{"id":282,"date":"2014-04-17T06:31:32","date_gmt":"2014-04-17T06:31:32","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2014\/04\/17\/iulia-rotarescu-presa-transnistreana-o-tipologie-eurasiatica\/"},"modified":"2014-04-17T06:31:32","modified_gmt":"2014-04-17T06:31:32","slug":"iulia-rotarescu-presa-transnistreana-o-tipologie-eurasiatica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/iulia-rotarescu-presa-transnistreana-o-tipologie-eurasiatica\/","title":{"rendered":"Iulia Rot\u0103rescu: Presa transnistrean\u0103. O tipologie eurasiatic\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

Introducere<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

     Odat\u0103 cu dezvoltarea tehnologiei informa\u0163iei \u015fi apari\u0163ia internetului, mass media a \u00eenceput s\u0103 fie considerat\u0103 cea de-a patra putere \u00een stat. Ea este cea care transmite informa\u0163ii, dar \u015fi cea care formeaz\u0103 opinii. Tocmai de aceea, \u00een societ\u0103\u0163ile democratice, puterea mass-mediei nu este deloc neglijat\u0103, iar libertatea de exprimare este puternic \u00eencurajat\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte fostele state sovietice a c\u0103ror societ\u0103\u0163i sunt \u00een tranzi\u0163ie spre democra\u0163ie, mass-media lupta pentru a deveni o real\u0103 putere \u00een care pluralismul, independen\u0163a \u015fi neutralitatea politic\u0103 s\u0103 fie valori predominante. <\/span>Nici presa din Republica Moldova nu face excep\u0163ie de la aceast\u0103 regul\u0103. Dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de timp \u00een care presa din Republica Moldova a fost considerat\u0103 \u201cneliber<\/span>\u0103<\/span>\u201d, asemenea republicilor ex-sovietice din Caucazul de Sud, Georgia \u015fi Armenia, aceasta a fost declarat\u0103 recent \u201cpar\u0163ial liber\u0103\u201d<\/span>[1]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>. Conform Comisiei pentru Libertatea Presei (Commission on Freedom of the Press), \u00een vederea realiz\u0103rii unei analize asupra presei trebuie s\u0103 se ia \u00een considerare urm\u0103toarele aspecte: relatarea corect\u0103 \u015fi coerent\u0103 a evenimentelor desf\u0103\u015furate, asigurarea unui forum de dezbatere \u015fi criticism, reprezentativitatea grupurilor sociale, prezentarea valorilor \u015fi obiectivelor societ\u0103\u0163ii \u015fi asigurarea accesului la informa\u0163ii curente.<\/span>[2]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>De asemenea se urm\u0103re\u015fte \u00eendeplinirea celor mai importante func\u0163ii ale mass-media, care sunt urm\u0103toarele: func\u0163ia de informare, func\u0163ia de interpretare, persuasiune \u015fi motivare, func\u0163ia de educare, func\u0163ia de socializare \u015fi func\u0163ia de divertisment. <\/span><\/span><\/p>\n

     Pentru realizarea unei analize a situa\u0163iei mass-mediei din Transnistria am urm\u0103rit felul \u00een care presa \u015fi-a \u00eendeplinit func\u0163iile de baz\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 1991 \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, evolu\u0163ia sa \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, \u015fi performan\u0163\u0103 la care s-a ajuns conform rapoartelor anuale rezultate din analizele organismelor specializate. De\u015fi s-au realizat numeroase rapoarte cu privire la mass-media din Repubica Moldova, subiectului presei transnistrene i-au fost acordate doar c\u00e2teva r\u00e2nduri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een raportul efectuat pentru anul 2010 de c\u0103tre Centrul pentru Jurnalism Independent se analizeaz\u0103 pentru prima dat\u0103 situa\u0163ia mass-mediei din regiunea transnistrean\u0103 \u00eentr-o sec\u0163iune specific\u0103.<\/span>[3]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a><\/span><\/p>\n

     Destr\u0103marea Uniunii Sovietice \u015fi declararea independen\u0163ei Republicii Moldova \u00een 1991 au produs schimb\u0103ri importante la nivel politic, social \u015fi la nivelul presei de peste Prut \u015fi nu numai. <\/span>S-a \u00eenceput liberalizarea mass-mediei \u015fi l\u0103rgirea dreptului la libera exprimare \u00een vederea dezvolt\u0103rii unui sistem social-politic liberal, democratic. Aceste ac\u0163iuni de democratizare s-au desf\u0103\u015furat \u015fi se desf\u0103\u015foar\u0103 cu greu \u00een contextul conflictului transnistrean, deoarece regiunea separatist\u0103 transnistrean<\/span>\u0103<\/span> se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 \u00een p\u0103strarea unui regim politic nedemocratic care afecteaz\u0103 diferite sfere ale vie\u0163ii sociale, dar mai ales libertatea de exprimare a presei. Se remarc\u0103 o similitudine \u00eentre situa\u0163ia presei din Republica Moldova \u015fi respectiv a regiunii transnistrene cu cea republicilor separatiste Abhazia \u015fi Osetia de Sud din Georgia, Nahorno Karabah (zona de conflict \u00eentre Armenia \u015fi Ajerbaidjan) \u015fi respectiv Cecenia (regiune separatist\u0103 din cadrul Federa\u0163iei Ruse). Ceea ce au \u00een comun aceste regiuni separatiste este chiar \u00eenceperea conflictului dup\u0103 destr\u0103marea URSS, primirea de sprijin de la Federa\u0163ia Rus\u0103 pentru men\u0163inerea conflictelor care au devenit \u00eenghe\u0163ate \u00eentre timp \u015fi men\u0163inerea unui regim pro-comunist de\u015fi conducerea central\u0103 \u00eencearc\u0103 o tranzi\u0163ie spre democra\u0163ie, a\u015f putea spune f\u0103r\u0103 succes \u00een mare parte din cauza st\u0103rii de insecuritate produse de aceste conflicte. \u00cen sistemul socio-politic al Republicii Moldova se reg\u0103sesc numeroase caracteristici asem\u0103n\u0103toare republicilor din Caucazul de Sud, mai ales \u00een privin\u0163a dependen\u0163ei de Federa\u0163ia Rus\u0103, a problemelor referitoare la democra\u0163ie \u015fi libertatea de exprimare a presei. \u015ei aici,  regiunile separatiste conflictuale men\u0163in presa controlat\u0103 de c\u0103tre stat, ca \u015fi \u00een cazul transnistrean al Republicii Moldova.<\/span><\/span><\/p>\n

