\u00cen decurs de 25 de ani diverse cercuri profesionale pe intern \u0219i extern (politice, diplomatice, juridice, academice, asociative etc.) se preocup\u0103 de problematica transnistrean\u0103 \u0219i mobilizeaz\u0103 varii resurse pentru a c\u0103uta solu\u021bii pragmatice de reglementare a problemei \u00een cauz\u0103.<\/p>\n
Evident c\u0103 percep\u021biile \u0219i viziunile actorilor interesa\u021bi sunt diferite at\u00e2t la formularea cauzelor \u0219i naturii diferendului, c\u00e2t \u0219i la modelarea mecanismelor\/ formelor finale de solu\u021bionare a acestuia.<\/p>\n
Totu\u0219i, important este de con\u0219tientizat faptul c\u0103 majoritatea absolut\u0103 a popula\u021biei este profund interesat\u0103 de dep\u0103\u0219irea c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil\u0103 a dificult\u0103\u021bilor generate de acest conflict, care din perspectiva realit\u0103\u021bilor cotidiene genereaz\u0103 obstacole nejustificate, afecteaz\u0103 nivelul de trai, baricadeaz\u0103 perspectivele de modernizare-dezvoltare, impune restric\u021bii lipsite de sens, divizeaz\u0103 artificial malurile \u0219i lezeaz\u0103 abuziv drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi universal garantate.<\/p>\n
Spre deosebire de alte conflicte dosarul transnistrean nu a ap\u0103rut ca urmare a prezen\u021bei unor elemente de antagonism de ordin etnic, religios, economic, tradi\u021bional \u0219.a. \u0219i ca \u0219i \u00een alte diferende nereglementate din spa\u021biul CSI reprezint\u0103 un rezultat al imploziei URSS, are un caracter eminamente politic, alimentat gra\u021bie eforturilor constante ale unor factori cointeresa\u021bi s\u0103 men\u021bin\u0103 p\u00e2rghii de control \u0219i instrumente de redirec\u021bionare a vectorilor incomozi de politic\u0103 extern\u0103 propulsa\u021bi de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile constitu\u021bionale, precum \u0219i s\u0103 conserveze un pseudoteritoriu incontrolabil \u00een care s\u0103 fie promovate politici fidele directivelor centrului unic de putere, fiind scontat \u00een acela\u0219i timp obiectivul readucerii \u00een spa\u021biul de influen\u021b\u0103 a centrului a \u00eentegului teritoriu al statului recunoscut \u00een frontierele sale interna\u021bionale.<\/p>\n
Din aceste considerente \u00een procesul de mediere \u0219i agreare a unei solu\u021bii comprehensive \u0219i finale pentru problema transnistrean\u0103 este indispensabil\u0103 implicarea pe l\u00e2ng\u0103 p\u0103r\u021bi a actorilor cu putere de decizie global-regional\u0103, care s\u0103 de-a dovad\u0103 de bun\u0103credin\u021b\u0103, impar\u021bialitate, credibilitate, s\u0103 respecte integritatea teritorial\u0103 a statului Republica Moldova (RM) \u0219i drepturile inalienabile ale tuturor minorit\u0103\u021bilor ce locuiesc pe teritoriul acesteia, s\u0103 contribuie la formarea unei ambian\u021be de dialog productiv, \u00eendreptat spre eliminarea consecin\u021belor negative ale conflictului existent, apropierea viziunilor exponen\u021bilor politici \u0219i schi\u021barea unor deziderate comune de dezvoltare pe termen lung. La moment o asemenea oportunitate o ofer\u0103 actualul format de negocieri \u201c5+2\u201d \u00een incinta c\u0103ruia rolul UE \u0219i SUA necesit\u0103 a fi ridicat de la observatori la mediatori, iar \u00een sincronizare to\u021bi participan\u021bii interna\u021bionali prezen\u021bi trebuie s\u0103-\u0219i mobilizeze poten\u021bialul \u0219i capacit\u0103\u021bile \u00een vederea sprijinirii unui proces de reglementare care s\u0103 corespund\u0103 a\u0219tept\u0103rilor majorit\u0103\u021bii popula\u021biei, s\u0103 asigure un mediu de stabilitate \u0219i securitate, s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare valorile fundamentale ale democra\u021biei \u0219i s\u0103 evite conturarea unor precedente nedorite pentru viitor.<\/p>\n
Pentru a defini parametrii concre\u0163i ai solu\u0163iei finale este necesar\u0103 schi\u0163area unor prescrip\u0163ii c\u0103l\u0103uzitoare care s\u0103 ghideze \u00een mod sistematizat procesul de negocieri \u015fi s\u0103 fie \u00een corespundere cu dezideratele obiectivului fundamental de reintegrare a \u0163\u0103rii. Dup\u0103 cum este \u015fi logic aceast\u0103 func\u0163ie revine autorit\u0103\u0163ilor publice investite cu competen\u0163e legale, \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103, liniile directorii pe dimensiunea dat\u0103 vor fi enun\u0163ate din abordarea fireasc\u0103 ce trebuie s\u0103 emane de la acestea.<\/p>\n
Astfel, \u00een procesul de identificare, mediere, consultare, coordonare, agreare, definitivare \u015fi aprobare a unei solu\u0163ii de reglementare a dosarului transnistrean se impun a fi luate ca baz\u0103\u00a0 urm\u0103toarele principii-cheie:<\/p>\n
