Evenimentele de ultima or\u0103 \u00een rela\u021biile Chi\u0219in\u0103u-Moscova, la prima privire ar da peste cap toate aprecierile anterioare, ba \u0219i pozi\u021biile de baz\u0103 din care sunt v\u0103zute aceste rela\u021bii. Chi\u0219in\u0103ul a acceptat realizarea a cinci din cele \u0219apte \u00een\u021belegeri, ce au constituit protocolul de la Berlin din iunie 2016. Evident c\u0103 anumite ced\u0103ri au fost f\u0103cute \u0219i de Tiraspol – \u00eens\u0103 nu deloc evident c\u0103 aceste ced\u0103ri ar fi pe un picior de egalitate dup\u0103 importan\u021b\u0103. Am putea trece peste aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 de valori \u0219i saluta lansarea procesului de normalizare a rela\u021biilor, care ar putea fi o uvertur\u0103 la cel de solu\u021bionare a diferendului, de n-am cunoa\u0219te con\u021binutul acestui regim, ap\u0103rut \u0219i promovat \u00een cu totul \u00een alte scopuri \u0219i interese. Am putea s\u0103 l\u0103s\u0103m situa\u021bia s\u0103 evolueze de la sine, ca apoi, c\u00e2nd va reveni la acutizarea inevitabil\u0103, s\u0103 spunem c\u0103 am pre\u00eent\u00e2mpinat, dar mi-am dat seam\u0103 c\u0103 nu am pre\u00eent\u00e2mpinat. C\u00e2t \u021bine de pres\u0103, ce a oglindit evenimentul din 25 noiembrie curent, semnarea propriu zis a documentelor, s-a concentrat \u00een exclusivitate la eveniment, f\u0103r\u0103 a-\u0219i pune \u00eentrebarea:\u00a0 \u0219i ce mai departe? Suntem martori ai unui \u00eenceput constructiv, sau ai unei noi\u00a0 runde de ced\u0103ri?<\/p>\n
\u00cenaintarea acestei \u00eentreb\u0103ri nu este deloc una artificial\u0103, odat\u0103 ce evolu\u021biile evenimentelor care au precedat semnarea acordurilor, nu sunt deloc promi\u021b\u0103toare. Luna noiembrie a fost marcat\u0103 de materiale \u00een presa din FR \u0219i Transnistria, \u00een care se aborda problema \u201dstatalit\u0103\u021bii\u201d transnistrene. La Moscova \u0219i la Tiraspol s-au convocat diferite foruri (mese rotunde, conferin\u021be, seminare) \u00een cadrul c\u0103rora s-a urm\u0103rit un singur scop \u2013 a demonstra c\u0103 Transnistria ar avea o istorie proprie a\u00a0 statalit\u0103\u021bii, separat\u0103 de cea a Moldovei, pe actualul teritoriu. Evident, concomitent se afirma c\u0103 \u00een st\u00e2nga Nistrului Moldova nu a fost prezent\u0103 – fapt, \u00een opinia \u201dexper\u021bilor\u201d, care exclude orice posibilitate de a integra \u00eentr-un stat comun Transnistria \u0219i Basarabia.<\/p>\n
Treze\u0219te interes fenomenul implic\u0103rii \u00een acest proces \u0219i a unor state democratice, trecute de Chi\u0219in\u0103u \u00een lista prietenilor. \u00cen vara acestui an Marea Britanie l-a g\u0103zduit pe Vadim Krasnoselischii, oferindu-i posibilitatea a evolua cu abera\u021bii de acest gen la \u0219edin\u021ba \u201dClubului din Oxford\u201d. Recent, c\u00e2nd abia se uscase cerneala semn\u0103turilor pe acordul cu privire la deschiderea circula\u021biei pe podul de la Gura-B\u00e2cului, Vitalie Ignatiev \u00eei trimitea un salut \u201dprietenos\u201d din Tel-Aviv lui Gheorghe B\u0103lan. \u00cen Israel \u201dministrul\u201d secesionist se afla fiind invitat la o conferin\u021b\u0103 organizat\u0103 de Universitatea de stat a Israelului, cu genericul \u201dReferitor la statutul statelor nerecunoscute \u0219i raportul acestora cu Israelul\u201d. Evident, a\u0219a zisul ministru nu a ratat ocazia de a-\u0219i permite mai multe afirma\u021bii negative la adresa Moldovei. Ignatiev, citat