{"id":3504,"date":"2017-09-25T13:54:50","date_gmt":"2017-09-25T11:54:50","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=3504"},"modified":"2017-09-25T13:54:50","modified_gmt":"2017-09-25T11:54:50","slug":"ion-leahu-ce-depinde-de-ucraina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ion-leahu-ce-depinde-de-ucraina\/","title":{"rendered":"Ion Leahu: Ce depinde de Ucraina?"},"content":{"rendered":"

Situa\u021bia creat\u0103 de Ucraina, ca urmare a reformei \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, \u0219i lichidarea de facto a procesului de studiere a limbii natale de c\u0103tre minorit\u0103\u021bi, a reactivat aten\u021bia c\u0103tre acest stat \u0219i din alte puncte de vedere. Politica expansionist\u0103 a Federa\u021biei Ruse, r\u0103pirea Crimeii \u0219i r\u0103zboiul din Donbas, au \u0219ters pu\u021bin din imaginea Ucrainei de alt\u0103 dat\u0103, \u00een care ea nu se pozi\u021biona deloc victim\u0103. Probabil \u0219i noi ar trebui s\u0103 nu d\u0103m uit\u0103rii evolu\u021biile acestui stat, cel pu\u021bin \u00een aspectul solu\u021bion\u0103rii problemei transnistrene, \u021bin\u00e2nd cont nu numai de faptul c\u0103 Ucraina e participant la negocieri \u0219i mai are statutul de stat-garant, dar c\u0103 e nemijlocitul vecin, care are o influen\u021b\u0103 deosebit\u0103 asupra popula\u021biei \u0219i a c\u0103peteniilor transnistrene. <\/span><\/span>Cu at\u00e2t mai mult, c\u0103 cineva ne-a acordat asisten\u021ba, republic\u00e2nd materialul \u201dReferitor la participarea UNA-UNSO \u00een conflictul transnistrean\u201d, din 4 aprilie 2015. Reie\u0219ind din volumul redus al materialului, \u00eel red\u0103m f\u0103r\u0103 careva schimb\u0103ri esen\u021biale. <\/span><\/span><\/p>\n

