Nu \u0219tiu \u00een ce m\u0103sur\u0103 este rezonabil a acorda aten\u021bie tuturor materialelor ap\u0103rute \u00een presa transnistrean\u0103, ce \u021bin de subiectele recent examinate. \u00cens\u0103, problema e destul de actual\u0103, ca s\u0103 nu-i spunem \u2013 acut\u0103. Este vorba de un eventual conflict armat, tem\u0103 devenit\u0103 prezent\u0103 \u00een orice analiz\u0103 a situa\u021biei, efectuat\u0103 de \u201dliderii\u201d transnistreni, sau de patronii acestora din Federa\u021bia Rus\u0103. \u00cen materialul ap\u0103rut numai o zi \u00een urm\u0103 pe site-ul LACT, am analizat problema din punctul de vedere al intereselor FR. Urmeaz\u0103 a studia, \u00eentruc\u00e2t presupunerile respective au fost argumentate, c\u00e2t de conving\u0103toare sunt ac\u021biunile Tiraspolului sau ale Moscovei \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. \u0218i \u00eenc\u0103 una \u2013 ar fi sau nu productiv\u0103 inten\u021bia de a separa interesele \u0219i ac\u021biunile FR \u0219i ale Transnistriei \u00een ceea ce se\u00a0 nume\u0219te \u201dreglementarea transnistrean\u0103\u201d<\/p>\n
Accentu\u0103m situa\u021bia, odat\u0103 ce deseori asupra unor momente se pronun\u021b\u0103 \u00een exclusivitate Tiraspolul, ce formeaz\u0103 impresia c\u0103 regiunea secesionist\u0103 este liber\u0103 a comenta \u0219i a ac\u021biona. Cel pu\u021bin astfel de impresii las\u0103 anumite afirma\u021bii ale liderilor de la Tiraspol, cum ar fi \u0219i interviul din\u00a0 20 octombrie curent, acordat de c\u0103tre \u201dpre\u0219edintele\u201d transnistrean,\u00a0 pentru canalul de televiziune TV \u201dCentru\u201d din FR, \u00een care Krasnoselischii \u00a0a f\u0103cut urm\u0103toarele declara\u021bii. (Men\u021bion\u0103m, c\u0103 \u00een interviu spre discu\u021bii s-au propus subiecte la care s-a vorbit zeci de ori. Care ar fi sensul a r\u0103scoli trecutul sau ceea ce nu e actual, doar de dragul confirma\u021biilor, sau totu\u0219i asist\u0103m la o realizare unor strategii cu \u201db\u0103taie lung\u0103?)<\/p>\n
Ana Scerbacova, TV \u201dCentru\u201d.(TV). Multe state nu recunosc Transnistria, dar concomitent regiunea este participant la negocieri interna\u021bionale, sunte\u021bi parte a rela\u021biilor interna\u021bionale. Nu v\u0103 pare r\u0103u?<\/em><\/p>\n Krasnoselischii. (K). Numi pare r\u0103u, s\u00e2nt convins, c\u0103 avem tot dreptul de a fi recunoscu\u021bi juridic \u0219i de-facto, \u0219i aceast\u0103 recunoa\u0219tere va avea loc.<\/em><\/p>\n TV: De ce stagneaz\u0103 tratativele \u00een formatul \u201d5+2\u201d? <\/em><\/p>\n K: Se formeaz\u0103 impresia, c\u0103 cineva are profit de la blocajul informa\u021bional al Federa\u021biei Ruse \u0219i al Transnistriei la acest capitol. \u0218i a realiza inten\u021biile de strangulare a Transnistriei. Ca argument poate fi aplicat instalarea posturilor (probabil a celui mixt moldo-ucrainean la Cuciurgan I.L.).<\/em><\/p>\n TV: De ce Guvernul Republicii Moldova pune \u00een discu\u021bie problema evacu\u0103rii pacificatorilor din Transnistria? <\/em><\/p>\n K: \u00censu\u0219i dorin\u021ba de a expulza din regiune pacificatorii Federa\u021biei Ruse \u0219i a GOTR ului, este o faz\u0103 de preg\u0103tire a conflictului armat. Eu nici nu doresc s\u0103 discute aceast\u0103 tem\u0103 – evacuarea trupelor ruse la noi e o tem\u0103 care nu se discut\u0103. Pentru noi e constant\u0103. (A\u0219a e \u00een text.