de \u201dNout\u0103\u021bile Transnistriei\u201d din 8 noiembrie curent, a declarat c\u0103 \u201dformarea propriului stat a devenit unica form\u0103 de asigurare a securit\u0103\u021bii fizice a poporului multina\u021bional transnistrean\u201d. Apoi, afirm\u0103 Ignatiev, abord\u0103rile Chi\u0219in\u0103ului nu au avut o evolu\u021bie constructiv\u0103, ceea ce a determinat necesitatea de a consolida suveranitatea \u201drepublicii\u201d. Potrivit \u201dministrului\u201d, \u00een ace\u0219ti 27 de ani, \u00een Transnistria \u0219i Moldova au crescut dou\u0103 genera\u021bii absolut diferite, care nici o zi nu au locuit \u00een stat comun, \u201diar tineretul din Transnistria a sesizat doar presiuni \u0219i amenin\u021b\u0103ri din partea Moldovei vecine\u201d. \u00cen opinia lui Ignatiev. \u201dMoldova nu tinde a deveni un partener responsabil, ci s-a axat \u00een rela\u021bii cu Transnistria pe blocarea evolu\u021biilor social-economice a regiunii\u201d. \u00cen aceste condi\u021bii, a rezumat \u201dministrul\u201d- comunitatea interna\u021bional\u0103 ar trebui s\u0103 se dezic\u0103 de tentativele lipsite de sens de a reanima \u201dfantome din trecut, \u00een form\u0103 de state artificiale \u00een hotarele Republicii Sovietice Socialiste Moldovene\u0219ti\u201d.<\/em> Necesitatea de a asigura respectarea drepturilor \u0219i intereselor popula\u021biei republicii, ne impune identificarea unor solu\u021bii netriviale, dar corespunz\u0103toare normelor dreptului interna\u021bional, dreptului popoarelor la autodeterminare \u0219i precedentele curente.<\/p>\n Momentul dat necesit\u0103 o mai mare aten\u021bie. Ignatiev \u0219i al\u021bi lideri transnistreni permanent g\u0103sesc noi \u201dargumente\u201d pentru a demonstra necesitatea separ\u0103rii de Moldova. \u00cen 2014 E. \u0218evciuc a\u00a0 lansat teoria \u201dsolu\u021bion\u0103rii diferendului\u201d prin \u201ddivor\u021bul civilizat\u201d. Momentul mai nou, la care a apelat \u0219i Ignatiev, este afirma\u021bia potrivit c\u0103reia \u00een teritoriile Ponticului de nord permanent ar fi locuit o popula\u021bie constant\u0103, ce dispunea de o cultur\u0103 proprie, de anumite norme de via\u021b\u0103, diferite de cele practicate \u00een dreapta Nistrului – \u0219i aceast\u0103 etnie a devenit baza \u201dpoporului transnistrean\u201d. Teza este activ vehiculat\u0103 de liderii regiunii \u0219i de adep\u021bii acesteia. La subiectul dat Krasnoselischii s-a referit \u00een iulie curent \u00een cadrul \u00eentrunirii cu membrii \u201dclubului din Oxford\u201d, ce a fost parte component\u0103 a vizitei lui \u00een Marea Britanie. V. Ignatiev, \u00een noiembrie curent, a evoluat cu un raport pentru\u00a0 studen\u021bii \u0219i lectorii universit\u0103\u021bii din Tel- Aviv, accentu\u00e2nd subiectul indicat. \u00cen presa ruseasc\u0103 au ap\u0103rut mai multe materiale, prin care se tindea a demonstra \u201dcontinuitatea\u201d etniei transnistrene, deosebite de cea moldoveneasc\u0103.<\/p>\n Conceptual, lucr\u0103rile respective promoveaz\u0103 urm\u0103toarele teze:<\/p>\n Una din aceste lucr\u0103ri este articolul publicat la 4 noiembrie curent la \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d, semnat de Dumitru Vasiliev \u0219i intitulat \u201dLec\u021bia uitat\u0103 a statalit\u0103\u021bii sovietice Transnistrene\u201d. Alt\u0103 lucrare a ap\u0103rut \u00een aceea\u0219i editur\u0103 la 10 noiembrie, fiind semnat\u0103 de Ivan Voita \u0219i intitulat\u0103: \u201dPMR \u0219i RSO. Statalitatea proruseasc\u0103 pe malurile Nistrului\u201d. RMN nu necesit\u0103 explica\u021bie, pe c\u00e2nd RSO \u00eenseamn\u0103 republica sovietic\u0103 odesit\u0103 (de la Odesa).