a) realizarea intereselor na\u0163ionale vitale;<\/span><\/span><\/p>\n b) intangibilitatea suveranit\u0103\u021bii \u0219i integrit\u0103\u021bii teritoriale a statului interna\u021bional recunoscut;<\/p>\n c) restabilirea spa\u021biilor na\u021bionale unice;<\/p>\n d) solu\u021bionarea exclusiv pe c\u0103i politice \u0219i pa\u0219nice a diferendului;<\/p>\n e) diseminarea elementelor democratice;<\/p>\n f) demilitarizarea regiunii;<\/p>\n g) descentralizarea administrativ\u0103;<\/p>\n h) asigurarea drepturilor \u0219i intereselor legitime ale persoanelor;<\/p>\n 1) Realizarea intereselor na\u0163ionale<\/em> vitale<\/em> se axeaz\u0103 pe valorile publice majore \u015fi indispensabile existen\u0163ei\/func\u0163ionalit\u0103\u0163ii oric\u0103rui stat, cu centrarea aten\u0163iei pe \u00eendeplinirea unor obiective strategice, printre care pot fi enumerate urm\u0103toarele:<\/p>\n – ap\u0103rarea caracterului suveran, independent, unitar \u015fi indivizibil al statului;<\/p>\n – asigurarea inalienabilit\u0103\u0163ii frontierelor recunoscute de comunitatea interna\u0163ional\u0103;<\/p>\n – promovarea \u015fi fructificarea priorit\u0103\u0163ilor de politic\u0103 intern\u0103 \u015fi extern\u0103;<\/p>\n – instituirea premiselor necesare pentru realizarea obiectivului de reintegrare a \u021b\u0103rii;<\/p>\n – men\u0163inerea unei dezvolt\u0103ri stabile \u015fi sustenabile a statului;<\/p>\n – prestarea unor servicii publice calitative popula\u0163iei;<\/p>\n – crearea condi\u0163iilor favorabile pentru cre\u015fterea bun\u0103st\u0103rii popula\u0163iei\/ prosperit\u0103\u0163ii \u0163\u0103rii;<\/p>\n – respectarea \u015fi garantarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale ale omului;<\/p>\n – facilitarea dialogului intercultural \u0219i consolidarea apartenen\u021bei civice a minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale fa\u021b\u0103 de statul RM;<\/p>\n – promovarea reformelor structurale menite s\u0103 transforme statul \u00eentr-o democra\u0163ie participativ\u0103, func\u0163ional\u0103 \u015fi sustenabil\u0103;<\/p>\n – realizarea unei politici externe consecvente \u0219i echilibrate \u00een scopul asigur\u0103rii parcursului european \u0219i al consolid\u0103rii rela\u021biilor cu partenerii interna\u021bionali;<\/p>\n – consolidarea capacit\u0103\u0163ii sistemului na\u0163ional de securitate \u015fi ap\u0103rare pentru a furniza r\u0103spunsul adecvat la amenin\u0163\u0103rile \u015fi riscurile emergente;<\/p>\n – dezvoltarea \u015ftiin\u0163ei, tehnologiilor, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, infrastructurii de s\u0103n\u0103tate \u015fi de asigurare social\u0103, pentru protec\u0163ia mediului \u015fi a tezaurului na\u0163ional;<\/p>\n – diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin valorificarea poten\u021bialului socio-economic al regiunilor de dezvoltare \u0219i asigurarea competitivit\u0103\u021bii acestora;<\/p>\n – crearea unui mediu atractiv \u0219i motivant pentru investi\u021bii;<\/p>\n – combaterea corup\u0163iei politice, \u00een institu\u0163iile publice\/ private, precum \u015fi contracarea fenomenului de fraudare a utiliz\u0103rii resurselor bugetare \u015fi a celor provenite din fondurile externe;<\/p>\n – edificarea unui sector al justi\u0163iei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist \u015fi responsabil fa\u0163\u0103 de societate, care s\u0103 corespund\u0103 standardelor europene, s\u0103 asigure suprema\u0163ia legii \u015fi respectarea drepturilor omului \u015fi s\u0103 contribuie la asigurarea \u00eencrederii societ\u0103\u0163ii \u00een actul de justi\u0163ie;<\/p>\n – men\u0163inerea statutului de neutralitate a RM, cu neparticiparea la blocuri militare, neadmiterea disloc\u0103rii pe teritoriul s\u0103u de trupe militare \u015fi de armamente ale altor state;<\/p>\n – asigurarea bunei guvern\u0103ri etc.<\/p>\n 2) Intangibilitatea suveranit\u0103\u021bii \u0219i integrit\u0103\u021bii teritoriale a statului interna\u021bional recunoscut<\/em> se rezum\u0103 la indispensabilitatea respect\u0103rii caracterului unitar \u0219i indivizibil, suveran \u0219i independent al statului RM, recunoscut interna\u021bional \u00een cadrul frontierelor sale de la 01 ianuarie 1990. Orice solu\u021bie \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 atingere principiului respectiv este inadmisibil\u0103 \u0219i contrar\u0103 intereselor statalit\u0103\u021bii.<\/p>\n Suveranitatea presupune existen\u0163a unei singure puteri statale c\u0103reia pe interior nu \u00eei poate fi echivalat\u0103 sau nu \u00eei este superioar\u0103 nici o alt\u0103 putere social\u0103 sau de alt gen, iar \u00een raporturile sale externe suveranitatea nu poate fi comandat\u0103 de nici o alt\u0103 putere, indiferent de forma \u00een care puterea public\u0103 \u00eens\u0103\u015fi a consim\u0163it s\u0103 se limiteze \u00een unele din aceste rela\u0163ii externe.<\/p>\n Temelia suveranit\u0103\u0163ii RM a fost pus\u0103 prin Declara\u0163ia suveranit\u0103\u0163ii RSSM din 23.06.1990 \u015fi Declara\u0163ia de independen\u0163\u0103 a RM din 27.08.1991, ultima proclam\u00e2nd c\u0103: \u201cRM este un stat suveran, independent \u015fi democratic, liber s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 prezentul \u015fi viitorul, f\u0103r\u0103 nici-un amestec din afar\u0103, \u00een conformitate cu idealurile \u015fi n\u0103zuin\u0163ele sfinte ale poporului \u00een spa\u0163iul istoric \u015fi etnic al devenirii sale na\u0163ionale\u201d \u015fi hot\u0103r\u00e2nd ca pe \u00eentreg teritoriul \u201cs\u0103 se aplice numai Constitu\u0163ia, legile \u015fi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale RM\u201d.