Analiza modului \u00een care se reflect\u0103 problema transnistrean\u0103 \u00een programele oficiale ale partidelor politice de la Chi\u0219in\u0103u, poate p\u0103rea la o prim\u0103 vedere un demers relativ simplu, av\u00e2nd \u00een vedere importan\u021ba \u0219i impactul acestei probleme pentru societatea civil\u0103 \u0219i via\u021ba politic\u0103 din Republica Moldova. \u00cen calea cercet\u0103torilor apar \u00eens\u0103 numeroase obstacole \u0219i dificult\u0103\u021bi, \u00eentre care:<\/p>\n
–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ponderea slab\u0103 (uneori laconic\u0103) a problemei transnistrene \u00een programele partidelor, care se afl\u0103 \u00een evident\u0103 contradic\u021bie cu importan\u021ba temei pentru societatea moldovean\u0103;<\/p>\n
–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 fluctua\u021biile \u00een timp sub aspectul identific\u0103rii detaliilor problemei \u0219i solu\u021biilor propuse;<\/p>\n
–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 contradic\u021biile care apar \u00eentre versiuni succesive ale programelor, sau \u00eentre versiunea oficial\u0103 \u0219i alte documente programatice ale partidelor.<\/p>\n
<\/p>\n
Context general<\/em><\/p>\n Analiza situa\u021biei de ast\u0103zi a problemei transnistrene \u0219i raportarea clasei politice la aceast\u0103 problem\u0103, nu poate s\u0103 fac\u0103 abstrac\u021bie de c\u00e2teva repere evolutive ale acestui conflict \u00eenghe\u021bat. Astfel, acest conflict privit din perspectiva teoriei politice \u0219i a analizelor post-conflict[1]<\/a> poate fi considerat un conflict \u201dfiresc<\/em>\u201d ap\u0103rut \u00een momentul disolu\u021biei puterii sovietice ca rezultat direct al vidului de putere \u0219i autoritate din societatea \u0219i structurile de putere succesorale ale fostelor republici sovietice. Criza de autoritate \u0219i legitimitate coroborat\u0103 cu absen\u021ba unei experien\u021be democratice, prezen\u021ba puternic\u0103 a unor interese politico-militare \u00een zon\u0103 precum \u0219i caren\u021bele unei societ\u0103\u021bi civile con\u0219tiente, au constituit terenul propice izbucnirii unui conflict aparent periferic – dac\u0103 ne raport\u0103m la muta\u021biile geopolitice ale anilor 90, \u00eens\u0103 deosebit de dureros \u0219i nociv pentru societatea \u0219i autoritatea politic\u0103 din Republica Moldova.<\/p>\n Chiar \u0219i catalogat periferic \u00een raport cu situa\u021biile macro-politice \u0219i strategice, conflictul transnistrean a devenit imediat un punct de presiune[2]<\/strong><\/a><\/em> pe harta geopolitic\u0103 a lumii contemporane. George Friedman aduce \u00een discu\u021bie situa\u021bia din republica Moldova, \u00een una din cele mai recente analize geopolitice publicate \u00een 2015, publicat\u0103 \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een 2016[3]<\/a>, plas\u00e2nd Republica Moldova al\u0103turi de celelalte zone de influen\u021b\u0103 rus\u0103, drept zone care primesc pe viitor un rol din ce \u00een ce mai important \u00een stabilirea noilor grani\u021belor de exercitare a influen\u021bei. \u00cen acest context, zonele caracterizate de conflicte \u00eenghe\u021bate <\/em>(cum e cazul Transnistriei) devin puncte de presiune direct\u0103, nu numai asupra statelor care trebuie s\u0103 le gestioneze – \u0219i devin astfel dosare presante pentru mediul de securitate interna\u021bional. \u00cen acest context, solu\u021biile politice asupra conflictului \u00eenghe\u021bat din Transnistria reclam\u0103 analize c\u00e2t mai pertinente \u0219i urgente; impredictibilitatea actorilor interna\u021bionali din zon\u0103, precum \u0219i evolu\u021biile politice interne devin realit\u0103\u021bi \u0219i indicatori valoro\u0219i \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i gestionarea eficient\u0103 a acestei situa\u021bii incerte.