Deci, spun autorii, participarea \u201dUNA-UNSO\u201d (Asamblea Na\u021bional\u0103 a Ucrainei – Consiliul Na\u021bional de Ap\u0103rare a Ucrainei) \u00een acest conflict, este destul de superficial oglindit\u0103 \u00een sursele din Republica Moldova. Practic, doar se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 o anumit\u0103 cantitate a reprezentan\u021bilor acestor structuri, au participat. Situa\u021bia devine cu totul alta, dac\u0103 apel\u0103m la sugestiile persoanelor ini\u021biate, cum ar fi deputatul \u00een Rada Suprem\u0103 Mihail Corcinschii. Potrivit lui, voluntarii ucraineni au venit \u00een Transnistria pentru \u201da proteja<\/span>\u00a0 <\/span>ucrainenii de moldoveni\u201d. \u00cen interviu pentru site-ul \u201danvictory.org\u201d din 25 noiembrie 2008, el spunea \u201dNoi totdeauna am considerat Transnistria p\u0103m\u00e2nt ucrainean. Pe atunci a devenit real\u0103 posibilitatea unirii Moldovei cu Rom\u00e2nia, iar \u00een Rom\u00e2nia minoritatea ucrainean\u0103 tradi\u021bional este supus\u0103 discrimin\u0103rii. Anume din aceste motive am \u0219i intervenit de partea \u201dguvernului de la Tiraspol\u201d. \u00cen 1992 comunitatea ucrainenilor transnistreni \u201dPovenea\u201d- (Re\u00eentoarcerea) a apelat c\u0103tre noi, solicit\u00e2nd ajutor – la care am \u0219i reac\u021bionat, trimit\u00e2nd c\u00e2teva deta\u0219amente de voluntari. Ce prezenta pe atunci aceast\u0103 \u201dPoverne\u201d afl\u0103m din interviul lui Mircea Druc, Prim-ministru al RM \u00eentre 25 mai 1990 \u0219i 28 mai 1992, acordat Elenei Danielean de la ziarul<\/span>\u00a0 <\/span>\u201dRusscoie slovo\u201d din New-York. \u201dTot prin acele vremuri se fonda \u0219i temelia \u201dpatriotic\u0103\u201d a conflictului transnistrean. Dup\u0103 vizita lui Vladimir Jirinovschii, care a promis s\u0103 \u0219tearg\u0103 de pa fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului moldovenii \u0219i lituanienii, la Tiraspol se formeaz\u0103 filiala partidului liberal-democrat, condus de Alexandru Boli\u0219acov, ginerele lui Anatolie Boli\u0219acov, Pre\u0219edintele Uniunii directorilor. Dup\u0103 doi ani acest Boli\u0219acov se transform\u0103 \u00een na\u021bionalist ucrainean, devine pre\u0219edinte al Consiliului regional al \u201dPovernea\u201d \u0219i contribuie la apari\u021bia extremi\u0219tilor de la UNA-UNSO \u00een tran\u0219eele din Transnistria. Concomitent, acela\u0219i Boli\u0219acov contribuie la stabilirea rela\u021biilor c\u0103peteniilor<\/span>\u00a0 <\/span>de la Tiraspol cu anumi\u021bi lideri politici din Ucraina \u0219i cu organizatorii societ\u0103\u021bilor separatiste \u201dRusi\u201d \u0219i Novorossisk\u201d, care aveau drept scop politic separarea regiunilor de sud-est de restul Ucrainei. \u00cen 1992, potrivit diferitor surse, nemijlocit \u00een lupte pe platouri, au participat de la 80 la 150 de persoane, iar \u00een total prin conflict ar fi trecut la 400. Marea majoritate a \u201dunsoi\u0219tilor\u201d au activat la nordul Moldovei, unde practic nici nu au avut loc alterca\u021bii armate, fiind implica\u021bi \u00een misiuni de paz\u0103 a obiectelor de mare importan\u021b\u0103, cum ar podurile feroviare. \u00cens\u0103, o parte din voluntari au participat totu\u0219i la lupte. Referitor la asta Corcinschii scrie: \u201d\u00cen 1992 Domnul \u00een sf\u00e2r\u0219it ne-a trimis un r\u0103zboi \u00een Transnistria, de care pe atunci avem o necesitate stringent\u0103. Era un r\u0103zboi calm, lini\u0219tit, aproape \u201dde cas\u0103\u201d. \u00cen luptele de la Co\u0219ni\u021ba unui militant i-a rupt haina, unica pierdere \u00een r\u00e2ndurile ucrainenilor. \u00cen general, la lupte, \u00een subordinea mea, au participat aproximativ 150 de persoane.\u201d<\/span><\/span><\/p>\n

