2009, uzina asigura 70% din exporturile Transnistriei, fiind unul dintre cei mai mari contribuabili. \u00cens\u0103 \u00een 2011 a \u00eenceput s\u0103 \u00eent\u00e2mpine probleme \u015fi de atunci nu a mai func\u0163ionat la capacitate maxim\u0103. La \u00eenceputul anului 2015, uzina a revenit \u201e\u00een proprietatea statului\u201d. Fostul proprietar, holdingul rusesc \u201eMetallinvest\u201d al omului de afaceri Ali\u015fer Usmanov, a cedat Transnistriei uzina pentru un pre\u0163 simbolic, cu pierderi de $4 mil. \u00centreprinderea a \u00eencheiat anul 2016 cu indici foarte mici, produc\u00e2nd doar 127,5 mii tone de o\u0163el \u015fi 210,8 mii tone de laminate.<\/p>\n