      De\u015fi se cunoa\u015fte faptul c\u0103 libertatea de exprimare a presei consolideaz\u0103 societatea civil\u0103 \u015fi democra\u0163ia, libertatea de exprimare a presei din Republica Moldova nu este una foarte promi\u0163\u0103toare. \u00cen anul 2003, Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei a declarat c\u0103 partidul conduc\u0103tor al Republicii Moldova dore\u015fte men\u0163inerea presei sub control, ceea ce \u00eencetine\u015fte procesul de democratizare al \u0163\u0103rii. Conform raportului \u201cNations \u00een Transit 2004:<\/i> Democratization \u00een East Central Europe and Eurasia<\/i>\u201d, procesul de democratizare al Republicii Moldova a fost \u00eencetinit \u015fi de problemele ap\u0103rute odat\u0103 cu dorin\u0163a separatist\u0103 a Transnistriei. <\/span><\/p>\n

       La pu\u0163in timp dup\u0103 declararea independen\u0163ei de c\u0103tre regiunea separatist\u0103 transnistreana, contactul ziari\u015ftilor din dreapta \u015fi st\u00e2nga Nistrului a fost \u00eengreunat de legisla\u0163ia creat\u0103 de c\u0103tre a\u015fa-zisul regim de la Tiraspol. Tiraspolul a impus noi reglement\u0103ri pentru jurnali\u015ftii care vor s\u0103 investigheze evenimentele din regiunea transnistrean\u0103, \u00een\u0103sprind criteriile de acreditare a jurnali\u015ftilor str\u0103ini pe acest teritoriu.[4]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a> Nici pentru jurnali\u015ftii din regiune nu sunt condi\u0163ii foarte bune pentru c<\/span>a<\/span> ace\u015ftia s\u0103-\u015fi poat\u0103 desf\u0103\u015fura activitatea f\u0103r\u0103 constr\u00e2ngeri. Mass media transnistreana este str\u00e2ns legat\u0103 de guvernul separatist de la Tiraspol deoarece nimic nu se face public f\u0103r\u0103 acordul prealabil al autorit\u0103\u0163ilor, astfel, \u201cteleviziunea, radioul \u015fi ziarele din regiune sunt strict controlate de pretinsele \u201c\u201dministere\u201d\u201d pentru \u201c\u201dsecuritatea statului\u201d\u201d \u015fi pentru \u201c\u201dmass-media\u201d\u201d<\/i>\u201d[5]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a>. Majoritatea canalelor media sunt controlate sau de\u0163inute de c\u0103tre stat, iar cele independente sunt foarte pu\u0163ine \u015fi constr\u00e2nse de legisla\u0163ia regiunii. Exist\u0103 chiar \u015fi un comitet editorial al statului care supravegheaz\u0103 tot ceea ce se printeaz\u0103, iar presa independent\u0103 a fost restric\u0163ionat\u0103.[6]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a> <\/span><\/span><\/p>\n

Presa \u00een context na\u0163ional \u015fi regional<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

     De\u015fi Republica Moldova precizeaz\u0103 \u00een Constitu\u0163ie la art. 32 \u015fi art. 34 c\u0103 accesul la mass-media este un drept \u015fi a aderat la Declara\u0163ia Universal\u0103 a Drepturilor Omului<\/i> semn\u00e2nd  Conven\u0163ia pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u015fi a Libert\u0103\u0163ilor Fundamentale,<\/i> legisla\u0163ia intern\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 sunt doar par\u0163ial respectate \u00een st\u00e2nga Nistrului.[7]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a> Centrul pentru Jurnalism Independent a identificat o evolu\u0163ie favorabil\u0103 a situa\u0163iei presei Republicii Moldova, \u00een raportul realizat pentru anul 2011, aceasta devans\u00e2nd Ucraina, Rusia \u015fi celelalte state CSI datorit\u0103 cadrului legal consolidat.[8]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a> Tot \u00een acest an, presa Republicii Moldova a fost declarat\u0103 \u201cpar\u0163ial liber\u0103\u201d, schimb\u00e2ndu-\u015fi statutul de pres\u0103 \u201cneliber<\/span>\u0103<\/span>\u201d de\u0163inut p\u00e2n\u0103 atunci. Iar \u00een  anul 2012, Republica Moldova a ajuns s\u0103 fie prima \u00een topul libert\u0103\u0163ii mass-mediei din cadrul \u0163\u0103rilor care fac parte din Parteneriatul Estic.[9]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a> Cu toate astea mai exist\u0103 probleme de cenzur\u0103, probleme \u00een rela\u0163ia cu publicul \u015fi cu autorit\u0103\u0163ile publice, dar se recunoa\u015fte un progres \u00een topul mondial, acum Republica Moldova reg\u0103sindu-se pe locul 53 al\u0103turi de Haiti \u015fi Hong-Kong, fa\u0163\u0103 de locul 75 de\u0163inut \u00een anul 2010.[10]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a> Republica Moldova a f\u0103cut progrese reale \u00een realizarea \u015fi implementarea legisla\u0163iei \u00een domeniul presei \u00een compara\u0163ie cu republicile Caucazului de Sud care \u00eent\u00e2mpin\u0103 probleme mai ales \u00een finan\u0163area presei care nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 se sus\u0163in\u0103 prin mijloace proprii \u015fi care \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een implementarea legisla\u0163iei. \u00centr-una dintre aceste republici, Georgia, Freedom House a g\u0103sit legisla\u0163ia privind audiovizualul c<\/span>a<\/span> \u00eentrunind toate normele democratice[11]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a> dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 legisla\u0163ia este aplicat\u0103 a\u015fa cum este ea constituit\u0103. Jurnali\u015ftii g\u0103sesc probleme \u00een rela\u0163ia cu guver<\/span>n<\/span>ul \u015fi cu finan\u0163atorii, astfel fiind nevoi\u0163i s\u0103 se autocenzureze \u00een momentul \u00een care difuzeaz\u0103 sau publica un articol. Aceea\u015fi problem\u0103 o are \u015fi Armenia, iar problemele \u00een Azerbaidjan se dovedesc a fi cu mult mai grave. \u00cen Azerbaidjan toate posturile TV se afl\u0103 sub controlul regimului politic, iar presa este par\u0163ial controlat\u0103 de regim. Dac\u0103 \u00een Republica Moldova \u015fi \u00een celelalte dou\u0103 state ale Caucazului de Sud legisla\u0163ia este destul de permisiv<\/span>\u0103<\/span>, \u00een Azerbaidjan se exercit<\/span>\u0103<\/span> presiune inclusiv prin intermediul legisla\u0163iei prin adoptarea unor legi care interzic Radio Europa Liber\u0103, BBC sau Vocea Americii \u015fi pedepsesc jurnali\u015ftii prin invocarea calomniei sau def\u0103im\u0103rii.<\/span><\/span><\/p>\n