Alt activist a Una-Unso, Igor Mazur-Topolea, scria referitor la motivele, care i-au convins s\u0103 vin\u0103 \u00een Transnistria de partea ru\u0219ilor: Transnistria e p\u0103m\u00e2nt ucrainean, \u00een care locuiesc sate \u00eentregi de ucraineni, practic\u0103 limba ucrainean\u0103, considerat\u0103 de stat \u00een regiune. \u0218i noi, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 r\u0103zboiul e la 100 de km. de casele noastre, iar pre\u0219edintele L. Cravciuc \u0219i Ministerul Ap\u0103r\u0103rii nu fac nimic, am decis s\u0103 ajut\u0103m ucrainenii. Am stabilit rela\u021bii normale cu conducerea Transnistriei, care nu avea careva dubii fa\u021b\u0103 de noi, ca cei de la Moscova. Vreo 400 de osta\u0219i au trecut prin conflict, 60 sunt decora\u021bi cu medalia \u201dZa\u0219itnic Pridnestrovia\u201d (Ap\u0103r\u0103torul Transnistriei). Cei r\u0103ni\u021bi au primit apartamente la Tiraspol, unde locuiesc \u0219i \u00een prezent. Potrivit persoanelor intervievate, prezint\u0103 interes rela\u021biile voluntarilor ucraineni cu reprezentan\u021bii Moscovei. Cele mai stabile s-au format cu cazacii de pe Don, condu\u0219i de atamanul Molodidov. Dup\u0103 Transnistria, \u00een 1993, cazacii au mers la Kiev, unde de comun cu UNA-UNSO au participat la o ac\u021biune ce viza Lavra de la Peciorsc. \u00cen p\u0103r\u021bile Donului se vehicula pe atunci ideea autonomiei c\u0103z\u0103ce\u0219ti, ce \u0219i a explicat interesul na\u021bionali\u0219tilor ucraineni c\u0103tre regiunea dat\u0103. Ei activ l-au sus\u021binut pe Molodidov, public\u00e2nd mai multe numere a ziarului s\u0103u \u00een limba rus\u0103 cu materiale respective. \u00cens\u0103, tot \u00een 1993, odat\u0103 cu declan\u0219area conflictului \u00een Abhazia, ucrainenii deja erau pe partea opus\u0103 a baricadelor. Separarea dat\u0103 \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00eenc\u0103 din Transnistria., unde practic nu existau contacte \u00eentre deta\u0219amentele ru\u0219ilor \u0219i a ucrainenilor. Ru\u0219ii pledau pentru \u00eencorporarea regiunii \u00een Rusia, iar Una-Unsi\u0219tii \u2013 la Ucraina. <\/span><\/span><\/p>\n

Destul de interesant descrie situa\u021bia un careva Dumitru Soin, fost angajat al KGB-ului transnistrean, deputat \u00een legislativul local, lider de partid, fugar la Moscova. El a men\u021bionat c\u0103 ucrainenii minu\u021bios se preg\u0103teau de interven\u021bia \u00een Transnistria. Bine tr\u0103geau la \u021bint\u0103, erau comod echipa\u021bi, fizic dezvolta\u021bi. C\u00e2t \u021bine de starea moral\u0103, Soin la fel prezint\u0103 date interesante. \u00cen aprilie 1992 anume ucrainenii au \u00eenc\u0103lcat grav condi\u021biile armisti\u021biului, semnat de liderii p\u0103r\u021bilor implicate \u00een conflict. Soin \u0219i atamanul c\u0103z\u0103cesc Driglov au mers pentru a clarifica situa\u021bia. Atamanul era dispus categoric. \u201d\u00cei dezarmez, \u00eei trimit de pe pozi\u021bii\u201d! Dar ucrainenii le-au r\u0103spuns \u00een urm\u0103torul mod: \u201dDa ce avem de f\u0103cut? Noi am venit aici ca s\u0103 omor\u00e2m!\u201d Potrivit lui Soin, fraza demonstra c\u0103 ucrainenii au misiunea de a trece prin lupte c\u00e2t mai mul\u021bi voluntari, de a c\u0103p\u0103ta c\u00e2t mai multe arme, pentru viitoarele lupte locale. Afar\u0103 de asta, luptau ucrainenii agresiv. Este unicul caz \u00een conflictele pe teritoriul post-sovietic, unde ucrainenii \u0219i ru\u0219ii au luptat pe o parte a conflictului. \u00cen prezent, autorit\u0103\u021bile de la Tiraspol nu-\u0219i amintesc despre participarea ucrainenilor de la UNA-UNSO \u00een luptele din 1992. <\/span><\/span><\/p>\n