<\/p>\n Caracterul de stat unitar se compune din \u00eentrunirea urm\u0103toarelor condi\u0163ii: a) o singur\u0103 forma\u0163iune statal\u0103; b) un singur regim constitu\u0163ional, stabilit prin legea suprem\u0103 \u2013 Constitu\u0163ia; c) un singur r\u00e2nd de organe ale puterii de stat, divizat\u0103 \u00een puterea legislativ\u0103, puterea executiv\u0103 \u015fi puterea judec\u0103toreasc\u0103, care \u00ee\u015fi exercit\u0103 autoritatea pe \u00eentregul teritoriu \u015fi \u00een raport cu toat\u0103 popula\u0163ia \u0163\u0103rii; d) o singur\u0103 cet\u0103\u0163enie; e) singurul subiect al dreptului constitu\u0163ional \u0219i interna\u0163ional este statul \u00eensu\u0219i.<\/p>\n Concomitent, caracterul unitar al statului trebuie s\u0103 se sincronizeze cu procesul de organizare administativ-teritorial\u0103, cu respectarea principiilor autonomiei locale \u015fi a descentraliz\u0103rii serviciilor publice.<\/p>\n Proclamarea caracterului unitar al statului presupune \u0219i indivizibilitatea acestuia, \u00een sensul c\u0103 nu poate fi \u00eemp\u0103r\u0163it total sau par\u0163ial \u00een mai multe unit\u0103\u0163i statale \u0219i transformat \u00eentr-un stat federativ, deoarece ca persoan\u0103 politic\u0103 \u0219i juridic\u0103 statul nu poate fi supus unei diviz\u0103ri \u0219i organiz\u0103ri sub aspect administrativ. \u00cen acela\u015fi timp, unit\u0103\u0163ile administrativ-teritoriale nu pot fi considerate ca state separate \u0219i chiar atunci c\u00e2nd autonomia lor este aprofundat\u0103, ele trebuie s\u0103 contribuie la realizarea \u0219i func\u0163ionarea centralizat\u0103 a unei structuri \u2013 statul RM.<\/p>\n 3) Restabilirea spa\u021biilor na\u021bionale unice<\/em> reprezint\u0103 un deziderat \u0219i o linie directorie fundamental\u0103 ce va ghida activitatea autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale la orice etap\u0103 a procesului de reglementare \u0219i \u00een orice m\u0103sur\u0103 menit\u0103 s\u0103 rezolve probleme urgente de dezvoltare, s\u0103 sporeasc\u0103 contactele interumane \u00eentre popula\u021bia de pe ambele maluri ale Nistrului sau s\u0103 realizeze ac\u021biuni pozitive \u00een raport cu locuitorii raioanelor de est ale \u021b\u0103rii, canaliz\u00e2nd toate eforturile spre reconstituirea sistemelor unitare (juridic, economic, financiar-fiscal, social, vamal, informa\u021bional, etc).<\/p>\n Sistemului normativ \u00eei revine un rol-cheie dat fiind faptul c\u0103 stabile\u0219te ordinea juridic\u0103, regulile de func\u021bionare institu\u021bional\u0103, modul de aplicare a simbolicilor \u0219i de utilizare a limbilor oficiale, formula de partajare a competen\u021belor centru-regiune-local, directoriile de politici interne \u0219i externe, aspectele civile, comercial-economice, \u00een materie de proprietate \u0219.a.m.d. Astfel, din prespectiva spa\u021biului juridic unic trebuie s\u0103 fie respectat\u0103 strict ierarhia tratatelor \u0219i principiilor interna\u021bionale la care RM a aderat cu realizarea necondi\u021bionat\u0103 a normelor universal recunoscute \u0219i garantate (\u00een special \u00een materia protej\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ale omului), \u00a0actelor legislative de nivel na\u021bional (Constitu\u021bia \u021b\u0103rii \u2013 legea suprem\u0103, legile organice \u0219i ordinare, hot\u0103r\u00e2rile \u0219i mo\u021biunile Parlamentului central), prescrip\u021biile actelor normative ale Guvernului central \u0219i ale autorit\u0103\u021bilor administra\u021biei publice centrale, dup\u0103 care la urm\u0103torul nivel se va asigura conformarea la reglement\u0103rile Legii privind statutul juridic special al unit\u0103\u021bilor administrativ-teritoriale din st\u00e2nga Nistrului \u0219i din mun.Bender, actelor normative adoptate\/aprobate de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile regionale \u0219i locale din unitatea teritorial\u0103 autonom\u0103.<\/p>\n Componentei economice la fel \u00eei revine un rol primordial, iar, obiectivele de baz\u0103 ale spa\u021biului economic unic trebuie s\u0103 fie direc\u021bionate spre instituirea unui cadru regulatoriu \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ofere un curs de dezvoltare optim, s\u0103 faciliteze func\u021bionarea pie\u021belor unice (de m\u0103rfuri, servicii, capitaluri, muncii), s\u0103 elimine barierele \u0219i s\u0103 manifeste o deschidere maxim\u0103 c\u0103tre procesele de integrare economic\u0103, s\u0103 asigure o dezvoltare stabil\u0103 \u0219i o cre\u0219tere a nivelului de trai al popula\u021biei, s\u0103 armonizeze cadrul normativ sectorial (formele de proprietate, afacerile, procesele de deetatizare, concuren\u021ba, procedurile de insolvabilitate, energetica, complexul agroindustrial \u0219.a.), s\u0103 promoveze \u0219i s\u0103 realizeze politici coordonate (fiscale, monetar-creditare, financiar-valutare, comerciale, vamale, tarifare etc), s\u0103 dezvolte sisteme de energetice \u0219i de transport unice, s\u0103 creeze condi\u021bii favorabile pentru sus\u021binerea ramurilor prioritare \u0219i interac\u021biunea \u00een domeniul de producere \u0219i tehnico-\u0219tiin\u021bific, precum \u0219i s\u0103 realizeze prevederile Zonei de Liber Schimb Aprofundat \u015fi Cuprinz\u0103tor dintre RM \u0219i UE \u0219i altor acorduri comerciale la care RM este parte.