-I.L.) <\/em><\/p>\n Care ar fi situa\u021bia, care \u00eel oblig\u0103 pe Krasnoselischii s\u0103 fie at\u00e2t de devotat intereselor FR, de nici nu admite discu\u021bii la acest subiect \u2013 evacuarea trupelor? Predecesorul lui era mai liber \u00een abord\u0103ri, iar I. Smirnov \u00een genere \u00ee\u0219i permitea s\u0103 sustrag\u0103 bani din pl\u0103\u021bile pentru gazele furnizate de concernul rusesc \u201dGazprom\u201d. Consider\u0103m c\u0103 la mijloc sunt mai mul\u021bi factori, principalul fiind cel ucrainean.<\/p>\n P\u00e2n\u0103-n 2014 Ucraina avea un alt comportament, o alt\u0103 atitudine. Ea permitea Tiraspolului s\u0103 opereze ac\u021biuni ilegale \u00een a\u0219a propor\u021bii, \u00eenc\u00e2t deveneau satisf\u0103cute persoanele antrenate din toate p\u0103r\u021bile, ba ceva mai r\u0103m\u00e2nea \u0219i pentru salarii \u0219i pensii \u00een Trasnistria. \u00cen prezent posibilit\u0103\u021bile de contraband\u0103 se reduc \u0219i bun\u0103voin\u021ba Rusiei r\u0103m\u00e2ne unica surs\u0103 de existen\u021b\u0103 a acestei forma\u021biuni pseudo statale. Situa\u021bia deloc nu o simplific\u0103 succesiunea primit\u0103 de la guvernarea lui \u0218evciuc. Ne referim la un articol, publicat de \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d la 18 octombrie curent, cu titlul \u2013\u201dSistemul bancar a acumulat 2 miliarde de active problematice\u201d. 2 miliarde de ruble ar fi aproximativ 200 milioane de dolari SUA, ce corespunde unui buget anual a regiunii. E un material amplu, ce are la baza sa raportul guvernatorului b\u0103ncii centrale din Tiraspol (Vladislav Tidva) pe anul 2016 c\u0103tre Sovietul Suprem. Ideea de baz\u0103 a raportului e urm\u0103toarea: b\u0103ncile locale, nu-\u0219i respectau destina\u021bia, ci transferau banii \u00een offshor-uri, provoc\u00e2nd o criz\u0103 financiar\u0103 de propor\u021bii.<\/p>\n Cum a men\u021bionat Tidva: anul ce s-a scurs a fost deosebit de complicat pentru economia regional\u0103, acutiz\u00e2nd toate problemele interne. Produc\u021bia a dec\u0103zut cu 5.7%, exportul cu 14,5%, importul cu 22.3%. Soldul comer\u021bului extern a indicat minus 359 milioane dolari SUA. Investi\u021biile \u00een capitalul statutar a dec\u0103zut cu 17.25%, nivelul mediu de salarii a sc\u0103zut cu 1.6%. Deficitul bugetar a atins cifra de 21% a PIB.<\/p>\n Anume deficitul insuportabil a condi\u021bionat efectuarea de c\u0103tre banca central\u0103 a emisiei extraordinare. Banca central\u0103 a livrat \u00een sistemul financiar 500 milioane ruble f\u0103r\u0103 acoperire respectiv\u0103, care apoi au fost transferate Ministerului de finan\u021be pentru a compensa deficitul bugetar. 500 de milioane constituiau, a afirmat Tidva, doar o parte din banii tip\u0103ri\u021bi \u00een 2016. Au fost emi\u0219i 920 de milioane ruble, ce constituie 50,7% din masa de bani \u00een circuit la \u00eenceputul anului 2016. Alte sume, transferate c\u0103tre b\u0103ncile comerciale, au fost folosite pentru a elibera credite nerambursabile mai multor \u00eentreprinderi din regiune, cum ar fi Uzina metalurgic\u0103. Anterior am scris c\u0103 \u00eentreprinderea nu dispune de careva rezerve, pentru a \u00eenregistra \u201dsuccese\u201d despre care se declara cu diferite ocazii. \u00cen materialul dat, Vladislav Tidva a afirmat c\u0103 Uzina metalurgic\u0103 a ob\u021binut 360 milioane ruble credite de la b\u0103ncile comerciale, \u00eens\u0103\u00a0 asta deloc nu a favorizat \u00eentreprinderea, ba mai mult – capitalul rotant a sc\u0103zut cu 48 milioane. Potrivit lui Tidva, \u0219i \u00een acest caz avea loc exportarea capitalului peste hotare, evident, \u00een prealabil transferat \u00een dolari sau euro.