{"id":4570,"date":"2018-04-03T08:08:12","date_gmt":"2018-04-03T06:08:12","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=4570"},"modified":"2018-04-03T08:08:12","modified_gmt":"2018-04-03T06:08:12","slug":"ion-leahu-in-stanga-nistrului-fara-schimbari-si-la-masa-rotunda-si-la-poligon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ion-leahu-in-stanga-nistrului-fara-schimbari-si-la-masa-rotunda-si-la-poligon\/","title":{"rendered":"Ion Leahu: \u00cen st\u00e2nga Nistrului, f\u0103r\u0103 schimb\u0103ri &#8211; \u0219i la masa rotund\u0103, \u0219i la poligon"},"content":{"rendered":"<p><span lang=\"RO\">Cineva spunea: s\u0103 vezi \u0219i s\u0103 nu crezi. Expresia de minune red\u0103 situa\u021bia \u00een cadrul tratativelor referitoare la reglementarea transnistrean\u0103, \u00een special misiunea Federa\u021biei Ruse \u00een aceast\u0103 \u201da\u0219a numit\u0103 reglementare\u201d. La 21 martie curent, afl\u00e2ndu-se la Tiraspol, Grigore Karasin, Secretar de stat la Ministerul de externe a Federa\u021biei Ruse, a declarat, c\u0103 \u201dprocesul de identificare a deciziilor vitale necesit\u0103 noi impulsuri\u201d. Dac\u0103 traducem fraza Vice ministrului Karasin mot a mot, primim urm\u0103toarea fraz\u0103: \u201dDe nou impuls e nevoie pentru a identifica o decizie vital\u0103\u201d. S\u0103 credem c\u0103 reprezentantul Rusiei a avut \u00een vedere o decizie final\u0103? El a declarat c\u0103, \u201dpornind de la acordurile atinse \u00een cadrul negocierilor \u00een formatul \u201d5+2\u201d, e necesar de ob\u021binut \u0219i realizarea acestora\u201d.\u00a0 Probabil, pentru a consolida eforturile \u00een direc\u021bia ob\u021binerii acestor noi rezultate, axate spre normalizarea situa\u021biei \u00een procesul de tratative, Tiraspolul ini\u021biaz\u0103 \u0219i petrece la 30 martie curent un \u201dfor \u0219tiin\u021bific\u201d, cu genericul \u201dIdeologia rom\u00e2nismului\u00a0 a condi\u021bionat dezbinarea \u0219i tragedia poporului \u00eentre anii 1918 \u0219i 1990\u201d. Oficial forul se nume\u0219te \u201dO sut\u0103 de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre Rom\u00e2nia\u201d. Informa\u021bia, postat\u0103 de A\u0218 \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d la 30 martie curent, are urm\u0103torul con\u021binut.\u00a0\u00a0 <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Expansiunea ideologiei rom\u00e2nismului \u0219i discriminarea pe criteriile lingvistice, au condi\u021bionat apari\u021bia autoap\u0103r\u0103rii politice, care s-a g\u0103sit exprimarea \u00een primul r\u00e2nd \u00een proclamarea \u00een 1990 a \u201dRepublicii moldovene\u0219ti nistrene\u201d. Pe c\u00e2nd, istoria rezisten\u021bei acestor fenomene constituie mai mult de 150 de ani. Dar nici \u00een prezent problema nu-\u0219i pierde din actualitate. Mi\u0219carea unionist\u0103, indiferent de o anumit\u0103 exprimare de teatru, de condi\u021bionalitate vizibil\u0103, \u00een realitate ia amploare, \u0219i poate fi utilizat\u0103 drept unealt\u0103 pentru a destabiliza situa\u021bia \u00een regiune. Evenimentele istorice, ce au avut loc acum\u00a0 100 de ani, influen\u021ba acestora asupra evolu\u021biilor politice \u00een Pontul Nordic, au devenit\u00a0 subiect de analiz\u0103 \u00een cadrul conferin\u021bei \u201d\u0219tiin\u021bifice\u201d &#8211; \u201d100 de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre Rom\u00e2nia\u201d. La masa rotund\u0103, oferit\u0103 de c\u0103tre facultatea de \u0219tiin\u021be sociale a Universit\u0103\u021bii Taras \u0218evcenco, \u0219i-au prezentat studiile \u201dcercet\u0103tori\u201d din Transnistria, Rusia, Serbia \u0219i Moldova. Scopul conferin\u021bei, organizat\u0103 de c\u0103tre \u201dSocietatea de istorie din Transnistria\u201d \u0219i \u201dInstitutul problemelor social-politice\u201d, cum au anun\u021bat organizatorii: a opri falsificarea istoriei \u0219i, aplic\u00e2nd fapte, a demonstra adev\u0103rul referitor la rezisten\u021ba secular\u0103 ai acestor ideologii. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Potrivit Anei Volcova, consilier a pre\u0219edintelui, una din fondatoarele ideologiei secesionismului la Tiraspol, participant\u0103 la for: anume din aceste considerente, \u00een Transnistria se acord\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103 conserv\u0103rii \u201dmemoriei istorice\u201d. Potrivit ei, la Bender \u0219i \u00een prezent nu sunt date uit\u0103rii motivele \u0219i consecin\u021bele \u201dr\u0103scoalei din mai 1919\u201d a feroviarilor \u201dcontra ocupa\u021biei rom\u00e2ne\u201d. La o distan\u021b\u0103 de 70 de ani, \u201dtransnistrenii din nou au reprimat rom\u00e2nismul, \u0219i din nou ca arma \u00een m\u00e2n\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Teza este dezvoltat\u0103 de Igori \u0218ornicov, director la \u201dInstitutul problemelor social-politice\u201d, care afirm\u0103 c\u0103 \u201dtendin\u021bele expansioniste nu au disp\u0103rut, c\u0103 ast\u0103zi din nou asist\u0103m la o avalan\u0219\u0103 a dispozi\u021biilor rom\u00e2no-unioniste \u00een Moldova; care vor fi consecin\u021bele acestei avalan\u0219e spre finele anului este destul de problematic de prognozat\u201d. \u00cen opinia lui \u0218ornicov, rom\u00e2nismul, \u00een calitate de ideologie, exist\u0103 de mai mult de 150 de ani; aceast\u0103 ideologie a adus la ocuparea Basarabiei, iar apoi \u0219i a Transnistriei (\u00een anii 1941-1944). \u0218i \u00een prezent din Rom\u00e2nia se aud preten\u021bii referitor la aceste teritorii \u0219i la unele din Ucraina. Politica dat\u0103 creeaz\u0103 tensiune \u00een zona aceasta a Europei, devenind de-facto o bomb\u0103 cu efectul \u00eent\u00e2rziat.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u00cen ultimul timp Moldova a demonstrat o instabilitate deplin\u0103 la capitolul gestionarea puterii de c\u0103tre stat. \u00cen ea exist\u0103 mari posibilit\u0103\u021bi pentru realizarea tehnologiilor \u201drevolu\u021biilor de culoare\u201d, care ar putea avea impas nedeterminat pentru Transnistria. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Prezent la for, Emilian Ciobu, fost ambasador a Republicii Moldova \u00een Rom\u00e2nia, a afirmat, c\u0103 Moldova a sim\u021bit \u00een permanen\u021b\u0103 lipsa func\u021bionarilor, \u00een special de rang \u00eenalt, care ar fi dorit \u201ds\u0103 fac\u0103, s\u0103 consolideze statul\u201d. Alegerea \u00een Parlament este tratat\u0103 \u00een exclusivitate ca o modalitate eficient\u0103 pentru a se \u00eembog\u0103\u021bi.\u00a0\u00a0 <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u00cen opinia lui Sergiu Nazaria, profesor la Institutul de Stat de Rela\u021bii Interna\u021bionale (a\u0219a a fost prezentat la Tiraspol), actuala putere \u00een Moldova nu este suveran\u0103; ea nu protejeaz\u0103 locuitorii, ci execut\u0103 indica\u021biile din exterior. Potrivit lui Nazaria, Basarabenii, \u00een marea sa majoritate, au purtat dispozi\u021bii pro-ruse. \u00cens\u0103, la urm\u0103toarea \u00eentrebare a ziaristului \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d \u2013 de ce moldovenii nu au manifestat sentimentele lor pro-ruse \u0219i \u00een 1989, a\u0219a cum au procedat transnistrenii \u0219i g\u0103g\u0103uzii, Nazaria ar fi evitat un r\u0103spuns clar, men\u021bion\u00e2nd\u00a0 c\u0103 subiectul nu constituie sfera lui de interese \u0219tiin\u021bifice. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Nicolae Babilunga, \u0219eful catedrei istoriei Transnistriei a universit\u0103\u021bii Taras \u0218evcenco din Tiraspol, s-a referit la \u201drezisten\u021ba, care a fost impus\u0103 de transnistreni \u201dna\u021bionali\u0219tilor moldoveni \u0219i ocupan\u021bilor rom\u00e2ni\u201d. Potrivit acestui \u201dsavant\u201d, \u00een 1918 Rom\u00e2nia a anexat teritorii care apar\u021bineau aliatului acesteia \u00een perioad\u0103 Primului R\u0103zboi Mondial. Rusia a salvat Rom\u00e2nia de ocupa\u021bia deplin\u0103 din partea Germaniei \u0219i Austro-Ungariei. (De r\u0103pirea de c\u0103tre Rusia a tezaurului rom\u00e2nesc, Babilunga nu a amintit. I.L.). Cum declar\u0103 Babilunga, Partidul Na\u021bional, care ar fi preg\u0103tit ocupa\u021bia (a\u0219a nume\u0219te el aderarea Basarabiei la Rom\u00e2nia), \u00een 1917 nu se bucura de sus\u021binerea majorit\u0103\u021bii popula\u021biei, odat\u0103 ce promovau un program discriminatoriu. Na\u021bionali\u0219tii abordau problema suprema\u021biei limbii moldovene\u0219ti, \u00een detrimentul faptului c\u0103, \u00een conformitate cu recens\u0103m\u00e2ntul din 1897, moldoveneasca era posedat\u0103 doar de 47% din popula\u021bia Regiunii. Potrivit lui Babilung\u0103, programul Partidului na\u021bional presupunea \u00eempropriet\u0103rirea cu p\u0103m\u00e2nt numai moldovenilor, ignor\u00e2nd la acest capitol alte popoare conlocuitoare. (Responsabilitatea pentru corectitudinea acestei afirma\u021bii revine lui Babilunga). Ca final al activit\u0103\u021bii mi\u0219c\u0103rii na\u021bionaliste \u00een Basarabia, ar fi dezbinarea \u0219i tragedia poporului \u00een 1918 \u0219i \u00een 1990, a rezumat istoricul Babilunga. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u00cen opinia lui Petr \u0218ornicov, doctor \u00een istorie, faptele demonstreaz\u0103 c\u0103 locuitorii Basarabiei au depus o rezisten\u021b\u0103 serioas\u0103 trupelor armate ale Rom\u00e2niei. Inten\u021biile for\u021belor rom\u00e2ne\u0219ti a se instaura \u00een st\u00e2nga Nistrului se reprimau at\u00e2t de structurile pro-bol\u0219evice, c\u00e2t \u0219i de adep\u021bii Albgardi\u0219tilor. \u00cen regiune, afirm\u0103 \u0218ornicov, se sabota r\u0103zboiul civil; structurile politice\u00a0 inamice preferau se lupte contra interven\u021biilor, activ\u00e2nd paralel, iar \u00een unele cazuri \u0219i form\u00e2nd alian\u021be. Spre exemplu, \u00een r\u0103scoala de la Bender, au participat reprezentan\u021bii structurilor care pe timpul r\u0103zboiului civil se aflau pe diferite p\u0103r\u021bi ale baricadelor. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Din spicuirile respective, oferite de \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d (posibil, va urma o analiz\u0103 mai detaliat\u0103), este clar c\u0103 dezastrul economic, \u00een care permanent se afl\u0103 regiunea transnistrean\u0103, condi\u021bioneaz\u0103 \u0219i probleme serioase \u00een ideologie. Afirma\u021biile respective, lipsite de logic\u0103 \u0219i argumente, sunt la ele acas\u0103 nu doar la \u201dmese rotunde\u201d de acest fel. Antirom\u00e2nismul agresiv (putem spune chiar antiumanismul &#8211; Ion Leahu) se cultiv\u0103 activ \u00een regiune, se transform\u0103 \u00eentr-un mod de g\u00e2ndire denaturat. Cum \u00een 1812, fix astfel \u00een 1940 \u0219i 1944 anume Rusia, aplic\u00e2nd for\u021ba, a \u00eencorporat teritoriile cunoscute. Pe atunci \u00eenc\u0103 nu erau ONU (din Liga Na\u021biunilor URSS a fost exclus\u0103), nici Curtea de la Haaga, Nici CEDO, a\u0219a c\u0103 Rusia rupea de peste tot unde putea. \u00cens\u0103, \u0219i pe vremuri, \u0219i \u00een prezent vinova\u021bi sunt moldovenii (rom\u00e2nii), care au comis ceva \u00een 1918 \u0219i \u00een 1941. Dar simpla idee c\u0103 toate sunt consecin\u021bele actului r\u0103zboinic din 1812 este cu mare b\u0103gare de seam\u0103 ocolit\u0103. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Cu consecin\u021bele acestei mentalit\u0103\u021bi ne confrunt\u0103m \u00een oricare domeniu al activit\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii transnistrene. Cele mai periculoase sunt cultivarea ideologiei revan\u0219arde, disponibilitatea oric\u00e2nd de a aplica for\u021ba contra moldovenilor \u0219i rom\u00e2nilor. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">La <\/span><span lang=\"IT\">31<\/span><span lang=\"RO\"> martie curent regimul secesionist marcheaz\u0103 26 de ani de la fondarea batalionului cu destina\u021biei special\u0103 (i se mai spune \u201dcentru de opera\u021biuni speciale\u201d) a pretinsului minister de securitate. Nu are nici un rost m\u0103car s\u0103 trecem \u00een revist\u0103 \u201distoria glorioas\u0103\u201d a unit\u0103\u021bii militare. E fals \u0219i propagand\u0103. Cele mai monstruoase crime, comise de angaja\u021bii structurii, sunt tratate ca fapte eroice ale \u201dmilitarilor, care se deosebesc prin calit\u0103\u021bi irepro\u0219abile morale, de lupt\u0103, c\u0103rora le sunt proprii patriotismul, devotamentul serviciului \u0219i jur\u0103m\u00e2ntului\u201d. Important\u0103 e concluzia: \u201dLa moment trupele cu destina\u021biei special\u0103 ale \u201dmgb-ului\u201d, sunt un instrument efectiv\u00a0 pentru solu\u021bionarea problemelor propuse de conducerea departamentului \u0219i \u201dPre\u0219edintele RMN\u201d. Despre care misiuni, \u00een afar\u0103 de provoca\u021biuni la adresa Republicii Moldova \u0219i cet\u0103\u021benilor acesteia, poate fi vorba? Regim nerecunoscut, autoritar, cu legisla\u021bia pe deplin servilist\u0103 c\u0103peteniilor. Nu e clar, care e scopul acestor subdiviziuni? P\u0103cat c\u0103 participan\u021bii la formatul \u201d5+2\u201d odat\u0103 nu au \u00eentrebat \u2013 care este necesitatea de a dispune de at\u00e2tea for\u021be speciale, \u00een situa\u021bia \u00een care, dac\u0103 ne conducem de logica \u201dmeselor rotunde\u201d &#8211; gen cea examinat\u0103,\u00a0 unicul pericol pentru regim \u00eel prezint\u0103 Moldova, iar de la un timp \u00eencoace, Rom\u00e2nia. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Spre deosebire de participan\u021bii estici la clubul \u201dFormatul 5+2\u201d, care nu \u00een\u021beleg care e problema \u00een militarizarea excesiv\u0103 a regimului, \u0219i Ucraina &#8211; care vede, dar nu prea ridic\u0103 vocea, Rusia la direct particip\u0103\u00a0 la procesul de consolidare a militarismului transnistrean. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Sf\u00e2r\u0219itul lunii martie a fost marcat de mai multe aplica\u021bii militare \u00een c\u00e2mp, efectuate de structurile militarizate transnistrene.\u00a0 Cum comunic\u0103 \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d la 29 \u0219i 30 martie curent, angaja\u021bii militari au demonstrat capacit\u0103\u021bile de a trage la \u021bint\u0103.\u00a0 Odat\u0103 ce s-au testat ofi\u021berii la proba respectiv\u0103, exerci\u021biul a fost petrecut \u00een prezen\u021ba lui Oleg Obrucicov, \u201dministru al ap\u0103r\u0103rii\u201d. Serviciul de rela\u021bii cu mass-media al \u201dministerului\u201d a accentuat c\u0103, \u00een preg\u0103tirea de lupt\u0103 a ofi\u021berului, cel mai important aspect este deprinderea de a trage eficient la \u021bint\u0103 din \u201dkala\u0219nikov\u201d. Accentu\u0103m, este vorba de ofi\u021beri care organizeaz\u0103 lupta. Putem presupune c\u0103 armata transnistrean\u0103 se preg\u0103te\u0219te pentru alterca\u021bii, \u00een care ofi\u021berii vor trage la \u021bint\u0103 din \u201dkala\u0219nikov\u201d. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">La 30 martie mai g\u0103sim la acela\u0219i post \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d un amplu reportaj referitor la aplica\u021bii armate cu tragerea la \u021bint\u0103, efectuate la nivel de companie. Potrivit serviciului de pres\u0103 al \u201dministerului ap\u0103r\u0103rii\u201d, la care face trimitere \u201dNP\u201d, la antrenamente au participat: echipe de artileri\u0219ti, de artileri\u0219ti antiaerieni, de tanchi\u0219ti \u0219i infanterie. Ca \u0219i recentele trageri, cele \u00een cauz\u0103 au fost supravegheate de \u201dministrul\u201d Obrucico<a name=\"_GoBack\"><\/a>v \u0219i adjunctul acestui Sergei Gerasiutenco. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">Antrenamentul consta \u00een \u201drespingerea atacului inamicului\u201d. La trageri au participat toate formele de artilerie sus enumerate, inclusiv lansatoare de mine \u0219i tancuri. Infanteria a efectuat trageri \u00een continuu.<\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">O companie \u00een for\u021bele militare ale regimului con\u021bine cel pu\u021bin o sut\u0103 de \u021binta\u0219i. Tragerea \u201d\u00een continuu\u201d timp de 2-3 minute din \u201dkala\u0219nikov\u201d ar \u00eensemna \u2013 1200 \u00eenmul\u021bit cu o sut\u0103, ce ne ar da num\u0103rul de 120 mii de cartu\u0219e, trase la o singur\u0103 aplica\u021bie. O asemenea risip\u0103 de bunuri materiale poate \u00eensemna orice, numai nu consolidarea \u00eencrederii reciproce \u00eentre malurile Nistrului &#8211; nu. <\/span><\/p>\n<p><span lang=\"RO\">\u0218i, termin\u0103m cu partenerii din Vest. Care, cum am relatat mai sus, ori nu v\u0103d militarizarea regiunii, ori nu consider\u0103 necesar a pune \u00eentreb\u0103ri. Ba mai mult, unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 vad\u0103 \u00een lup un bun paznic la st\u00e2n\u0103. Potrivit ziarului rusesc \u201dRossischaia gazeta\u201d, care face referin\u021b\u0103 la ziarul german \u201eBild am Sonntag\u201d, Haiko Maas, ministrul de externe al Republicii Federale Germane, a expus o viziune destul de interesant\u0103. \u201dUnitatea europenilor \u00een politic\u0103 fa\u021b\u0103 de Rusia a fost important\u0103 din solidaritate cu Marea Britanie\u201d. Totodat\u0103, consider\u0103 Ministrul de Externe de la Berlin, \u201dNoi avem nevoie de Rusia \u00een calitate de partener la solu\u021bionarea conflictelor locale, pentru dezarmare \u0219i \u00een calitate de sprijin al politicii ordinului multilateral\u201d. Iat\u0103 a\u0219a. Domnia sa este profund convins c\u0103, cu aportul Rusiei, ar putea fi solu\u021bionate conflictele locale &#8211; \u00eentre care \u0219i cel din Republica Moldova. S\u0103 admitem c\u0103 externele din Germania ar fi cunoscut alt\u0103 destina\u021bie a militariz\u0103rii regiunii secesioniste la Nistru, a altor obiective acestor preg\u0103tiri supra intense de lupt\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care, de la 50 la 70 % de venituri bugetare a Transnistriei, sunt asigurate de Rusia? Poate, av\u00e2nd experien\u021ba solu\u021bion\u0103rii problemei cu apostilarea diplomelor, eliberate absolven\u021bilor institu\u021biilor nelegitime din regiune, formatul \u201d5+2\u201d \u00ee\u0219i propune s\u0103 afle, a\u0219a, din curiozitate: de ce se trage \u00een continuu \u00eentr-o regiune unde se efectueaz\u0103 o opera\u021biune de pacificare? De ce tragerile au loc \u00een zona de securitate sau \u00een imediat\u0103 ei apropiere, lucru categoric interzis de actele Comisiei Unificate de Control?\u00a0 \u0218i care ar fi sensul solu\u021bion\u0103rii unor probleme concrete, de care au nevoie locuitorii malului st\u00e2ng, cum ar fi pl\u0103cu\u021bele de \u00eenregistrare a transportului auto, dac\u0103 intensitatea aplica\u021biilor militare nu scade, ba dimpotriv\u0103, se majoreaz\u0103?<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cineva spunea: s\u0103 vezi \u0219i s\u0103 nu crezi. Expresia de minune red\u0103 situa\u021bia \u00een cadrul tratativelor referitoare la reglementarea transnistrean\u0103, \u00een special misiunea Federa\u021biei Ruse \u00een aceast\u0103 \u201da\u0219a numit\u0103 reglementare\u201d. La 21 martie curent, afl\u00e2ndu-se la Tiraspol, Grigore Karasin, Secretar de stat la Ministerul de externe a Federa\u021biei Ruse, a declarat, c\u0103 \u201dprocesul de identificare&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4570"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4570"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4570\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4571,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4570\/revisions\/4571"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}