<\/p>\n Potrivit lui Vasiliev, formarea autonomiei moldovene\u0219ti \u00een 1924 \u00een componen\u021ba Ucrainei, ar fi urm\u0103rit scopuri politice \u00een exclusivitate, odat\u0103 ce num\u0103rul moldovenilor ce locuiau \u00een st\u00e2nga Nistrului, artificial se m\u0103rea – \u00een special de c\u0103tre Grigore Kotovschii. Evident, pentru a\u00a0 argumenta denumirea de \u201dmoldoveneasc\u0103\u201d. \u0218i alt\u0103 tez\u0103 important\u0103: pentru transnistreni trecutul sovietic este nu doar o realitate obiectiv\u0103, dar \u0219i un exerci\u021biu de formare a statalit\u0103\u021bii, revenirea la care este de folos. Astfel, Vasiliev insist\u0103 c\u0103 \u00een st\u00e2nga Nistrului moldovenii nu constituiau majoritatea. \u0218i, c\u0103 autonomia sovietic\u0103 \u00een cadrul Ucrainei ar fi fost statalitatea transnistrenilor \u0219i nu a moldovenilor.<\/em> Ivan Voit face urm\u0103toarele declara\u021bii: \u201dExaminarea faptelor istorice permite constatarea c\u0103 Transnistria dispune de drepturi juridice \u0219i istorice de a avea propria statalitate. Formarea societ\u0103\u021bii culturale transnistrene a avut loc \u00een interiorul unui organism social imens, cum era imperiul \u021barist \u00een secolul XVIII. El afirm\u0103 c\u0103 apari\u021bia pe malul Nistrului a dou\u0103 statalit\u0103\u021bi la \u00eenceputul secolului XX (Republica sovietic\u0103 odesit\u0103) \u0219i la finele acestui secol \u2013 \u201drepublica nistrean\u0103 moldoveneasc\u0103\u201d se datoreaz\u0103 caracterului unic al sistemului de colonizare, practicat de imperiul rus \u00een acest teritoriu. Potrivit lui Voit, pe malul Nistrului s-a format o societatea multina\u021bional\u0103, liber\u0103, care trateaz\u0103 Rusia \u00een calitate de ocrotitor firesc. \u201dCercet\u0103torii\u201d indica\u021bi afirm\u0103, c\u0103 indiferent de separarea \u00een timp, forma\u021biunile statale din acest teritoriu au str\u00e2nse leg\u0103turi \u00eentre ele \u0219i continuitatea \u00een dezvoltare.<\/p>\n Punctul respectiv a ap\u0103rut \u00een prezent, cel pu\u021bin, nimic asem\u0103n\u0103tor nu g\u0103sim la istoricii sovietici – \u00eentre care, indiscutabil, cel mai argumentat este academicianul Artiom Lazarev, autorul lucr\u0103rii \u201dStatalitatea sovietic\u0103 moldoveneasc\u0103 \u0219i problema Basarabiei\u201d. (Chi\u0219in\u0103u, 1975).<\/p>\n Academicianul trateaz\u0103 cu totul altfel formarea structurilor statale \u00een acest teritoriu. El scrie: \u201dLa 5 mai 1919 potrivit Manifestului guvernului provizoriu a Republicii Sovietice Socialiste Basarabene (nu Transnistrene) se restabili \u201dputerea sovietic\u0103\u201d. Deci, \u00een anul 1919 la Odesa se formeaz\u0103\u00a0 RSS Basarabean\u0103, care tindea a-\u0219i extinde \u201djurisdic\u021bia\u201d nu at\u00e2t \u00een teritoriul din st\u00e2nga Nistrului, ci pe cel din dreapta. A. Lazarev a\u0219a \u0219i scrie \u2013 \u201djurisdic\u021bia RSSB se extindea at\u00e2t asupra teritoriilor din st\u00e2nga Nistrului, c\u00e2t \u0219i celor \u00eentre Prut \u0219i Nistru\u201d (pag. 562). El men\u021bioneaz\u0103 c\u0103, \u00een condi\u021biile precare RSSB nu a reu\u0219it s\u0103 elibereze integral tot teritoriul Moldovei (A. Lazarev \u00eencorporeaz\u0103 \u00een no\u021biunea \u201dteritoriul Moldovei\u201d \u0219i terenurile din st\u00e2nga Nistrului) de ocupa\u021bie \u0219i s\u0103 fortifice formarea statalit\u0103\u021bii sovietice Moldovene\u0219ti (pag. 562).