Dar amintirile militare nu se v\u0103d \u00een prim plan al propagandei transnistrene, ce deloc nu ar \u00eensemna c\u0103 rela\u021biile cu Ucraina ar fi minimale. Fostul \u201dministru de externe\u201d al regiunii Vladimir Yastrebceac de\u021bine func\u021bia de reprezentant al \u201dPre\u0219edintelui Transnistriei\u201d \u00een Ucraina. La <\/span><\/span>02<\/span><\/span> iulie 2017 el scrie pentru \u201dNovosti Pridnestrovia\u201d un articol, intitulat \u201dSunt convins c\u0103 nici un func\u021bionar de stat al Ucrainei, ghidat de interesele statului \u00een activitatea sa, nu se va antrena \u00een \u201dblocada\u201d Transnistriei.\u201d Referitor la misiunea sa de reprezentant \u00een Ucraina, Yastrebceac a men\u021bionat, c\u0103 are mult de f\u0103cut pentru a \u201d\u00eendrepta situa\u021bia, care s-a format \u00een rela\u021biile bilaterale\u201d. <\/span><\/span><\/p>\n

Apel\u00eend la mai mul\u021bi factori, \u00eentre care comunit\u0103\u021bile ucrainenilor ce locuiesc \u00een regiune, Yastrebceac sper\u0103 a contribui la \u201drevenirea Ucrainei la statutul s\u0103u de garant \u0219i bun vecin al Transnistriei\u201d. Nu a\u0219tept\u0103m nici la Chi\u0219in\u0103u, nici la Kiev politicieni pro moscovi\u021bi. Vrem ca ei s\u0103 fie pro ucraineni, care ar fi avut ca scop realizarea intereselor Ucrainei. \u00cen acest caz ei nu se vor antrena \u00een ac\u021biuni de blocare a Transnistriei. Deci, voi \u00eencerca s\u0103-i conving, c\u0103 \u00een raport cu noi trebuie s\u0103 domine interesele Ucrainei. \u0218i totul, ce ar \u00eensemna rela\u021bii de bun\u0103 vecin\u0103tate. <\/span><\/span><\/p>\n

Practic, concomitent Yastrebceac s-a<\/span>\u00a0 <\/span>expus referitor la rela\u021biile cu Moldova. La 2 iulie 2017 din Republica Moldova a fost expulzat Gleb Pocatovici, vice directorul unui centru analitic pe l\u00eeng\u0103 Guvernul FR. Yastrebceac a calificat ac\u021biunea ca una axat\u0103 spre \u201dizolarea maximal\u0103 a regiunii de lumea extern\u0103\u201d. Chi\u0219in\u0103ul are ca scop, scrie Yastrebceac, a mic\u0219ora cu orice pre\u021b nivelul de trai al popula\u021biei transnistrene, a limita contactele noastre externe \u00een domeniile social-economic \u0219i \u0219tiin\u021bific-tehnic. Cu toate c\u0103 acordurile bilaterale existente ar fi exclus orice limitare.<\/span>\u00a0 <\/span>Unele ac\u021biuni sunt culmea cinismului. De ziua pacificatorului sunt expulzate persoane care asigur\u0103 efectuarea opera\u021biunii de pacificare. Bine c\u0103 de ziua copiilor nu sunt expulza\u021bi copii. Cu toate c\u0103 neadmiterea persoanei, responsabile de realizarea bugetului, afecteaz\u0103 starea copiilor. <\/span><\/span><\/p>\n

Nimic de acest gen nu g\u0103sim la adresa Ucrainei \u0219i a ucrainenilor, indiferent de faptul c\u0103 anume pozi\u021bia Kievului i-a permis Chi\u0219in\u0103ului a realiza mai multe ac\u021biuni de control a circula\u021biei persoanelor ce nu \u00eentrunesc calit\u0103\u021bi care le ar permite frecventarea<\/span>\u00a0 <\/span>Tiraspolului.<\/span>\u00a0 <\/span>Ucraina este prezent\u0103 \u00een planurile Tiraspolului \u0219i \u00een situa\u021bii, \u00een care de ea nu se vorbe\u0219te, ea r\u0103m\u00e2ne un factor extrem de important pentru existen\u021ba regiunii separatiste.<\/span><\/span><\/p>\n

