A \u00eenceput anul 2018, care – ca \u0219i cele precedente – va fi marcat de anumite evenimente pe domeniul reglement\u0103rii transnistrene. \u00cen opinia subsemnatului, anul 2017 a demonstrat absolut elocvent un lucru: regimul secesionist \u0219i patronii acestuia de la Moscova foarte greu se acomodeaz\u0103 cu manifestarea de fermitate din partea Chi\u0219in\u0103ului. Comit gre\u0219eli, se dau \u00een panic\u0103. \u00cens\u0103, este destul ca Chi\u0219in\u0103ul s\u0103 comit\u0103 o mic\u0103 sl\u0103b\u0103ciune, cum urmeaz\u0103 lovitura. \u00cen 2016 asta s-a \u00eentruchipat \u00een protocolul de la Berlin, \u00een 2017 \u00een cel de la Viena.<\/p>\n
Problema (ca s\u0103 nu-i spunem tragedia) documentului de la Viena const\u0103 \u00een faptul c\u0103 Chi\u0219in\u0103ului i s-a dictat un program de ac\u021biuni, care integral sunt nu numai \u00een favoarea Tiraspolului, dar semnarea acestor pozi\u021bii ar demotiva complet Tiraspolul de a \u021bine cont de interesele malului drept. El va \u00eenainta p\u00e2n\u0103 la recunoa\u0219terea oficial\u0103 din exterior. Cel pu\u021bin aceste concluzii le putem extrage din con\u021binutul angajamentelor asumate de Chi\u0219in\u0103u la Viena \u0219i din\u00a0 declara\u021biile lui Ignatiev pentru pres\u0103. Declara\u021bia respectiv\u0103 prezint\u0103 interes odat\u0103 ce, \u00een calitate de reporter al\u00a0 ziarului \u201dGeopolitica\u201d a evoluat Elizeo Bertolazi, colaborator \u0219tiin\u021bific la Institutul Studiilor Geopolitice, reprezentant al statului care va conduce \u00een 2018 OSCE. \u0218i \u00een aceast\u0103 situa\u021bie \u201dministrul\u201d transnistrean a confirmat aspira\u021biile \u0219i scopul structurii pe care o reprezint\u0103 de a ob\u021bine recunoa\u0219terea \u00een calitate de stat suveran.<\/p>\n
La \u00eentrebarea lui Bertolazi, \u201dcare sunt perspectivele cu privire la recunoa\u0219tere? Transnistriei pe viitor?\u201d, Ignatiev a spus: \u201dNe str\u0103duim s\u0103 demonstr\u0103m c\u0103 Transnistria de \u2013facto este un stat independent, care timp de 27 de ani lupt\u0103 pentru existen\u021b\u0103 \u00een condi\u021biile presiunilor \u0219i blocadelor. Dispunem de o economie dezvoltat\u0103, care prezint\u0103 interes pentru alte state. Din aceste motive consider\u0103m, c\u0103 suveranitatea republicii de-facto, trebuie recunoscut\u0103 \u0219i de-jure. Asta ar fi cel eficient\u0103 modalitate de solu\u021bionare a diferendului nistrean. \u0218i, pentru a ob\u021bine aceast\u0103 recunoa\u0219tere, vom utiliza toate c\u0103ile pentru a familiariza lumea cu ceea ce este Transnistria.\u201d<\/p>\n
Deci, o dat\u0103 \u00een plus ni s-a demonstrat c\u0103 Tiraspolul, de la acordurile semnate la Berlin, Viena \u0219i cele ce vor urma, vede alte consecin\u021be. Nu apropierea malurilor, ci apropierea recunoa\u0219terii. \u0218i, cum am observat, \u00een calitate de temei a acestor aspira\u021bii, Ignatiev invoc\u0103 prezen\u021ba unei economii \u201ddezvoltate, ce prezint\u0103 interes pentru partenerii din exterior\u201d. Referitor la veridicitatea acestor afirma\u021bii ale oficialului transnistrean, extrem de importante pentru a p\u0103trunde \u00een esen\u021ba spiritului ce domin\u0103 \u00een aceast\u0103 rezerva\u021bie, cu ce provoac\u0103 el \u0219i popula\u021bia local\u0103, dar \u0219i exteriorul? Care este situa\u021bia real\u0103 \u00een economia transnistrean\u0103? \u00cencerc\u0103m s\u0103 elucid\u0103m situa\u021bia prin prisma interviului lui Ivan Uzun, docent (conferen\u021biar) la universitatea din Tiraspol, doctor \u00een economie, acordat agen\u021biei de \u0219tiri \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d la finele anului 2017.<\/p>\n
Evident, c\u0103 reducem din material, f\u0103r\u0103 a schimba aprecierile.<\/p>\n