<\/p>\n 4) Solu\u021bionarea exclusiv pe c\u0103i politice \u0219i pa\u0219nice a diferendului<\/em> rezid\u0103 din necesitatea \u00eenf\u0103ptuirii activit\u0103\u021bii de reglementare doar cu utilizarea mijloacelor de mediere politic\u0103, instrumentelor de conciliere civic\u0103 \u0219i a celor de construire a p\u0103cii, precum \u0219i nemijlocit pe calea negocierilor constructive, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice scenarii care ar viza recurgerea la for\u021b\u0103 sunt excluse.<\/p>\n \u00cen procesul de reglementare pa\u0219nic\u0103 se poate recurge la utilizarea urm\u0103toarelor mijloace:<\/p>\n a) politico-diplomatice (negocieri, consult\u0103ri, bune oficii, medierea, ancheta, concilierea),<\/p>\n b) jurisdic\u021bionale (arbitrajul, implicarea\/crearea instan\u021belor judiciare interna\u021bionale\/speciale),<\/p>\n c) organiza\u021biile interna\u021bionale: universale (ONU) \u0219i\/sau regionale (OSCE, Consiliul Europei).<\/p>\n Respectiv, dac\u0103 se face apel la negocieri, acestea trebuie desf\u0103\u0219urate cu bun\u0103-credin\u021b\u0103 \u0219i voin\u021ba real\u0103 de a se ajunge la un rezultat, \u00een cazul folosirii instrumentelor de bune oficii \u0219i de mediere trebuie s\u0103 fie implicat un ter\u021b acceptat de comun accord de p\u0103r\u021bi care va ac\u021biona astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 determine p\u0103r\u021bile s\u0103 coopereze la g\u0103sirea unei solu\u021bii, cu evitarea presiunilor \u0219i constr\u00e2ngerilor de orice tip, la comisiile de conciliere propunerile de solu\u021bii se reflect\u0103 \u00een rapoarte care vor formula recomand\u0103ri pentru p\u0103r\u021bi. \u00cen situa\u021bia de reglementare pe cale jurisdic\u0163ional\u0103 hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de organul arbitral\/ judec\u0103toresc c\u0103ruia i se supune diferendul, presupune \u0219i un angajament de a accepta \u015fi a executa hot\u0103r\u00e2rea \u00een cauz\u0103. La r\u00e2ndul lor, organiza\u021biile interna\u021bionale\/ regionale sunt foarte utile \u00een procesul de solu\u021bionare a diferendelor, deoarece acestea pot oferi sisteme de reglementare adaptate la specificul conflictului vizat, plus, acestea dispun de capacit\u0103\u021bi menite s\u0103 descurajeze tentativele de \u00eenc\u0103lcare a obliga\u021biilor interna\u021bionale, s\u0103 previn\u0103 reizbucnirea focarelor de conflict \u0219i s\u0103 impun\u0103 statele relevante ca s\u0103 depun\u0103 toate diligen\u021bele pentru a rezolva diferendul.<\/p>\n La moment, dup\u0103 cum este cunoscut, determinarea parametrilor concre\u021bi a documentului final despre reglementarea comprehensiv\u0103 a problemei transnistrene este un scop pus de mai bine de 15 ani \u00een sarcina a\u0219a-numitei Conferin\u021be permanente pe probleme politice \u00een procesul de reglementare transnistrean sau a formatului \u201c5+2\u201d, unde pe l\u00e2ng\u0103 reprezentan\u021bii Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Tiraspolului sunt prezen\u021bi \u0219i mediatori externi (Federa\u021bia Rus\u0103, Ucraina, OSCE) \u0219i observatori cu poten\u021bial global (SUA \u0219i UE). \u00cen cazul \u00een care func\u021bionalitatea \u0219i rezultatele generate de aceast\u0103 conferin\u021b\u0103 vor pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii eficien\u021ba \u0219i oportunitatea interac\u021bion\u0103rii \u00een asemenea platform\u0103, poate fi examinat\u0103 posibilitatea substituirii acesteia cu unul sau mai multe din mijloacele de solu\u021bionare enumerate mai sus.<\/p>\n 5) Diseminarea elementelor democratice<\/em> \u00een regiunea transnistrean\u0103 reprezint\u0103 o condi\u021bie indispensabil\u0103 pentru restabilirea suprema\u021biei legii, crearea premiselor care s\u0103 garanteze drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile tuturor locuitorilor, indiferent de na\u021bionalitate, convingere \u0219i confesiune, demararea organiz\u0103rii unor alegeri libere \u0219i conforme normelor constitu\u021bionale, standardelor interna\u021bionale, cu prezen\u021ba unui pluralism politic \u0219i a libert\u0103\u021bii de exprimare, conduc\u00e2nd treptat spre rezolvarea echitabil\u0103 \u0219i durabil\u0103 a conflictului.