La 24 septembrie curent, \u00een cadrul Mesei rotunde cu genericul \u201dDezvoltarea Transnistriei la etapa actual\u0103-tendin\u021bele politice \u0219i social-economie\u201d, a evoluat Mihail Burla, \u0219eful comitetului pentru educa\u021bie, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 \u00een cadrul \u201dSovietului Suprem\u201d. El din start a men\u021bionat c\u0103 Transnistria are nevoie de exportatori de for\u021b\u0103. \u201dRepublica – a spus Burla – are nevoie de o strategie clar\u0103, care ar demonstra popula\u021biei c\u0103 Transnistria are viitor\u201d. Din acest deziderat, guvernul este obligat<\/span>\u00a0 <\/span>a forma c\u00e2teva \u00eentreprinderi mari, noi, care ar asigura \u0219i locuri de munc\u0103 necesare, \u0219i ar asigura evolu\u021biile economice necesare. Burla consider\u0103 c\u0103 accentul pe \u00eentreprinderile mici \u0219i mijlocii nu vor asigura schimbarea situa\u021biei spre atingerea unui nivel de trai decent. Avem nevoie de exportatori puternici, care vor garanta venirea <\/a>valutei. O regiune mic\u0103, cum este Transnistria, nu poate exista f\u0103r\u0103 circula\u021bia stabil\u0103 a valutei. Cea mai mare problem\u0103, a spus Burla, cu care ne confrunt\u0103m, este de depopularea republicii, migrarea popula\u021biei peste hotare. Crearea \u00eentreprinderilor mari ar stopa aceste procese, ar face atractiv\u0103 republica pentru cet\u0103\u021benii ei. <\/span><\/span><\/p>\n

Afar\u0103 de de popularizare, Igor \u0218ornicov, director la institutul cercet\u0103rilor \u00een domeniul social-economic, care a \u0219i organizat evenimentul, a aten\u021bionat la stratificarea societ\u0103\u021bii dup\u0103 criteriile de \u00eenst\u0103rire. Diversificarea dat\u0103, constituie \u0218ornicov, ruineaz\u0103 bazele ideologice ale Republicii. Consolidarea economic\u0103, industrial\u0103 ar contribui esen\u021bial \u0219i la fortificarea \u201drepublicii\u201d. Vice directorul institutului Andrei Mospanov a men\u021bionat, c\u0103 republica are nevoie de un<\/span>\u00a0 <\/span>program de dezvoltare economic\u0103 pentru 3-5 ani, accentu\u00e2nd la majorarea cotei businessului mic \u0219i mediu p\u00e2n\u0103 a 15%.<\/span>\u00a0\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n

Indiferent de op\u021biunile personale, vorbitorii s-au expus pentru activizarea industriei \u0219i a exportului. Realizarea acestor inten\u021bii e posibil\u0103 doar \u00een condi\u021biile unui climat favorabil a rela\u021biilor cu Ucraina. Astfel, neap\u0103rat vom fi martori a noilor eforturi a influen\u021ba rela\u021biile cu Ucraina, a le plasa pe pista unor avantaje reciproce. \u00cen caz c\u0103 aceste planuri reu\u0219esc, Transnistria din nou, ca \u0219i p\u00e2n\u0103 la 2014, devine invulnerabil\u0103 fa\u021b\u0103 de Moldova, iar procesul de reglementare, de finisare a prezen\u021bei militare str\u0103ine pe acest teritoriu, din nou f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Situa\u021bia creat\u0103 de Ucraina, ca urmare a reformei \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, \u0219i lichidarea de facto a procesului de studiere a limbii natale de c\u0103tre minorit\u0103\u021bi, a reactivat aten\u021bia c\u0103tre acest stat \u0219i din alte puncte de vedere. Politica expansionist\u0103 a Federa\u021biei Ruse, r\u0103pirea Crimeii \u0219i r\u0103zboiul din Donbas, au \u0219ters pu\u021bin din imaginea Ucrainei de alt\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3504"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3504"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3505,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3504\/revisions\/3505"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}