N.P. \u00cen 2017 s-a decis a reduce radical povara impozitelor asupra industriei. V-a avea aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 efectul pozitiv? <\/em><\/p>\n Uzun. Reducerea impozitelor nu are efectul benefic c\u00e2t \u00een perioada imediat\u0103, at\u00e2t \u0219i \u00een perspectiv\u0103.<\/p>\n N.P. Reprezentan\u021bii industriei afirm\u0103, c\u0103 cre\u0219terea va avea loc, odat\u0103 ce ei nu au mijloace pentru a investi \u00een dezvoltare. <\/em><\/p>\n Uzun. Dar aceste mijloace, sunt suficiente pentru a evolua \u00een calitate de investi\u021bii? Nu cred c\u0103 ar fi suficient pentru a ob\u021bine un careva effect pozitiv.<\/p>\n N.P. Da, dar dac\u0103 reducem impozitele, asta ar stimula interesul eventualilor investitori?<\/em><\/p>\n Uzun. Da, asemenea tactici se aplic\u0103, \u00eens\u0103 diferen\u021ba e foarte mic\u0103; 1-2% ce \u00eenseamn\u0103, c\u0103 pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 efectul nu va fi, iar pentru perspectiv\u0103 – vom vedea.<\/p>\n N.P. Anul ce se scurge a fost marcat de o cre\u0219tere esen\u021bial\u0103 \u00een industrie. Cum se explic\u0103 fenomenul, \u0219i ar fi ceva de lung\u0103 durat\u0103? <\/em><\/p>\n Uzun. De perspectiv\u0103 nu putem vorbi. Economia regiunii depinde de cei cu care colaboreaz\u0103, iar acolo e fixat\u0103 o cre\u0219tere, \u00eens\u0103 destul de modest\u0103. \u0218i alta: 2016 a fost unul catastrofal pentru industria transnistrean\u0103, comparativ cu care ar exista o anumit\u0103 cre\u0219tere. \u00cens\u0103, nu putem afirma c\u0103 aceste \u00eentreprinderi vor atinge nivelul anterior, atins p\u00e2n\u0103 la c\u0103dere.<\/p>\n N.P. Depindem de exterior, \u00eens\u0103, probabil, sunt careva state de care depindem mai mult?<\/em><\/p>\n Uzun. E vorba de Moldova, Ucraina Rusia, unele state din Uniunea European\u0103. Vedem c\u0103 Moldova \u0219i Ucraina se confrunt\u0103 cu probleme, ca \u0219i Rusia. \u00cen UE la fel nu totul e bine, \u0219i aceste momente negative neap\u0103rat se vor extinde \u0219i asupra noastr\u0103.<\/p>\n N.P. De cine e dependen\u021ba mai mare – de statele unde export\u0103m, sau de unde import\u0103m? <\/em><\/p>\n Uzun. Evident c\u0103 prioritatea o au statele \u00een care export\u0103m. Pia\u021ba noastr\u0103 intern\u0103 e mic\u0103 \u0219i nu prezint\u0103 interes pentru produc\u0103tor. Plus la toate, ne confrunt\u0103m cu situa\u021bia negativ\u0103 \u00een domeniul demografic, ceea ce indic\u0103 \u0219i o mai mare reducere a pie\u021bei interne, care la r\u00e2ndul s\u0103u, \u0219i mai mult face sumbre perspectivele regiunii.<\/p>\n N.P. Referitor la perspective. Guvernul \u0219i-a propus cre\u0219terea economiei cu 6-7% anual. E realist?<\/em><\/p>\n Uzun. \u00cen pre\u021buri nominale \u2013 posibil, \u00een cele reale – e cazul de meditat. \u00centre 2003 \u0219i 2007 au avut loc evolu\u021bii de 10 ba \u0219i de 16%, \u00eens\u0103 ele au fost condi\u021bionate de starea economiei interna\u021bionale de alt\u0103 dat\u0103, la care ea nu mai revine. A\u0219adar, nici Transnistria nu ar putea atinge cifrele respective. (Cre\u0219terea economiei transnistrene din 2000 a avut alte for\u021be motrice. Se aplicau scheme, care asigurau Uzina metalurgic\u0103 de la R\u00e2bni\u021ba cu gaze naturale, energie electric\u0103 gratis, fier uzat la un pre\u021b de nimic, ce a permis exportul volumurilor mari la pre\u021b de dumping. Evident, c\u0103 aceast\u0103 situa\u021bie nu se va mai repeta. I.L.. Uzun consider\u0103, c\u0103 dac\u0103 \u0219i vor avea loc evolu\u021bii pozitive \u00een economie, ele vor fi condi\u021bionate de restabilire \u0219i nu de transformare de sistem.)<\/p>\n N.P. \u00cen Transnistria este evident\u0103 dispropor\u021bia \u00eentre domeniul de serviciu \u0219i produc\u021bia material\u0103. \u00centruc\u00e2t asta e normal? <\/em><\/p>\n Uzun. La noi sectorul bugetar prevaleaz\u0103 \u00een economie, dar bani pentru a-i asigura necesit\u0103\u021bile nu sunt. Iat\u0103 aici e dispropor\u021biunea. E cazul a schimba structura serviciilor, a reduce num\u0103rul celor care sunt finan\u021bate de la buget.<\/p>\n N.P. De unde aceast\u0103 dispropor\u021biune? <\/em><\/p>\n Uzun. Consum\u0103m mult mai mult de c\u00e2t producem. Observ\u0103m cum a evoluat deficitul bugetar \u00een regiune. Ini\u021bial era comparativ redus, ca apoi s\u0103 ating\u0103 m\u0103rimi considerabile, p\u00e2n\u0103 la 43% planificat pe anul 2018. (Cele precedente au fost de 70%. I.L.). Deficitul dat prevaleaz\u0103 cu mult cele trei la sut\u0103 din PIB, recomandate de organismele interna\u021bionale financiare. Ar trebui s\u0103 reducem cheltuielile de \u00eentre\u021binere a statului.