      De\u015fi s-a constatat o schimbare la nivel central \u00een Republica Moldova, la nivelul regiunii <\/span>transnistrene <\/span>nu s-a realizat progres semnificativ \u00een liberalizarea mass-mediei. <\/span>Conform legisla\u0163iei Transnistriei, fiecare persoan\u0103 are dreptul de a se informa, dreptul de a cere \u015fi a i se d<\/span>a<\/span> informa\u0163ii de interes personal, inclusiv despre autorit\u0103\u0163ile publice, dac\u0103 aceste informa\u0163ii nu reprezint\u0103 secrete de stat. Din punct de vedere al legisla\u0163iei, dreptul la liber<\/span>\u0103<\/span> exprimare este asigurat \u00een regiune, probleme se reg\u0103sesc \u00een aplicarea legisla\u0163iei. La fel ca \u00een celelalte regiuni separatiste din zona eurasiatic\u0103, mass media transnistrean<\/span>\u0103<\/span> a fost considerat\u0103 neliber<\/span>\u0103<\/span> de c\u0103tre Freedom House. Putem compara situa\u0163ia din Transnistria cu situa\u0163ia regiunilor Osetia de Sud \u015fi Cecenia, tipologie asociat\u0103 regimurilor autarhice, nedemocratice, situa\u0163ie care, de altfel, se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103, fapt la care ne a\u015fteptam av\u00e2nd \u00een vedere gradul ridicat de influen\u0163<\/span>\u0103<\/span> al acesteia \u00een regiunile despre care tocmai am vorbit. Raportul asupra Presei din 2011 identific\u0103 printre principalele probleme \u00een st\u00e2nga Nistrului ca fiind chiar accesul la informa\u0163ie deoarece func\u0163ionarii publici refuz<\/span>\u0103<\/span> s\u0103 coopereze cu presa, de\u015fi sunt obliga\u0163i prin lege s\u0103 ofere informa\u0163iile solicitate \u00een termen de 30 de zile. \u00cen cazul \u00een care cererile jurnali\u015ftilor nu sunt refuzate, sunt totu\u015fi am\u00e2nate pentru a se \u00eengreuna accesul la informa\u0163iile respective. Mass-media transnistreana r\u0103m\u00e2ne politizat<\/span>\u0103<\/span>[12]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> \u015fi limitat\u0103, cele mai multe institu\u0163ii media fiind controlate fie de companii are au o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u201cstatul\u201d precum compania Sheriff, fie direct de la Tiraspol, acesta fiind motivul pentru care informa\u0163iile critice cu privire la regim sau la liderii puterii sunt suprimate, institu\u0163iile media \u00eenchise sau date \u00een judecat\u0103 cerandu-li-se sume imense care le duc la faliment.  <\/span><\/span><\/p>\n

      Spunem c\u0103 presa transnistrean<\/span>\u0103<\/span> este puternic politizata deoarece pe parcursul anului 2011, a<\/span>n de campanie electoral\u0103 pentru alegerea liderului regiunii au ap\u0103rut numeroase publica\u0163ii precum s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul din Rusia \u0420\u043e\u0441\u0441\u0438\u0439\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0412\u0435\u0441\u0442\u0438 (\u015etirea Rusiei), \u0420\u043e\u0431\u0438\u043d\u0430 (Patria), \u041f\u0440\u0438\u0434\u043d\u0435\u0441\u0442\u0440\u043e\u0432\u044c\u0435 C\u0435\u0433\u043e\u0434\u043d\u044f (Transnistra Ast\u0103zi), care \u00eel sus\u0163ineau pe Igor Smirnov cel ca<\/span>re mai era \u00eenc\u0103 liderul Tiraspolului, urm\u00e2nd ca dup\u0103 alegeri s\u0103 fie \u00eenlocuit de Evgheni Sevciuk. \u00cen anul 2013, Ernest V<\/span>\u0103<\/span>rd<\/span>\u0103<\/span>nean a declarat pentru Europa Liber\u0103 ca nu exist\u0103 diferen\u0163e semnificative privind libertatea mass-mediei \u00eentre fostul lider al regiunii, Igor Smirnov \u015fi actualul, Evgheni Sevciuk. Singura diferen\u0163a se reg\u0103se\u015fte \u00een modalitatea de abordare a problemei, \u00eens\u0103 esen\u0163a r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103.<\/span>[13]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>     <\/span><\/span><\/p>\n