<\/p>\n \u00cen consecin\u021b\u0103, b\u0103ncile, \u00een loc s\u0103 crediteze \u00een mod normal solicita\u021bii legali, au devenit scule \u00een procesul de transferare a banilor peste hotare, ceea ce a \u0219i condi\u021bionat criza bancar-valutar\u0103. Prima eviden\u021biere a consecin\u021belor a devenit deprecierea rublei.<\/p>\n \u00cens\u0103, V. Tidva a raportat c\u0103 masa steril\u0103 a banilor\u00a0 se forma nu numai \u00een 2016. \u00centre 2012 \u0219i 2016 \u00een sistemul bancar au fost injectate 1,2 miliarde ruble. \u00cen total \u0219i se formeaz\u0103 suma de 2 miliarde de active nerambursabile. Guvernul cere de la agen\u021bii economici se majoreze norma de economii la 25%, pentru a ob\u021bine tempoul de cre\u0219tere anual\u0103 a PIB-ului de 6-7%, dar aici pe loc drept am pierdut 20% din PIB. Pentru a transfera banii peste hotare s-au cump\u0103rat h\u00e2rtii de valoare neverificate, imobil \u00een regiunea Moscovei.<\/p>\n Cum a men\u021bionat V. Tidva, Banca Central\u0103 a intervenit \u0219i, prin ac\u021biunile sale dure, nu a permis subminarea sistemului bancar \u0219i pericolul neramburs\u0103rii depozitelor popula\u021biei. \u00cens\u0103, integral birul \u00a0politicii bancare anterioare, \u201drepublica \u00eenc\u0103 nu l-a pl\u0103tit\u201d.<\/p>\n Sovietul Suprem a validat raportul, dar a decis efectuarea unui control al activit\u0103\u021bii creditare \u00een sistemul bancar \u00eentre 2012-2016 de c\u0103tre comitetul de profil al legislativului.<\/p>\n Este cazul de men\u021bionat, este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd regiunea separatist\u0103 se efectueaz\u0103 o asemenea analiz\u0103 a infrac\u021biunilor, comise de liderii regimului. Putem admite c\u0103 se bate \u00een adversari de principiu, \u0219i totodat\u0103 se tatoneaz\u0103 fundamentul viitoarelor explica\u021bii. Patru ani trec repede, Krasnoselischii neap\u0103rat v-a dori repetarea mandatului, ce v-a deveni imposibil \u00een situa\u021bia, \u00een care lui nu \u00eei va reu\u0219i stabilizarea economiei \u0219i ridicarea palpabil\u0103 a nivelului de trai. \u0218i aceasta mult se datoreaz\u0103 activit\u0103\u021bii predecesorului lui, \u0218evciuc. Dar, ce e mai grav, c\u0103 de insuccesele lui \u00een domeniul economic inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se foloseasc\u0103 adversarii politici. \u0218i nu simpli adversari, dar cei care ar avea un program radical deosebit de cel promovat de actuala administra\u021bie. Este vorba de tentativa deputatului \u00een Sovietul Suprem Oleg Horjan a prelua spre sine tratativele cu Chi\u0219in\u0103ul, \u00een special cu Pre\u0219edintele Dodon. Vom vedea care sunt motivele reac\u021biei extrem de dure la ac\u021biunile lui Horjan.