<\/p>\n N.P. Ce a condi\u021bionat aceast\u0103 dispropor\u021bie – cre\u0219terea rapid\u0103 a cheltuilelor, sau cea \u00eenceat\u0103 a PIB-ului? <\/em><\/p>\n Uzun. Ambele.<\/p>\n N.P. Anul curent s-a manifestat bine uzina metalurgic\u0103. Care domeniu ar mai putea impulsiona economia? <\/em><\/p>\n Uzun. Tr\u0103im \u00een perioada celei de a patra revolu\u021bii \u0219tiin\u021bifice, care este conjugat\u0103 cu\u00a0 nanotehnologia. Nu observ \u00een Transnistria aplicarea acestor tehnologii. Din acest motiv acord\u0103m aten\u021bie resurselor de care dispunem. Ar trebui nu doar s\u0103 cre\u0219tem cereale, dar s\u0103 avem \u0219i o industrie de prelucrare a produselor agricole. Ar trebui s\u0103 investim \u00een unit\u0103\u021bile industriale, construite \u00eenc\u0103 pe timpul URSS. Dar \u0219i aici sunt probleme. De g\u0103sit criteriile fondate de sus\u021binere. Este cunoscut c\u0103, pentru \u00eentreprinderile care au mai mult de 7% costul surselor energetice \u00een costul produc\u021biei, orice majorare a tarifului la energie este egal cu faliment. Astfel, nu putem sus\u021bine unii din contul altora. (Uzun nu spune direct, c\u0103 starea industriei \u00een regiune e ireparabil\u0103 \u0219i nu falimenteaz\u0103 doar datorit\u0103 tarifelor de mizere la sursele energetice). Dispunem doar de c\u00e2teva companii care fac fa\u021b\u0103, restul au existat, nu au evoluat. \u0218i, principalul, nici nu dispunem de surse pentru modernizare. C\u00e2t \u021bine de investorii externi, ei nu se gr\u0103besc, noi nu prezent\u0103m pentru ei interes. Este nevoie de reforme institu\u021bionale, ca situa\u021bia s\u0103 se schimbe.<\/p>\n N.P. Cum aprecia\u021bi economia regiunii \u00een 2017?<\/em><\/p>\n Uzun. Guvernul este \u00een c\u0103utarea solu\u021biilor pentru a achita sectorul bugetar cu salarii p\u00e2n\u0103 la 26 decembrie. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 careva efecte sunt, \u00eens\u0103 nu de natura necesarului cum ar trebui s\u0103 func\u021bioneze economia. Oamenii au lucrat, \u0219i ei trebuie s\u0103-\u0219i ridice remunerarea. Nu sunt bani din motiv c\u0103 nu sunt achitate impozitele, ceea ce ar \u00eensemna c\u0103 cre\u0219terea de 1,3% fixat\u0103 \u00een economie, este insuficient\u0103. E bine c\u0103 guvernul nu m\u0103re\u0219te impozitele, dar extinde baza de impozitare. Vom vedea, care vor fi efectele.<\/p>\n Referitor la efecte. La 21 decembrie curent, Andrei Guranda, \u201dministrul\u201d ocrotirii s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii din regiune a evoluat cu un raport referitor la starea domeniului \u00een fa\u021ba \u201dConsiliului consultativ\u201d (un organ constituit din fo\u0219tii deputa\u021bi \u00een Sovietul Suprem). Potrivit raportului, \u00een 2017 pentru procurarea medicamentelor s-au alocat 13,1% din necesar; pentru hrana bolnavilor \u2013 26,3%; pentru protezarea dental\u0103 – 7%,; pentru realizarea programelor \u201dde stat\u201d \u00een domeniu \u2013 7,2%. \u00cen principiu, nu mai este nevoie de a apela la alte argumentem pentru a concluziona \u00a0ce fel de stat este Transnistria. E regretabil c\u0103 aceia care admit acordarea suveranit\u0103\u021bii acestei structuri, nu \u021bin cont de realit\u0103\u021bi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" A \u00eenceput anul 2018, care – ca \u0219i cele precedente – va fi marcat de anumite evenimente pe domeniul reglement\u0103rii transnistrene. \u00cen opinia subsemnatului, anul 2017 a demonstrat absolut elocvent un lucru: regimul secesionist \u0219i patronii acestuia de la Moscova foarte greu se acomodeaz\u0103 cu manifestarea de fermitate din partea Chi\u0219in\u0103ului. Comit gre\u0219eli, se dau…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4025"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4025"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4025\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4026,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4025\/revisions\/4026"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4025"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4025"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4025"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}