<\/p>\n Pentru revenirea regiunii \u00een f\u0103ga\u0219ul constitu\u021bionalit\u0103\u021bii se impune un proces larg \u015fi complex de democratizare a acesteia cu un control \u015fi o monitorizare minu\u021bioas\u0103 din partea comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, care trebuie s\u0103 includ\u0103 \u00eentre alte m\u0103suri urm\u0103toarele:<\/p>\n – lichidarea poli\u0163iei politice, care suprim\u0103 orice manifestare de libertate \u015fi elimin\u0103 oponen\u0163ii politici ai actualului regim nerecunoscut, ceea ce face imposibil\u0103 preg\u0103tirea \u015fi organizarea unor alegeri libere \u015fi democratice \u00een corespundere cu standardele OSCE \u015fi ale Consiliului Europei;<\/p>\n – reformarea a\u015fa-numitei puteri judec\u0103tore\u015fti din regiune;<\/p>\n – eliberarea de\u0163inu\u0163ilor politici care sunt \u0163inu\u0163i \u00een mod ilegal \u00een locurile privative de libertate;<\/p>\n – \u00eenl\u0103turarea piedicilor pentru libera activitate a partidelor politice din RM, a mass-media na\u0163ionale \u015fi locale, a organiza\u0163iilor neguvernamentale na\u021bionale \u0219i a celor interna\u021bionale, cu dezvoltarea societ\u0103\u0163ii civile ca element important al vie\u0163ii publice \u00eentr-un stat democratic;<\/p>\n – desf\u0103\u015furarea alegerilor sub egida exclusiv\u0103 a unei Comisii Electorale Interna\u0163ionale, mandatate de OSCE, cu cea mai larg\u0103 reprezentare \u00een cadrul ei a \u0163\u0103rilor-membre;<\/p>\n – exercitarea dreptului de participare la procesul electoral doar \u00een baza confirm\u0103rii cet\u0103\u0163eniei RM;<\/p>\n – monitorizarea standardelor democratice trebuie efectuat\u0103 de Comisia Electoral\u0103 Interna\u0163ional\u0103 cu cel pu\u0163in cinci luni \u00eenainte de data desf\u0103\u015fur\u0103rii alegerilor;<\/p>\n – monitorizarea interna\u0163ional\u0103 a standardelor democratice, precum \u015fi organizarea procesului electoral de c\u0103tre Comisia Electoral\u0103 Interna\u0163ional\u0103 nu pot atrage dup\u0103 sine nici un fel de consecin\u0163e privind recunoa\u015fterea acestei entit\u0103\u0163i \u00een baza dreptului interna\u0163ional.<\/p>\n Criteriile de democratizare enumerate constituie fundamente temeinice pentru reglementarea politic\u0103 a dosarului transnistrean, iar realizarea proceselor date poate fi posibil\u0103 cu implicarea activ\u0103 a Consiliului Europei, ONU, OSCE, UE \u0219i statelor-model de democra\u021bie.<\/p>\n 6) Demilitarizarea regiunii<\/em> este necesar s\u0103 fie efectuat\u0103 \u00een c\u00e2teva etape consecutive, sf\u00e2r\u0219ite cu demilitarizarea integral\u0103 a regiunii \u0219i evacuarea tuturor muni\u021biilor\/echipamentelor\/tehnicii aflate nelegitim pe teritoriul \u021b\u0103rii \u0219i care prezint\u0103 riscuri pentru perturbarea p\u0103cii, securit\u0103\u021bii \u0219i poluarea mediului ambiant, cu dizolvarea forma\u021biunilor militare \u0219i paramilitare din regiune, eliminarea infrastructurii posturilor nelegitim amplasate pe linia administrativ\u0103 \u0219i pe segmentul central al frontierei moldo-ucrainene, constituirea unor for\u021be armate integrate \u0219i func\u021bionale ale RM care s\u0103 asigure ap\u0103rarea, ordinea public\u0103 \u0219i securitatea statului reintegrat \u0219i a cet\u0103\u021benilor s\u0103i, controlul \u0219i supravegherea frontierei de est a \u021b\u0103rii, cu recalificarea profesional\u0103\/ integrarea social\u0103 a unor ofi\u021beri\/subofi\u021beri ce au efectuat serviciul \u00een aceast\u0103 sfer\u0103.<\/p>\n Pentru a permite evacuarea tehnicii \u0219i echipamentelor militare urmeaz\u0103 a fi convenit\u0103 cu Ucraina ruta unui coridor de liber tranzit monitorizat ce urmeaz\u0103 a se realiza pe c\u0103i de transport feroviar, auto, avia \u0219i\/sau maritim, cu formalizarea documentar\u0103 corespunz\u0103toare a procesului \u0219i eviden\u021ba inventarului r\u0103mas. \u00cen cazul articolelor uzate, de mare tonaj sau care sunt nocive poate fi stabilit\u0103 o procedur\u0103 de distrugere\/neutralizare local\u0103 a acestora, precum \u0219i de dezasamblare \u00een vederea reconfigur\u0103rii\/ refolosirii \u00een uzul civil\/comercial.<\/p>\n Pa\u0219ii concre\u021bi \u0219i termenii de evacuare\/retragere\/lichidare a componentelor militare urmeaz\u0103 a fi descri\u0219i \u00eentr-un acord de angajamente semnat la nivel politic \u00eenalt \u00eentre RM \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103 (FR), cu aprobarea protocoalelor tehnice dintre ministerele de ap\u0103rare ale acelora\u0219i p\u0103r\u021bi, finan\u021barea cheltuielilor de executare din surse bugetare na\u021bioanale \u0219i cu atragerea fondurilor oferite din partea partenerilor externi (OSCE, ONU, Consiliul Europei, UE, SUA).