\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2t \u021bine de formarea autonomiei moldovene\u0219ti \u00een componen\u021ba Ucrainei, potrivit Academicianului Lazarev, aspectul dat a devenit \u00een ordinea zilei doar dup\u0103 ce au fost z\u0103d\u0103rnicite lucr\u0103rile conferin\u021bei de la Viena \u0219i, respectiv, desf\u0103\u0219urarea referendumului \u00een Basarabia. Deci, nici un cuv\u00e2nt referitor la careva interese ale Transnistriei. F\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, \u0219i Voit confirm\u0103 acest fapt. Potrivit lui \u201d\u00een ianuarie 1918 Sovietul deputa\u021bilor ost\u0103\u0219e\u0219ti proclam\u0103 formarea republicii populare \u00een \u00a0Odesa. De facto \u00een republic\u0103 au fost incluse districtele Tiraspol, Ananiev, Odesa, Akkerman, iar juridic prerogativele republicii se extindeau \u0219i asupra guberniilor Herson \u0219i Basarabia\u201d. Din nou \u2013 Transnistria apare doar secundar comparativ cu Basarabia. Practic acelea\u0219i teritorii, cu excep\u021bia Odesei \u0219i a Hersonului, au fost atribuite \u0219i RSS Basarabene – ce ne permite concluzia c\u0103 nu \u201dpoporul transnistrean \u00ee\u0219i forma statalitatea\u201d, ci se utiliza anumit teritoriu cu anumite scopuri politice.<\/p>\n F\u0103r\u0103 a inten\u021biona, concluzia dat\u0103 este sus\u021binut\u0103 de D. Vasiliev \u00een lucrarea citat\u0103, care scrie: \u201dO abordare principial alta se aplica la formarea Autonomiei Moldovene\u0219ti \u00een 1924. Spre deosebire de forma\u021biunile efemere, create de unii romantici, RSSAM era o statalitate real\u0103, cu anumite responsabilit\u0103\u021bi \u00een fa\u021ba popula\u021biei. Teritoriul republicii \u00eentrunea raioanele Balta, Birzula (Cotovsc), Ananiev, Krutie, Krasnie Ocna, R\u00e2bni\u021ba, Dub\u0103sari, Tiraspol, Grigoriopol, Camenca \u0219i Slobozia – practic. Acelea\u0219i \u00een care se formau \u0219i structurile precedente, \u00een care moldovenii dominau. \u00cen 1940 acest teritoriu a fost redus cu mult.<\/p>\n Referitor la componen\u021ba etnic\u0103 a acestor teritorii. Autorii contemporani depun eforturi pentru a demonstra, c\u0103 numeric \u00a0moldovenii erau \u00een minoritate. \u00cens\u0103, \u201dWikipedia\u201d ne prezint\u0103 o scrisoare a ministrului de externe a Republicii Federative Ruse, G. Cicerin, c\u0103tre Veaceslav Molotov, secretar al Comitetului Central \u00a0al partidului bol\u0219evic pe timpurile respective: \u201dProblema form\u0103rii Republicii Sovietice Socialiste Autonome Moldovene\u0219ti nu pare actual\u0103, din motiv c\u0103 ar putea activiza \u0219ovinismul rom\u00e2n. Predominarea\u00a0 popula\u021biei moldovene\u0219ti (\u00een st\u00e2nga Nistrului) ar putea consolida pozi\u021biile Rom\u00e2niei \u00een problema Basarabiei\u201d. Cicerin nu putea exagera; astfel, putem afirma c\u0103 \u00een st\u00e2nga Nistrului absolut firesc exista o popula\u021bie, \u00een care etnosul moldovenesc domina. Datele istorice afirm\u0103 c\u0103 aceast\u0103 popula\u021bie era axat\u0103 spre unirea cu dreapta Nistrului. A. Lazarev comunic\u0103 c\u0103 ar fi existat rezolu\u021bii ale mai multor adun\u0103ri, mitinguri cu caracter integra\u021bionist. \u00cens\u0103, evenimentele au decurs \u00eentr-o direc\u021bie care nu a permis realizarea acestor aspira\u021bii.