     Mass-media din st\u00e2nga Nistrului pledeaz\u0103 pentru solu\u0163ionarea conflictului prin separarea regiunii transnistrene de Republic<\/span>a<\/span> Moldova, situa\u0163ie \u00een care conflictul ar fi ultima op\u0163iune av\u00e2nd sprijinul Federa\u0163iei Ruse. \u015ei \u00een celelalte conflicte sus\u0163inute financiar de c\u0103tre Federa\u0163ia Rus\u0103 se reg\u0103se\u015fte mesajul care spune c\u0103 singura solu\u0163ie pentru rezolvarea conflictului este apelarea la for\u0163<\/span>a<\/span> armat\u0103, iar un exemplu concret este Abhazia.<\/span>[14]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a><\/span><\/p>\n

     \u00cen raportul Centrului pentru Jurnalism Independent efectuat pentru anul 2013 s-a constatat c\u0103 mass-media transnistrean<\/span>\u0103<\/span> necesit\u0103, la fel ca \u015fi cele trei republici caucaziene despre care vorbeam – asisten\u0163\u0103 pentru a se dezvolta \u00eentr-un mod profesionist, iar o organiza\u0163ie pentru promovarea libert\u0103\u0163ii de exprimare ar putea \u00eencuraja jurnali\u015ftii s\u0103 \u00ee\u015fi practice meseria f\u0103r\u0103 team\u0103 de repercusiuni din partea autorit\u0103\u0163ilor regionale. Se insist\u0103 pe crearea unui forum de dezbateri \u015fi se \u00eencurajeaz\u0103 pluralismul de opinie.  Din nou, se recomand\u0103 s\u0103 se aplice legisla\u0163ia privind accesul la informa\u0163ie. Pentru realizarea acestor obiective este necesar sprijinul societ\u0103\u0163ii civile, din acest motiv, studiu<\/span>l<\/span> s-a realizat \u00een cadrul proiectului \u201c\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea capacit\u0103\u0163ii mass-media din Moldova, inclusiv din regiunea transnistrean\u0103, prin promovarea particip\u0103rii civice<\/i>\u201d. Acest proiect a mai avut \u015fi scopul de a promova \u015fi consolida \u00eencrederea \u00eentre cele dou\u0103 maluri ale Nistrului prin implicarea societ\u0103\u0163ii civile.<\/span>[15]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Centralizare \u015fi represiune \u201cguvernamental\u0103\u201d<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

      De\u015fi Transnistria este parte integrant\u0103 a Republicii Moldova, autorit\u0103\u0163ile autoproclamate de la Tiraspol consider<\/span>\u0103<\/span> necesar\u0103 \u015fi solicit\u0103 \u00eenregistrarea canalelor media doar la autorit\u0103\u0163ile separatiste nu \u015fi la autorit\u0103\u0163ile recunoscute de la Chi\u015fin\u0103u. O modalitate comun\u0103 de control asupa mass-mediei \u00een cazul separatismelor din republicile eurasiatice este efectuat\u0103 prin controlarea licen\u0163elor de publicare sau transmisiune.<\/span><\/span><\/p>\n

    Tendin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor de la Tiraspol este de a centraliza activitatea mass-mediei, contrar tendin\u0163elor de democratizare \u015fi liberalizare ini\u0163iate de c\u0103tre alte state \u015fi inclusiv cele ale Republicii Moldova. Pe l\u00e2ng\u0103 legisla\u0163ia inflexibil\u0103, care nu permite transparen<\/span>\u0163<\/span>\u0103 \u015fi accesul la informa\u0163ie, ziarele, televiziunile,  site-urile \u015fi blog-urile, care au \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 un rol tot mai important \u00een socializarea \u015fi dezbaterea public\u0103 transnistrean<\/span>\u0103<\/span> care au \u00eencercat sau \u00eencearc\u0103 publicarea unor informa\u0163ii \u00een contradic\u0163ie cu interesele conducerii sunt date \u00een judecat\u0103, le este retras\u0103 acreditarea sau sunt desfiin\u0163ate. Astfel de cazuri sunt prezente \u00eenc\u0103 de la autoproclamarea regimului de la Tiraspol a\u015fa cum se reg\u0103sesc \u015fi \u00een regiunile separatiste Osetia de Sud, Abhazia, Nagorno Karabah \u015fi Cecenia, acolo unde se reg\u0103sesc cele mai grave cazuri de h\u0103r\u0163uire a ju<\/span>r<\/span>nali<\/span>\u015f<\/span>tilor. Exemple concludente de astfel de cazuri \u00een regiunea transnistrean\u0103 pot fi cele ce urmeaz\u0103. \u00cen anul 2002, ziarul \u201cProfsoiuznie ve\u015fti<\/i>\u201d a publicat un articol despre corup\u0163ia sistemului judec\u0103toresc al Transnistriei, iar ca urmare a fost dat \u00een judecat\u0103 \u015fi i s-a cerut o desp\u0103gubire de 20.000 $ pentru prejudiciu moral. Astfel de ac\u0163iuni ale guvernului de la Tiraspol s-au petrecut \u015fi \u00een trecut, de exemplu, \u00een 2001 \u015fi ziarul Novaya Gazeta<\/i> (Gazeta Nou\u0103)<\/span>[16]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>a fost implicat \u00eentr-un proces similar. Un alt exemplu \u00eel poate reprezenta concedierea f\u0103r\u0103 preaviz a jurnali\u015ftilor de la Novosti Pridnestrovia<\/i> (\u015etiri Transnistrene) prin \u00eenc\u0103lcarea legii. <\/span><\/span><\/p>\n