<\/p>\n Concomitent, se va purcede la \u00eendeplinirea obiectivului de reorganizare a actualei opera\u021biuni de pacificare de pe Nistru, prin elaborarea \u0219i aprobarea unui mecanism care s\u0103 conduc\u0103 la instituirea unui nou regim provizoriu \u00een Zona de Securitate, cu \u00eenlocuirea cadrului de reglementare instituit prin Acordul din 21 iulie 1992 cu un document adaptat la situa\u021bia actual\u0103, \u0219i anume, cu substituirea componentei militarizate de pacificare \u00een format trilateral (RM+FR+regiunea transnistrean\u0103) cu o misiune civil-asociativ-poli\u021bieneasc\u0103 de monitorizare \u00een format interna\u021bional (RM+FR+OSCE+UE+SUA+Ucraina+reprezentan\u021bii Tiraspolului), \u00eenlocuirea posturilor de control cu patrule mobile de supraveghere \u0219i de men\u021binere a ordinii publice, transparentizarea evenimentelor, asistarea \u0219i protejarea persoanelor a c\u0103ror drepturi au fost lezate, implementarea unor proiecte dezvoltarea \u0219i de excludere a barierelor existente \u00eentre malurile r.Nistru.<\/p>\n Dup\u0103 realizarea cu succes a misiunii de observare-monitorizare-asisten\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 se va trece la \u00eencorporarea perimetrului Zonei de Securitate \u00een organizarea administrativ-teritorial\u0103 a \u021b\u0103rii determinat\u0103 prin noua lege organic\u0103 ce va include \u0219i statutul juridic special al localit\u0103\u021bilor din estul RM, precum \u0219i la substituirea observatorilor civil-asociativ-poli\u021biene\u0219ti cu subdiviziunile teritoriale ale organelor competente ale RM.<\/p>\n 7) Descentralizarea administrativ\u0103<\/em> va fi realizat\u0103 de fapt dup\u0103 etapa de post-reglementare \u0219i de implementare a statutului juridic special atribuit, cu determinarea formei \u0219i limitei de transferare a unor atribu\u021bii de la autorit\u0103\u021bile centrale c\u0103tre subdiviziunile acestora desconcentrate \u00een teritoriu \u0219i c\u0103tre autorit\u0103\u021bile publice locale, accentul central fiind axat pe prestarea unor servicii publice calitative \u0219i utile popula\u021biei din unitatea administrativ-teritorial\u0103 respectiv\u0103.<\/p>\n Procesul de rapartizare a competen\u021belor va avea la r\u00e2ndul s\u0103u urm\u0103toarele principii: autonomia local\u0103, subsidiaritatea, echitatea, integritatea competen\u021belor, corespunderea resurselor cu competen\u021bele, solidaritatea financiar\u0103, dialogul institu\u021bional, parteneriatele public-privat\/public-public\/public-civil, responsabilitatea autorit\u0103\u021bilor locale.<\/p>\n Conform practicilor deja existente autorit\u0103\u021bilor publice locale din sate\/ comune \u0219i ora\u0219e le pot fi stabilite urm\u0103toarele domenii proprii de activitate:<\/p>\n – planificarea urban\u0103\u00a0 \u015fi gestionarea spa\u0163iilor verzi de interes local;<\/p>\n – colectarea \u015fi gestionarea de\u015feurilor menajere, inclusiv salubrizarea \u015fi \u00eentre\u0163inerea terenurilor pentru depozitarea acestora;<\/p>\n – distribuirea apei potabile, construirea \u015fi \u00eentre\u0163inerea sistemelor de canalizare \u015fi de epurare a apelor utilizate \u015fi pluviale;<\/p>\n – construc\u0163ia, \u00eentre\u0163inerea \u015fi iluminarea str\u0103zilor \u015fi drumurilor publice locale;<\/p>\n – transportul public local;<\/p>\n – amenajarea \u015fi \u00eentre\u0163inerea cimitirelor;<\/p>\n – administrarea bunurilor din domeniile public \u015fi privat locale;<\/p>\n – construc\u0163ia, gestionarea, \u00eentre\u0163inerea \u015fi echiparea institu\u0163iilor pre\u015fcolare \u015fi extra\u015fcolare (cre\u015fe, gr\u0103dini\u0163e de copii, \u015fcoli de art\u0103, de muzic\u0103);<\/p>\n – dezvoltarea \u015fi gestionarea re\u0163elelor urbane de distribuire a gazelor \u015fi energiei termice;<\/p>\n – activit\u0103\u0163i culturale, sportive, de recrea\u0163ie \u015fi pentru tineret, precum \u015fi planificarea, dezvoltarea \u015fi gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activit\u0103\u0163i;<\/p>\n – amenajarea pie\u0163elor agricole, a spa\u0163iilor comerciale, realizarea oric\u0103ror alte m\u0103suri necesare pentru dezvoltarea economic\u0103 a unit\u0103\u0163ii administrativ-teritoriale;<\/p>\n – instituirea \u015fi gestionarea \u00eentreprinderilor municipale \u015fi organizarea oric\u0103rei alte activit\u0103\u0163i necesare dezvolt\u0103rii economice a unit\u0103\u0163ii administrativ-teritoriale;<\/p>\n – construc\u0163ia de locuin\u0163e \u015fi acordarea altor tipuri de facilit\u0103\u0163i pentru p\u0103turile social vulnerabile, precum \u015fi pentru alte categorii ale popula\u0163iei;<\/p>\n – organizarea serviciilor antiincendiare.<\/p>\n Pentru autorit\u0103\u0163ile publice locale de nivel municipal, raional \u0219i al unit\u0103\u021bii administrative-teritoriale cu statut juridic special se pot stabili urm\u0103toarele domenii proprii de activitate:<\/p>\n – administrarea bunurilor din domeniile public \u015fi privat ale regiunii;<\/p>\n – planificarea \u015fi administrarea lucr\u0103rilor de construc\u0163ie, \u00eentre\u0163inere \u015fi gestionare a unor obiective publice de interes regional;<\/p>\n – construc\u0163ia, administrarea \u015fi repararea drumurilor de interes regional, precum \u015fi a infrastructurii rutiere;<\/p>\n – organizarea transportului auto de c\u0103l\u0103tori, administrarea autog\u0103rilor \u015fi sta\u0163iilor auto de interes regional;<\/p>\n – stabilirea unui cadru general pentru amenajarea teritoriului la nivel de regiune \u015fi protec\u0163ia p\u0103durilor de interes regional;<\/p>\n – sus\u0163inerea \u015fi stimularea ini\u0163iativelor privind dezvoltarea economic\u0103 a unit\u0103\u0163ii administrativ-teritoriale;<\/p>\n – elaborarea \u015fi implementarea proiectelor de construc\u0163ie a gazoductelor interurbane (inclusiv a gazoductelor de presiune medie), a altor obiective termoenergetice cu destina\u0163ie local\u0103;<\/p>\n – \u00eentre\u0163inerea \u015fcolilor primare \u015fi \u015fcolilor primare-gr\u0103dini\u0163e, gimnaziilor \u015fi liceelor, institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent secundar profesional, \u015fcolilor-internat \u015fi gimnaziilor-internat cu regim special, altor institu\u0163ii din domeniul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului care deservesc popula\u0163ia raionului respectiv, precum \u015fi activitatea metodic\u0103, alte activit\u0103\u0163i din domeniu;<\/p>\n – administrarea institu\u0163iilor de cultur\u0103, turism \u015fi sport de interes regional, alte activit\u0103\u0163i cu caracter cultural \u015fi sportiv de interes regional;<\/p>\n – administrarea \u00eentreprinderilor municipale de interes regional;<\/p>\n – administrarea unit\u0103\u0163ilor de asisten\u0163\u0103 social\u0103 de interes regional;<\/p>\n – dezvoltarea \u015fi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monitorizarea calit\u0103\u0163ii serviciilor sociale.<\/p>\n Totodat\u0103, autorit\u0103\u0163ile publice locale, \u00een limitele legii, dispun de libertate deplin\u0103 de ac\u0163iune \u00een reglementarea \u015fi gestionarea oric\u0103rei chestiuni de interes local care nu este exclus\u0103 din competen\u0163a lor \u015fi nu este atribuit\u0103 unei alte autorit\u0103\u0163i. Alte competen\u0163e proprii autorit\u0103\u0163ilor publice locale pot fi atribuite acestora numai prin lege.<\/p>\n Competen\u0163ele care \u0163in de autorit\u0103\u0163ile publice centrale pot fi delegate autorit\u0103\u0163ilor publice locale de nivelurile \u00eent\u00e2i \u015fi al doilea, doar de c\u0103tre Parlamentul RM, la propunerea Guvernului RM, respect\u00e2ndu-se criteriile de eficacitate \u015fi de ra\u0163ionalitate economic\u0103.<\/p>\n 8) Asigurarea drepturilor \u0219i intereselor legitime ale persoanelor <\/em>rezult\u0103 din angajamentele la care Republica Moldova este parte, implic\u00e2nd onorarea obliga\u021biilor pozitive ale statului fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021benii s\u0103i, respectarea \u0219i protec\u021bia drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale consfin\u021bite \u0219i garantate prin instrumente universale, inclusiv, \u00een partea ce \u021bine de protejarea \u0219i dezvoltarea diversit\u0103\u021bii culturale \u0219i lingvistice, drepturilor persoanelor ce apar\u021bin minorit\u0103\u021bilor, asigurarea incluziunii sociale, respectarea demnit\u0103\u021bii umane, protec\u021bia drepturilor copilului etc.<\/p>\n Acest principiu e valabil \u0219i la etapa de nereglementare a diferendului, dat fiind faptul c\u0103 \u00een hot\u0103r\u00e2rile CEDO (a se vedea de exemplu hot\u0103r\u00e2rile adoptate pe marginea cauzelor: Ila\u0219cu \u0219i al\u021bii c. Moldovei \u0219i Rusiei \u2013 08 iulie 2004, Ivan\u021boc \u0219i al\u021bii c. Moldovei \u0219i Rusiei \u2013 15 noiembrie 2011, Catan \u0219i al\u021bii c. Moldovei \u0219i Rusiei \u2013 19 octombrie 2012), Marea Camer\u0103 a Cur\u021bii pronun\u021b\u0103 expres c\u0103 de\u0219i autorit\u0103\u021bile constitu\u021bionale nu pot exercita un control efectiv asupra regiunii transnistrene, acestea au obliga\u021bia pozitiv\u0103 conform art.1 din Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului de a lua m\u0103suri de ordin diplomatic, economic, juridic sau de alt gen, care \u00eei stau \u00een puteri \u0219i sunt \u00een conformitate cu dreptul interna\u021bional, pentru a asigura respectarea drepturilor inalienabile ale cet\u0103\u021benilor s\u0103i.<\/p>\n Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, este necesar de luat \u00een considera\u021bie faptul c\u0103 comitetele specializate ale ONU (pentru drepturile copilului, pentru eliminarea discrimin\u0103rii \u00eempotriva femeilor etc) \u00een rapoartele periodice despre gradul de implementare a conven\u021biilor intrerna\u021bionale \u00een RM recomand\u0103 autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale s\u0103 evite formularea rezervelor teritoriale \u00een prevederile actelor de ratificare \u0219i s\u0103 \u00eentreprind\u0103 toate m\u0103surile posibile pentru a asigura protec\u021bia drepturilor garantate, inclusiv prin consolidarea negocierilor interna\u021bionale \u0219i diversificarea platformelor de dialog cu partenerii externi relevan\u021bi.