<\/p>\n Personal Krasnoselischii a f\u0103cut destule, ca negocierile la nivelul \u00eenalt s\u0103 fie stopate. Odat\u0103 cu declararea lui Dmitrii Rogozin persoan\u0103 non-grata \u00een Moldova, el a anulat toate acordurile de colaborare atinse, toate \u00eent\u00e2lnirile preconizate, f\u0103r\u0103 a stabili termene de revenire la acestea. Pentru el Dodon nu mai exist\u0103 ca partener de negocieri. \u00centr-o discu\u021bie cu \u201dministrul de externe\u201d\u00a0 Vitalie Ignatiev, referitor la vizita acestui la Moscova, Krasnoselischii a men\u021bionat c\u0103 \u201dcu reprezentan\u021bii Moldovei se va discuta, \u00eens\u0103 doar cu acea, care pot lua decizii reale\u201d (formula le apar\u021bine).<\/p>\n \u00cen interviul vizat, acordat TV \u201dCentru\u201d din Moscova, Krasnoselischii a explicat din care motiv Tiraspolul a respins propunerea de a efectua un referendum comun referitor la \u201dunificarea celor dou\u0103 state\u201d. Propunerea, potrivit lui, nu este fondat\u0103. \u201dNoi am petrecut referendumul \u00een 2006, rezultatele lui au fost acceptate de Duma de Stat din FR. C\u00e2t \u021bine de Moldova, pe noi ne mai desparte \u0219i diferen\u021ba sistemelor de drept. La ei au drept de vot doar cet\u0103\u021benii, iar \u00een Transnistria nu to\u021bi posed\u0103 pa\u0219apoartele moldovene\u0219ti. \u0218i nu e clar, va fi sau nu luat\u0103 \u00een considera\u021bie opinia locuitorilor transnistreni. Ei ar putea petrece propriul referendum, prin care s\u0103 eviden\u021bieze, care direc\u021bie e adorat\u0103 de popor \u0219i apoi noi vom vedea, cum\u00a0 aranj\u0103m rela\u021biile cu vecinii.\u201d<\/p>\n Astfel, putem concluziona, c\u0103 Tiraspolul activ \u0219i insistent promoveaz\u0103 linia de separare de Chi\u0219in\u0103u iar Moscova, la acest capitol, \u00eel \u00eencurajeaz\u0103. \u00cel sus\u021bine \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t a evitat s\u0103 se implice \u00eentru un conflict intern, care de alt\u0103 dat\u0103 neap\u0103rat ar fi condi\u021bionat replici dure din partea unui partid, reprezentat \u00een Duma de Stat de o frac\u021biune destul de\u00a0 impun\u0103toare.<\/p>\n Este vorba de scandalul declan\u0219at la Tiraspol, \u00een urma \u00eent\u00e2lnirii lui Igor Dodon cu un grup restr\u00e2ns de\u00a0 cet\u0103\u021beni locali, pe care i-a adunat Oleg Horjan, liderul partidului comuni\u0219tilor din Transnistria \u00a0\u0219i deputat \u00een Sovietul Suprem. Ac\u021biunea a avut loc la 7 octombrie, \u00eens\u0103 pe zi ce trece, reac\u021bia negativ\u0103 ea amploare. La 12 octombrie toate structurile informa\u021bionale pro-guvernare au difuzat adresarea a 15 organiza\u021bii non guvernamentale, \u00een care ac\u021biunea este dur condamnat\u0103. Potrivit autorilor demersului, crima const\u0103 \u00een faptul c\u0103 Horjan \u0219i acoli\u021bii acestuia au declarat c\u0103 procedeaz\u0103 din numele \u201dpoporului transnistrean\u201d. Apoi i s-a incriminat, c\u0103 au acceptat invita\u021bia lui Dodon, expus\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 b\u0103d\u0103ran\u0103, inadmisibil\u0103 (Dodon a men\u021bionat, c\u0103 \u00eei invit\u0103, dac\u0103 \u201d\u0218erif\u201d le va permite).