     \u00cen acest stadiu al mass-mediei din st\u00e2nga Nistrului nu se poate afirma c\u0103 exist\u0103 un forum de dezbateri sau un mediu \u00een care critic\u0103 constructiv\u0103 s\u0103 fie bine primit\u0103. Divergen<\/span>\u0163<\/span>a de opinie nu este acceptat\u0103, iar informa\u0163iile reale care nu sunt \u00een conformitate cu linia politicii duse de Tiraspol sunt interzise pe pia\u0163a mass-mediei. O alt\u0103 form\u0103 de cenzur\u0103 asupra mass-mediei este practic\u0103 chiar de c\u0103tre jurnali\u015fti, care, datorit\u0103 finan\u0163atorului \u015fi angajatorului sunt nevoi\u0163i s\u0103 practice autocenzura pentru a evita un eventual conflict sau concedierea, situa\u0163ii comune republicilor eurasiatice. \u00cen situa\u0163ia \u00een care informa\u0163ia furnizat\u0103 nu este corect\u0103 \u015fi impar\u0163ial\u0103 se consider\u0103 c\u0103 accesul la informa\u0163ie este \u00eempiedicat, <\/span>iar<\/span> func\u0163iile mass-mediei nu sunt \u00eendeplinite. \u00cen perioada 18-21 octombrie 2004, Miklos Haraszati, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, dup\u0103 ce a  efectuat o vizit\u0103 de lucru \u00een Transnistria a declarat c\u0103 mass-media regiunii este una de propagand\u0103 \u015fi sus\u0163inere a liderului Igor Smirnov sub  controlul  Ministerului Informa\u0163iei. <\/span><\/span><\/p>\n

     ONG-urile \u015fi mass-media transnistrean<\/span>\u0103<\/span> independent<\/span>\u0103<\/span> au \u00eentreprins numeroase ac\u0163iuni prin care au \u00eencercat flexibilizarea legisla\u0163iei \u00een domeniu \u015fi asigurarea libert\u0103\u0163ii de exprimare. \u00cen anul 2005, c\u00e2teva ziare au considerat necesar\u0103 construirea unei direc\u0163ii comune pentru lupt\u0103 \u00eempotriva represiunii dreptului la exprimare. Astfel, Novaia Gazeta<\/i> (Gazeta Nou\u0103), Celovek i Zakon<\/i> (Omul \u015fi Legea) \u015fi Pravda Pridnesrovia<\/i> (Adev\u0103rul Transnistrean) s-au al\u0103turat \u00een cadrul proiectului \u201cUniunea organelor mass-media nestatale<\/i>\u201d sub deviza \u201cNoi alegem libertatea<\/i>\u201d, tocmai \u00een acest scop. Cazurile de h\u0103r\u0163uire a jurnali\u015ftilor au continuat \u015fi \u00een 2011, c\u00e2nd jurnalista Valentina Ursu de la Europa Liber\u0103 din Chi\u015fin\u0103u a fost surprins\u0103 de autorit\u0103\u0163ile regionale fotografiind \u00een preajma birourilor electorale \u015fi a fost re\u0163inut\u0103 de\u015fi acest lucru nu era interzis de legisla\u0163ia \u00een vigoare. \u015ei nu doar jurnali\u015ftii din dreapta Nistrului sunt abuza\u0163i, ci <\/span>\u015f<\/span>i posturile TV \u015fi ziarele locale din st\u00e2nga lui care nu se conformeaz\u0103 politicii regimului de la Tiraspol. De exemplu, ziarului \u201cOmul \u015fi drepturile lui<\/i>\u201d i s-au cerut sume suplimentare pentru a i se permite s\u0103 publice dup\u0103 ce s-a constatat c\u0103 acesta public<\/span>a<\/span> articole critice la adresa autorit\u0103\u0163ilor locale. \u015ei postul republican PMR<\/i> a avut numeroase conflicte cu Sovietul Suprem de la Tiraspol deoarece acesta refuz<\/span>a<\/span> s\u0103 difuzeze \u00een programul s\u0103u de \u015ftiri informa\u0163ii cu privire la activitatea parlamentar\u0103 a Transnistriei. <\/span><\/span><\/p>\n