<\/p>\n \u00cen mod concret, evolu\u021bia politicii de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i modul de gestionare al problemei transnistrene devin indicatori ai confrunt\u0103rii geopolitice strategice dintre Est \u0219i Vest[4]<\/a>, iar problema transnistrean\u0103 r\u0103m\u00e2ne un real impediment \u00een stabilirea unei agende strategice de evolu\u021bie a Republicii Moldova. Cunoa\u0219terea pozi\u021bion\u0103rilor partidelor politice fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 problem\u0103 este cu certitudine o cheie \u00een identificarea posibilelor solu\u021bii. Este evident c\u0103 un conflict \u00eenghe\u021bat nu este un conflict \u00eencheiat sau solu\u021bionat, \u00eenghe\u021barea conflictului apare ca solu\u021bie provizorie \u00een absen\u021ba unei solu\u021bii politice acceptabile, iar solu\u021bionarea lui nu poate fi dec\u00e2t una politic\u0103. Dar, o dat\u0103 cu \u00eenaintarea pe drumul democratiz\u0103rii, via\u021ba politic\u0103 prin partide \u0219i societate civil\u0103 este chemat\u0103 s\u0103 gestioneze \u0219i s\u0103 solu\u021bioneze astfel de dosare, g\u0103sind elemente comune ca surse ale legitimit\u0103\u021bii \u0219i autorit\u0103\u021bii necesare elabor\u0103rii \u0219i accept\u0103rii unei solu\u021bii.<\/p>\n Se pune astfel \u00eentrebarea pertinent\u0103: c\u00e2t de matur\u0103 este democra\u021bia \u0219i clasa politic\u0103 din Republica Moldova? Este clasa politic\u0103 din Moldova \u00een etapa procesului de democratizare care s\u0103 poat\u0103 genera solu\u021bii politice reale \u0219i permanente la un conflict \u00eenghe\u021bat provizoriu? R\u0103spunsurile vor veni preponderant din analiza programelor politice ale partidelor, relev\u00e2nd gradul de maturitate \u00een abordare \u0219i con\u0219tientizare a acestei situa\u021bii conflictuale, care apas\u0103 din ce \u00een ce mai amenin\u021b\u0103tor asupra destinului Republicii Moldova.<\/p>\n \u00cen tr\u0103s\u0103turi generale, via\u021ba politic\u0103 din Republica Moldova poate fi u\u0219or asem\u0103nat\u0103 cu evolu\u021bia sistemului politic din \u021b\u0103rile Europei centrale \u0219i de est. Studiile lui Jean Michele de Waele[5]<\/a>\u00a0 despre Partide politice \u00een Europa central\u0103 \u0219i de est<\/em> publicat \u00eenc\u0103 din 2003 sau cunoscuta lucrare de \u0219tiin\u021be politice coordonat\u0103 de Larry Diamond, Yun-han Chu, Marc F. Plattner \u0219i Hung-mao Tien despre Cum se consolideaz\u0103 democra\u021bia[6]<\/strong><\/a><\/em>, surprind foarte bine clivajele \u0219i dificilul proces de consolidare a tinerelor democra\u021bii est europene. Acelea\u0219i probleme de legitimitate \u0219i criz\u0103 a autorit\u0103\u021bii p\u00e2n\u0103 la atomizare a op\u021biunilor politice, precum \u0219i o volatizare a sistemului de partide \u00eent\u00e2lnite \u0219i descrise de politologi \u00een cele dou\u0103 studii, referindu-se la statele din Europa central\u0103 \u0219i de est, le reg\u0103sim \u0219i \u00een evolu\u021bia scenei politice de la Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n \u00cen cei dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani de la izbucnirea conflictului transnistrean, Republica Moldova a trecut prin etapele clasice ale reconstruc\u021biei post-conflict pentru a-\u0219i redob\u00e2ndi \u0219i consolida legitimitatea politic\u0103. Procesul s-a dovedit deosebit de greu, iar absen\u021ba unor proiecte comune pe termen lung care s\u0103 uneasc\u0103 societatea moldoveneasc\u0103 \u0219i s-o consolideze ca sistem politic democratic este vizibil\u0103 \u0219i ast\u0103zi prin oscilanta pozi\u021bie dintre est \u0219i vest (oscila\u021bie explicabil\u0103 \u0219i normal\u0103 pe de o parte), precum \u0219i fragmentarea clasei politice. Urm\u0103rind portalul e-democracy[7]<\/a> din Republica Moldova constat\u0103m fragmentarea op\u021biunilor politice prin multitudinea de actori politici prezen\u021bi, situa\u021bia fiind foarte asem\u0103n\u0103toare cu ceea a Rom\u00e2niei din anii 90 – c\u00e2nd op\u021biunile politice erau at\u00e2t de neclare \u0219i confuze, iar pe de alt\u0103 parte toat\u0103 lumea dorea s\u0103 se exprime \u0219i manifeste, \u00eenc\u00e2t oferta politic\u0103 foarte larg\u0103 a fragmentat foarte mult op\u021biunile de vot, bloc\u00e2nd astfel creionarea unui sistem politic echilibrat \u00eentre putere \u0219i opozi\u021bie, de obicei av\u00e2nd un c\u00e2\u0219tig\u0103tor masiv \u0219i o opozi\u021bie f\u0103r\u00e2mi\u021bat\u0103. Din p\u0103cate, instabilitatea politic\u0103 se manifest\u0103 uneori prin absen\u021ba sau num\u0103rul redus al unor actori politici stabili, care s\u0103 reziste dup\u0103 un ciclu electoral; ori \u00een prezent este foarte greu de evaluat maturitatea sistemului politic de partide din Republica Moldova \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cu dificultatea evalu\u0103rii sistemelor politice din \u021b\u0103rile Europei de est, care vedem c\u0103 se afl\u0103 la o adev\u0103rat\u0103 r\u0103scruce, at\u00e2t din punct de vedere a legitimit\u0103\u021bi partidelor \u00een raport cu propria popula\u021bie, c\u00e2t \u0219i \u00een raport cu structurile europene \u0219i op\u021biunile geopolitice strategice.