<\/p>\n Autorii au considerat necesar lipsirea lui Horjan de imunitatea parlamentar\u0103 \u0219i deferirea acestuia justi\u021biei. La acest capitol pe\u021bitorii solicit\u0103 r\u0103fuial\u0103 cu persoana, care oficial a declarat c\u0103 \u201dpoliticienii din Transnistria ar putea participa la urm\u0103toarele alegeri \u00een Parlamentul Republicii Moldova\u201d. Se declar\u0103 c\u0103 asemenea abordare contravine constitu\u021biei \u201drmn\u201d \u0219i rezultatelor referendumului din 2006. C\u00e2t \u021bine de Horjan, \u00een pres\u0103 activ se vehiculeaz\u0103 ideea, c\u0103 el este obligat s\u0103 depun\u0103 mandatul de deputat, \u00een caz contrar comisia pentru etica deputatului a Sovietului Suprem trebuie s\u0103 ini\u021bieze procedura respectiv\u0103. Tot la acest subiect, dar cu titlu de precizare, ne referim la un material ap\u0103rut la 12 octombrie \u00een \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d \u0219i semnat de Vladimir R\u00e2leacov, unul din fondatorii \u201drmn\u201d. \u00cen prezent R\u00e2leacov este membru al \u201dfrontului na\u021bional transnistrean\u201d, organ consultativ format de Krasnoselischii, ce ar \u00eensemna c\u0103 el red\u0103 pozi\u021bia oficial\u0103 a regiunii. La acuza\u021biile expuse mai sus, R\u00e2leacov a ad\u0103ugat c\u0103 anterior Horjan pleda pentru aderarea \u201drmn\u201d la Moldova, \u00een situa\u021bia \u00een care Chi\u0219in\u0103ul \u00ee\u0219i schimb\u0103 vectorul politicii externe.<\/p>\n Cele expuse ne permit s\u0103 constat\u0103m urm\u0103toarele: Tiraspolul \u00een realitate, absolut con\u0219tient exclude, cel pu\u021bin \u00een prezent, orice form\u0103 de aderare la statalitatea moldoveneasc\u0103, inclusiv \u0219i federalizarea – teza cu care Igor Dodon a promis solu\u021bionarea diferendului Nistrean. Evident, constatarea dat\u0103 nu \u00eenchide problema pe viitor. \u00cens\u0103 subsemnatul consider\u0103\u00a0 necesar a \u021bine cont de un moment: societatea transnistrean\u0103 accept\u0103 teza conducerii, potrivit c\u0103reia \u201dstatalitatea transnistrean\u0103 le garanteaz\u0103 lor pacea, suveranitatea \u0219i independen\u021ba\u201d. \u0218i, indiferent de num\u0103rul \u0219i componen\u021ba popula\u021biei acestei regiuni, aflate \u00een permanenta descre\u0219tere, \u00a0dezideratele nominalizate se reproduc \u00een genera\u021biile urm\u0103toare. Condi\u021biile \u0219i suporturile fenomenului vor fi studiate \u00eentr-un alt material.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Nu \u0219tiu \u00een ce m\u0103sur\u0103 este rezonabil a acorda aten\u021bie tuturor materialelor ap\u0103rute \u00een presa transnistrean\u0103, ce \u021bin de subiectele recent examinate. \u00cens\u0103, problema e destul de actual\u0103, ca s\u0103 nu-i spunem \u2013 acut\u0103. Este vorba de un eventual conflict armat, tem\u0103 devenit\u0103 prezent\u0103 \u00een orice analiz\u0103 a situa\u021biei, efectuat\u0103 de \u201dliderii\u201d transnistreni, sau de…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3602"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3602"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3602\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3606,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3602\/revisions\/3606"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3602"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3602"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3602"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}