     De\u015fi \u00een 2012 se v\u0103deau c\u00e2teva inten\u0163ii de liberalizare a presei transnistrene, \u00een anul 2013 controlul nedemocratic asupra presei s-a intensificat, a\u015fa cum s-a intensificat \u015fi \u00een celelalte regiuni separatiste eurasiatice, constat\u00e2ndu-se o evolu\u0163ie comun\u0103, influen\u0163at\u0103 evident de finan\u0163atorul separatismului, Federa\u0163ia Rus\u0103. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul anului, \u00een Transnistria au fost ini\u0163iate ac\u0163iuni pentru blocarea site-urilor web printre care se reg\u0103sesc urm\u0103toarele: site-ul pre\u015fedintelui Asocia\u0163iei Politologilor Independen\u0163i, Andrei Safonov, site-ul partidului local \u201cRodina<\/i>\u201d (http:\/\/www.rodinapmr.ru<\/span>), site-ul agen\u0163iei informa\u0163ionale \u201cLent\u0103 PMR<\/i>\u201d (http:\/\/www.tiras.ru<\/span>), site-ul agen\u0163iei informa\u0163ionale \u201cDnestr<\/i>\u201d (http:\/\/www.dniester.ru<\/span>) \u015fi foarte multe blog-uri, printre altele.<\/span>[17]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>  Asupra unor site-uri s-au lansat atacuri cibernetice pentru a le \u00eempiedica func\u0163ionarea. Dintre site-urile afectate \u00een acest mod sunt: http:\/\/www.dnister.ru<\/span> , http:\/\/www.tiras.ru<\/span> , http:\/\/www.safronovpmr.com<\/span> . Ca urmare la aceste ac\u0163iuni, la data de 7 iulie a avut loc un miting pentru ap\u0103rarea libert\u0103\u0163ii de exprimare care s-a desf\u0103\u015furat \u00een \u00een parcul Pobeda \u00een Tiraspol. Tot \u00een acest an s-au insaprit mai puternic condi\u0163iile de acreditare \u015fi desf\u0103\u015furare a activit\u0103\u0163ilor jurnalistice \u015fi s-a propus un  proiect de lege care s\u0103 \u00eengr\u0103deasc\u0103 \u015fi mai mult cadrul de desf\u0103\u015furare al jurnali\u015ftilor, toate astea cu scopul de a \u00eempiedica c\u00e2t mai mult penetrarea informa\u0163iilor independente \u015fi a celor provenite de la canalele media din dreapta Nistrului. <\/span><\/span><\/p>\n

     Ceea ce se poate constata la momentul actual, 2014, este c\u0103 represiunea asupra mass-mediei transnistrene continu\u0103, iar un incident foarte cunoscut este cel \u00een care a fost implicat site-ul <\/span>Novai Reghion (\u041d\u043e\u0432\u044b\u0439 \u0420\u0435\u0433\u0438\u043e\u043d<\/span><\/i>[18]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>)<\/span><\/i> care, la sf\u00e2r\u015fitul anului 2013 \u015fi-a trimis dosarul de acreditare pentru 2014 f\u0103r\u0103 niciun rezultat. Procurorul \u00een acest caz a sus\u0163inut c\u0103 site-ul a func\u0163ionat pe perioada anului 2013 f\u0103r\u0103 a fi \u00eenregistrat la autorit\u0103\u0163ile locale, fapt interzis. Cauza pentru care nu ar mai fi primit acreditarea ar fi anumite articole publicate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu evenimentele recente din Ucraina, articole care au deranjat autorit\u0103\u0163ile autoproclamate de la Tiraspol.<\/span>[19]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a><\/span><\/p>\n

    \u00cen cazul tuturor republicilor eurasiatice despre care am vorbit mai sus, \u015fi aici facem referire la Republica Moldova \u015fi republicile din regiunea Caucazului de Sud, internetul este par\u0163ial liber \u015fi cel mai greu de controlat iar mass-media extern\u0103 este total interzis\u0103, a\u015fa cum se constat\u0103 \u00een Azerbaidjan dup\u0103 ce Radio Europa Liber\u0103, BBC \u015fi Vocea Americii au fost interzise prin lege tocmai pentru a p\u0103stra mediul informa\u0163ional neatins de informa\u0163ii externe care ar putea st\u00e2rni revolte sau proteste.<\/span><\/p>\n

Mass-media transnistrean<\/span><\/strong>\u0103<\/span><\/strong> de stat \u015fi independent\u0103<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

          Din totalitatea canalelor media difuzate sau distribuite \u00een regiunea transnistrean\u0103 doar un procent de 10-15% reprezint\u0103 presa liber\u0103, restul procentelor reprezent\u00e2nd presa de stat \u015fi cea a companiilor precum este Sheriff care de\u0163ine monopolul pe pia\u0163a de televiziune difuzat\u0103 prin cablu \u015fi pe pia\u0163a prestatorilor de servicii de internet.[20]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a> \u00cen cazul Armeniei, Azerbaidjanului \u015fi Georgiei,<\/span> situatia este chiar mai proasta,<\/span> toate posturi<\/span>le<\/span> private TV <\/span>fiind <\/span>controlate de oligarhi<\/span>ai <\/span>regimului<\/span>. Principalul post de televiziune difuzat \u00een regiunea transnistrean\u0103 este TV PMR<\/i>, care emite pe \u00eentreg teritoriul regiunii \u00een toate cele trei limbi oficiale, doar c\u0103 \u00een procentaje diferite, astfel: 87% din emisii se transmit \u00een limba rus\u0103, 7% \u00een limba moldoveneasc\u0103 \u015fi 6% \u00een limba ucrainean\u0103.  Pe l\u00e2ng\u0103 televiziunea care emite pe \u00eentreg teritoriul regiunii, sunt \u015fi televiziuni locale care transmit, \u00eens\u0103 nu cuprind \u00eentreg terito<\/span>r<\/span>iul. Printre acestea remarc\u0103m: TV Bender<\/i>, TSV <\/i>(care este de\u0163inut\u0103 de compania Sheriff), ORT<\/i> (Televiziunea Public\u0103 Rus\u0103) \u015fi NTV (HTB) Rusia<\/i>. Exist\u0103 \u015fi televiziuni care emit exclusiv online, a\u015fa cum este Dnestr TV. <\/i><\/span><\/span><\/p>\n