<\/p>\n Dup\u0103 ce ani de zile partidele pro vest din Republica Moldova au militat \u0219i propus \u00eencadrarea Moldovei pe un traseu european \u0219i implicit pe un model de guvernare \u0219i politic\u0103 de tip occidental european, ajunse la putere acestea nu reu\u0219esc s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 clivajele interne \u0219i orgoliile de frac\u021biune, relief\u00e2nd exact absen\u021ba unit\u0103\u021bii – nu asupra obiectivelor, ci asupra instrumentelor politice de atingere a acestor obiective. Scandalul miliardului furat a aruncat scena politic\u0103 din Moldova \u00een aer, cre\u00e2nd un gol de legitimitate politic\u0103 \u0219i mai ales de \u00eencredere \u00een partide \u0219i politicieni[8]<\/a>.<\/p>\n Aceast\u0103 criz\u0103 de legitimitate politic\u0103 nu este specific\u0103 doar Republicii Moldova, ci a devenit o realitate a \u00eentregului spa\u021biu European. \u00cen ceea ce prive\u0219te analiza de fa\u021b\u0103 aceast\u0103 realitate ridic\u0103 o serie de probleme \u00een identificarea relevan\u021bei reale ale partidelor \u0219i implicit a programelor propuse de acestea. Astfel, \u00een efortul de a observa ponderea din programele politice ale partidelor alocat\u0103 problemei transnistrene \u0219i conectarea acestor viziuni pentru a identifica eventuale pozi\u021bii comune sau op\u021biuni reale de rezolvare a situa\u021biei, trebuie avut \u00een vedere at\u00e2t num\u0103rul mare de partide c\u00e2t \u0219i dificultatea stabilirii relevan\u021bei reale a acestora.<\/p>\n De aceea \u00een continuare, respect\u00e2nd indicatorii propu\u0219i vom trece \u00een revist\u0103 pe scurt principalele forma\u021biuni politice din Republica Moldova pornind de la rezultatele ultimelor alegeri, deci a partidelor care au trecut pragul electoral, dar ne vom \u00eendrepta aten\u021bia \u0219i asupra unor forma\u021biuni extraparlamentare relevante totu\u0219i, fie prin op\u021biunile \u0219i rolul avut \u00een trecut, fie prin perspectivele de viitor \u00een a forma alian\u021be sau chiar a accede la putere.<\/p>\n \u00cen ordinea relevan\u021bei actuale pe scena politic\u0103 a Republicii Moldova avem \u0219ase partide prezente \u00een Parlament, deci relevante pentru analiza noastr\u0103 \u0219i anume:<\/p>\n Iar partidele extra-parlamentare avute \u00een vedere sunt\u00a0 urm\u0103toarele trei:<\/p>\n Din punct de vedere metodologic, mai trebuie specificat faptul c\u0103 principalul reper \u00een analiza pozi\u021biilor referitoare la problema transnistrean\u0103 va fi pentru fiecare partid \u00een parte programul politic oficial asumat \u0219i votat de congresele acestora, f\u0103r\u0103 a face referiri la pozi\u021biile publice ale liderilor acestor forma\u021biuni \u0219i reflectarea lor \u00een mass-media – acest aspect fiind tratat \u00eentr-un capitol separat. Practic dup\u0103 o scurt\u0103 prezentare a fiec\u0103rui partid \u00een parte vom analiza prezen\u021ba \u0219i unghiul de abordare a fiec\u0103rui program politic cu privire la problema transnistrean\u0103, urm\u0103rind frecven\u021ba problemei, dar mai ales solu\u021biile propuse sau sugerate.<\/p>\n <\/p>\n [1]<\/a> Vezi pe larg: Iulian Chifu, Alexandru Voicu, Reconstruc\u021bie Postconflict<\/em> , Rao, Bucure\u0219ti 2015, pp. 46-51.<\/p>\n [2]<\/a> George Friedman, Puncte de presiune \u2013 despre viitoarea criz\u0103 din Europa<\/em>, Litera, Bucure\u0219ti 2016, pp. 219-223.<\/p>\n [3]<\/a> Ibidem.<\/em><\/p>\n [4]<\/a> Paul Dobrescu, Crizele de dup\u0103 criz\u0103<\/em>, Litera, Bucure\u0219ti 2016, p. 262.<\/p>\n [5]<\/a> Vezi pe larg: Jean Michele de Waele, Partide politice \u00een Europa central\u0103 \u0219i de est<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti 2003.<\/p>\n [6]<\/a> Vezi pe larg: Larry Diamond; Yun-han Chu; Marc F. Plattner; Hung-mao Tien, Cum se consolideaz\u0103 democra\u021bia<\/em>, Polirom, Ia\u0219i 2004.<\/p>\n [7]<\/a> Vezi pe larg: http:\/\/www.e-democracy.md\/parties\/<\/a> (12.01.2017).<\/p>\n\n
\n