<\/p>\n Indiferent de evolu\u021biile \u00een procesul de reglementare autorit\u0103\u021bilor le revine obliga\u021bia de a proteja, a restabili \u0219i a consilia cet\u0103\u021benii s\u0103i \u00eentru a asigura respectarea tuturor drepturilor, libert\u0103\u0163ilor \u015fi \u00eendatoririlor fundamentale ale acestora, adic\u0103 a celor ce se refer\u0103 la:<\/p>\n a) drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile individiuale: dreptul la via\u021b\u0103 \u0219i la integritatea fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103, interzicerea torturii, a pedepselor \u015fi tratamentelor crude, inumane \u015fi degradante, abolirea pedepsei cu moartea, libertatea individual\u0103 \u015fi siguran\u0163a persoanei, via\u0163a intim\u0103, familial\u0103 \u015fi privat\u0103, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la libera circula\u0163ie \u015fi alegerea domiciliului, libertatea con\u015ftiin\u0163ei, libertatea opiniei \u015fi a exprim\u0103rii, onoarea \u015fi demnitatea persoanei;<\/p>\n b) drepturile \u0219i liberet\u0103\u021bile politice: dreptul la informa\u021bie, libertatea presei, secretul coresponden\u021bei, dreptul de vot \u0219i dreptul de a fi ales, dreptul la administrare, libertatea \u00eentrunirilor, libertatea partidelor \u0219i a altor organiza\u021bii social-politice, dreptul la peti\u021bionare, accesul liber la func\u021biile publice;<\/p>\n c) drepturile economice, sociale \u0219i culturale: dreptul la proprietatea privat\u0103, dreptul la un mediu \u00eenconjur\u0103tor s\u0103n\u0103tos, dreptul la informa\u0163ia ecologic\u0103, dreptul de a \u00eentemeia \u015fi a se afilia la sindicate, dreptul la munc\u0103 \u015fi la protec\u0163ia muncii, interzicerea muncii for\u0163ate, dreptul la grev\u0103, dreptul la ocrotirea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, dreptul la asisten\u0163\u0103 \u015fi protec\u0163ie social\u0103, familia \u015fi protec\u0163ia ei, ocrotirea mamei, copiilor \u015fi a tinerilor, protec\u0163ia copiilor orfani, protec\u0163ia persoanelor handicapate, dreptul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, libertatea crea\u0163iei;<\/p>\n d) garan\u021biile constitu\u021bionale ale drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor omului: statul de drept, democra\u021bia \u0219i pluralismul politic, separa\u021bia puterilor, respectarea \u0219i ocrotirea persoanelor \u2013 obliga\u021bie a statului, unitatea statului \u0219i dreptul de identitate, interdic\u021bia anul\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor omului, dreptul fiec\u0103rui om de a-\u0219i cunoa\u0219te drepturile \u0219i \u00eendatoririle, acces liber la justi\u021bie, dreptul la ap\u0103rare, autoap\u0103rarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor constitu\u021bionale, prezum\u021bia nevinov\u0103\u021biei, neretroactivitatea legii, dreptul persoanei v\u0103t\u0103mate de o autoritate public\u0103, r\u0103spunderea patrimonial\u0103 a statului pentru erorile s\u0103v\u00e2r\u0219ite \u00een procesele penale;<\/p>\n e) \u00eendatoririle fundamentale: respectarea Constitu\u021biei \u0219i a legilor, exercitarea \u00een sistem a drepturilor \u0219i obliga\u021biilor, respectarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor altor persoane, \u00eengrijirea \u015fi educarea copiilor, \u00eengrijirea \u015fi ajutarea p\u0103rin\u0163ilor, obliga\u0163ia cunoa\u015fterii limbii de stat, devotamentul fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103, obliga\u0163ia de a contribui financiar la cheltuielile publice, protec\u0163ia mediului \u00eenconjur\u0103tor, ocrotirea monumentelor, ap\u0103rarea patriei.<\/p>\n Respectarea drepturilor omului trebuie s\u0103 includ\u0103 \u00een sine promovarea toleran\u021bei \u0219i nediscrimin\u0103rii \u00een aspectele ce \u021bin de ras\u0103, na\u021bionalitate, origine etnic\u0103, limb\u0103, credin\u021b\u0103, con\u0219tiin\u021b\u0103, tradi\u021bii, cultur\u0103, libertate de exprimare, pluralism de opinii, viziuni politice.<\/p>\n La r\u00e2ndul asigurarea drepturilor omului trebuie s\u0103 se axeze \u0219i pe fortificarea \u00eencrederii \u00eentre popula\u021bia de pe ambele maluri ale Nistrului, promovarea respectului mutual, fundamentarea valorilor comune \u0219i reconstruc\u021bia post-reglementare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen decurs de 25 de ani diverse cercuri profesionale pe intern \u0219i extern (politice, diplomatice, juridice, academice, asociative etc.) se preocup\u0103 de problematica transnistrean\u0103 \u0219i mobilizeaz\u0103 varii resurse pentru a c\u0103uta solu\u021bii pragmatice de reglementare a problemei \u00een cauz\u0103. Evident c\u0103 percep\u021biile \u0219i viziunile actorilor interesa\u021bi sunt diferite at\u00e2t la formularea cauzelor \u0219i naturii diferendului,…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3520"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3520"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3520\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3525,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3520\/revisions\/3525"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3520"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3520"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3520"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}