      Dup\u0103 cum se observ\u0103,  majoritatea canalelor media sunt finan\u0163ate sau controlate de c\u0103tre stat, sunt \u00een limba rus\u0103, iar jurnali\u015ftii sunt \u015fi ei \u00een majoritate de origine rus\u0103. Pentru cet\u0103\u0163enii de origine moldoveneasc\u0103 din regiune este foarte greu s\u0103 se informeze \u00een aceast\u0103 limb\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2nd abonamentele la ziare \u015fi reviste din dreapta Nistrului este aprope imposibil\u0103. \u00cen schimb, cet\u0103\u0163enii din dreapta Nistrului se pot abona la 6 publica\u0163ii din regiunea transnistrean\u0103. Printre publica\u0163iile finan\u0163ate de la bugetul regional se reg\u0103sesc urm\u0103toarele: Pridnestrovie<\/i> (Transnistria), Adev\u0103rul Nistrean<\/i>, Gomin<\/i>, Dnestrovskaia Pravda<\/i> (Adev\u0103rul Nistrean, Tiraspol), Novoe Vremea<\/i> (Timpuri Noi, Tighina), Novosti<\/i> (\u015etirea, R<\/span>\u00e2<\/span>bni<\/span>\u0163<\/span>a), Slobodzeiskie Ve<\/i><\/span>s<\/span><\/i>ti <\/span><\/i>(Vestea din Slobozia, Slobozia), Drujba<\/i> (Prietenii, Grigoropol), Dnestr <\/i>(Nistrul, Camenca), majoritatea av\u00e2nd mo\u015ftenire comunist\u0103 \u015fi public\u00e2nd \u00een limba rus\u0103. \u015ei ministerele au propriile publica\u0163ii care transmit informa\u0163ii cu privire la activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een cadrul lor: Diplomaticeskii vesnik Pridnestrovia<\/i> (Ministerul de Externe), Vestnic nauki Pridnestrovia<\/i> (Ministerul Educa\u0163iei), Mili\u0163ia Pridnestrovie \u015fi Tamojenik Ve\u015fti<\/i> (Ministerul de Interne \u015fi Serviciul Vamal), Soveti Naroda<\/i> (Sovietul Suprem), Economic<\/i><\/span>a<\/span><\/i> Pridnestrovia <\/span><\/i>(Ministerul Economiei), Biliuteni economiceskih i pravovih<\/i> (Ministerul Economiei \u015fi Patrimoniului). Iar printre publica\u0163iile private se reg\u0103sesc: Agora, Interaction, Vzglead, Rodina, Pridnestrovie Segodnia, Obnovlenie, Pravda Pridnestrovia<\/i> (al Partidului Comunist din Transnistria), Vsio, Caravan, Stroica-PMR, Afi\u015fa<\/i>.[21]<\/span><\/sup><\/sup><\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

 Spre deosebire de Transnistria, a c\u0103ror publica\u0163ii sunt \u00een majoritate de\u0163inute sau controlate de c\u0103tre stat, \u00een cazul regiunii Nagorno Karabah 100% din pres\u0103 tip\u0103rit\u0103 este aservita regimului politic.<\/span><\/p>\n

     Principalele posturi de radio din regiune sunt: PMR<\/i> care transmite \u00een 6 limbi (rus\u0103, ucrainean\u0103, moldoveneasca, franceza, german\u0103 \u015fi englez\u0103), Radio Jalannoe, Novaia Volna, Tiraspol FM, Inter FM, Radio Sanson, Retro FM, Radio Rusia, Radio Eho Moscvi, Gold Radio, Nic FM<\/i>, Radio Vocea Basarabiei<\/i> \u015fi Radio Moldova<\/i>, care  se recepteaz\u0103 doar local, nu se transmit pe \u00eentreg teritoriul regiunii separatiste \u015fi a c\u0103ror semnal este de proast\u0103 calitate.<\/span><\/p>\n

     Odat\u0103 cu \u00eengr\u0103direa tot mai accentuat\u0103 a principalelor canale media, \u00een regiunea transnistrean\u0103, la fel ca \u00een celelalte regiuni separatiste despre care vorbeam, cet\u0103\u0163enii au \u00eenceput s\u0103 recurg\u0103 tot mai des la forumuri \u015fi bloguri pentru a realiza analize independente \u015fi pentru dezbateri cu subiect politic. Cele mai importante forumuri din Transnistria sunt: Forumul Social<\/i> (http:\/\/www.forum.pridnestrovie.com<\/span>) care a fost luat \u00een vizor de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile separatiste \u015fi a \u00eenceput s\u0103 fie cur\u0103\u0163at de subiecte deranjante pentru conducere, Forumul Social Transnistrean<\/i> \u015fi re\u0163eaua social\u0103 Blogurile Transnistrene<\/i> iar printre blogurile care sunt mai active se remarc\u0103 cel al Centrului de Dezvoltare pentru Tineri<\/i> din ora\u015ful Grigoriopol, blogul personal la Olg<\/span>\u0103<\/span>i U<\/span>\u015f<\/span>urelu \u015fi blogul Doctorilor pentru Mediul \u00cenconjur\u0103tor<\/i>. Se observ<\/span>\u0103<\/span> un real interes pentru dezbatere public\u0103 mai ales \u00een mediul online, care se pare c\u0103 este cel mai accesibil din acest punct de vedere \u00een Transnistria, iar pe viitor s-ar putea dezvolta \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t conducerii de la Tiraspol s\u0103-i scape din m\u00e2n<\/span>\u0103<\/span> controlul exercitat asupra mediului online, ceea ce ar putea declan\u015fa o real\u0103 revolu\u0163ie internaut<\/span>\u0103<\/span>.<\/span><\/span><\/p>\n