<\/p>\n Evident, aceste deziderate istorice, nu sunt luate \u00een considera\u021bie de actualii autori. D. Vasiliev scrie: \u201dfaptul c\u0103 RSSAM se forma ca un instrument politic, nu exclude faptul c\u0103 st\u00e2nga Nistrului dispune de o istorie unic\u0103, de o varietate etnic\u0103, care ne permit\u0103 s-o calific\u0103m dac\u0103 nu autonomie, apoi o societate cultural-istoric\u0103 separat\u0103\u201d. Teza dat\u0103 \u2013 individualitatea societ\u0103\u021bii, localizat\u0103 \u00een st\u00e2nga Nistrului, devine una de baz\u0103 pentru cercet\u0103torii angaja\u021bi a demonstra c\u0103 aceast\u0103 societate este ceva str\u0103in celei din dreapta Nistrului, ce ar argumenta \u201ddreptul\u201d ei la propria statalitate \u00een prezent. Potrivit acestor autori, c\u0103tre 1917 regiunea era una puternic dezvoltat\u0103 economic, cu o a\u0219ezare potrivit\u0103 geografic\u0103 (prin ce se deosebea aceast\u0103 a\u0219ezare de cea a malului drept?), deosebindu-se categoric de Basarabia at\u00e2t \u00een plan social-economic, c\u00e2t \u0219i \u00een cel etnocultural\u201d.<\/p>\n Academicianul Lazarev, care opereaz\u0103 cu fapte, ne demonstreaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la formarea RSSAM, \u00een teritoriul dat lumea cerea revitalizarea RSS Basarabene, iar apoi a RSS Moldovene\u0219ti. De autonomie la nivel popular nu se vorbea, se dorea restabilirea statalit\u0103\u021bii moldovene\u0219ti (pag. 564). \u201dAstfel, ideea unei societ\u0103\u021bi formate, care s-ar considera alta, deosebit\u0103 de cea moldoveneasc\u0103, nu exista. Existau inten\u021biile popula\u021biei moldovene\u0219ti de a avea propria statalitate\u201d. A. Lazarev a men\u021bionat: \u201dNoi \u00een toate timpurile am dorit un stat comun pentru moldoveni \u0219i popoarele convie\u021buitoare. Regretabil c\u0103 nu ne-a reu\u0219it\u201d.<\/p>\n Evident, acest prea modest studiu nu va fi luat \u00een considera\u021bie de promotorii strategiei de separare. \u00a0\u00cens\u0103, posibil, v- provoca o studiere mai ampl\u0103, care ar demonstra nedreptatea afirma\u021biilor cu privire la apartenen\u021ba altora, \u0219i nu moldovenilor, a acestor teritorii. Anume cu acest scop am apelat la Academicianul Artem Lazarev, care nici \u00eentr-un fel nu poate fi considerat adversar al intereselor URSS. La capitolul respectiv a utilizat fapte, ceea ce nu le este propriu \u201dsavan\u021bilor\u201d contemporani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Evenimentele de ultima or\u0103 \u00een rela\u021biile Chi\u0219in\u0103u-Moscova, la prima privire ar da peste cap toate aprecierile anterioare, ba \u0219i pozi\u021biile de baz\u0103 din care sunt v\u0103zute aceste rela\u021bii. Chi\u0219in\u0103ul a acceptat realizarea a cinci din cele \u0219apte \u00een\u021belegeri, ce au constituit protocolul de la Berlin din iunie 2016. Evident c\u0103 anumite ced\u0103ri au fost f\u0103cute…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3910"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3910"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3910\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3911,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3910\/revisions\/3911"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3910"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3910"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3910"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n