Concluzii<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

     <\/span>Institu\u0163iile de pres\u0103  \u015fi jurnali\u015ftii care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een regiunea transnistrean\u0103 \u015fi \u00een celelalte regiuni separatiste se confrunt\u0103 cu numeroase probleme atunci c\u00e2nd vine vorba de difuzare \u015fi publicare independent\u0103 de regimul de la Tiraspol. Se remarc<\/span>\u0103<\/span> similitudini \u00eentre toate aceste regiuni separatiste sus\u0163inute financiar de c\u0103tre Federa\u0163ia Rus\u0103, a\u015f putea spune c\u0103 se construie\u015fte chiar o tipologie a mass-mediei acestor regiuni tipic\u0103 regimurilor \u00eenchise, autarhice, eurasiatice. Func\u0163iile mass-media sunt realizate cu greutate \u015fi nu \u00een totalitate, mass-media extern\u0103 este interzis\u0103, nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 penetreze mediul informa\u0163ional \u00eenchis al regiunilor, fapt care \u00eempiedic\u0103 o informare corect\u0103 a cet\u0103\u0163enilor acestora. Accesul la informa\u0163ii de interes public, <\/span>la <\/span>informa\u0163ii statale, este \u00eempiedicat, iar majoritatea canalelor media sunt de\u0163inute sau controlate de c\u0103tre \u201cstat\u201d ceea ce determin<\/span>\u0103<\/span> lipsa dezbaterii \u015fi publicarea sau difuzarea doar a materialelor care sunt \u00een concordan\u0163\u0103 cu linia politicii duse la Tiraspol. Deoarece nu exist<\/span>\u0103<\/span> o opozi\u0163ie puternic\u0103 \u00een mass-media, func\u0163ia de educare a popula\u0163iei nu se poate realiza, cet\u0103\u0163enii primind informa\u0163ii par\u0163iale \u015fi p\u0103rtinitoare care nu intra \u00een sprijinul construirii unei opinii proprii asupra evenimentelor.  <\/span><\/span><\/p>\n

     <\/span>Nici \u00een privin\u0163a grupurilor etnice \u015fi sociale, lucrurile nu stau mai bine. Majoritatea canalelor media difuzate sunt \u00een limba rus\u0103, pe al doilea loc situ\u00e2ndu-se canalele \u00een limba ucrainean\u0103. \u00cen niciun caz, mass media nu urm\u0103re\u015fte atingerea obiectivelor societ\u0103\u0163ii, sau cel pu\u0163in nu mass-media controlat\u0103 de c\u0103tre \u201cstat\u201d, iar mass-media independent\u0103, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 satisfac\u0103 nevoia de informare a popula\u0163iei este foarte pu\u0163in\u0103, slab\u0103 \u015fi puternic cenzurata.<\/span><\/span><\/p>\n

     De-a lungul anilor pe care i-am analizat am constatat c\u0103 at\u00e2t \u00een regiunea transnistrean\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een celelalte regiuni separatiste de<\/span>sp<\/span>re care am discutat nu s-a realizat vreo \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire  sau vreo apropiere a valorilor mass-mediei de \u00eendeplinirea func\u0163iilor esen\u0163iale dezvolt\u0103rii unui regim democratic, ba chiar \u00eencep\u00e2nd cu anul 201<\/span>3<\/span> s-au petrecut numeroase evenimente nepl\u0103cute \u00een care mai multe canale media, site-uri de \u015ftiri sau de socializare au fost \u00eenchise ca urmare a nesupunerii fa\u0163\u0103 de aceste  regimuri. Libertatea de informare \u015fi libertatea de exprimare sunt doar par\u0163ial respectate de\u015fi exist\u0103 legisla\u0163ie \u00een acest sens \u015fi nu se intrev<\/span>e<\/span>de o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a situa\u0163iei pe viitor.<\/span><\/span><\/p>\n

     Singurul fapt care este \u00eencurajator este apari<\/span>\u0163<\/span>ia \u015fi cre\u015fterea num\u0103rului forumurilor de dezbatere \u015fi blogurilor personale pe teme sociale \u015fi politice care ar putea realiza o revolu\u0163ie internaut<\/span>\u0103 cu impact social puternic<\/span> \u015fi ar putea sparge normele de cenzur\u0103 instituite la nivelul acestor conduceri nedemocratice.<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n


<\/span><\/p>\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Freedom House, Promise and Reversal: The Pos-Soviet Landscape Twenty Years On <\/i>http:\/\/freedomhouse.org\/report\/special-reports\/promise-and-reversal-post-soviet-landscape-twenty-years#.U01eaaLU641<\/span> (15. 03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[2]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> The Commission on Freedom of the Press (1942-1947), Known as Hutchins Commission<\/i> http:\/\/web.cci.utk.edu\/~bowles\/Hutchins-recommendations.html<\/span>   (15. 03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[3]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Libertatea presei in Basarabia si Transnistria. Raport IJC.MD<\/i>   http:\/\/www.ziaristionline.ro\/2011\/01\/30\/libertatea-presei-in-basarabia-si-transnistria-raport-ijc-md\/<\/span> (16. <\/span>03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[4]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>Tiraspolul impune reguli noi pentru jurnali<\/span><\/i>\u015f<\/span><\/i>tii care vor s<\/span><\/i>\u015f<\/span><\/i> reflecteze evenimentele din regiune<\/span><\/i>    http:\/\/www.publika.md\/tiraspolul-impune-reguli-noi-pentru-jurnalistii-care-vor-sa-reflecteze-evenimentele-din-regiune_1780531.html<\/span>  (15.  <\/span>03. 2014). <\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[5]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Report on the Situation of the Press in Moldova in 2012<\/i>, Independent Journalism Center, Chi<\/span>\u015f<\/span>in<\/span>\u0103<\/span>u, 2013, p. 20. http:\/\/www.ijc.md\/Publicatii\/mlu\/Report%20on%20the%20Situation%20of%20the%20Press%20in%20Moldova%20in%202012.pdf<\/span>  (15. 03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[6]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Nona Mikhelidze, Nicoletta Pirozzi, Civil Society and Conflict Transformation in Abkhazia, Israel-Palestine, Nagorno-Karabakh, Transnistria and Western Sahara, <\/i>MICROCON Policy Working Paper 3, Novenmer, 2008, p. 40.<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[7]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>Piata mediatica si accesul la mass-media in st<\/span><\/i>\u00e2<\/span><\/i>nga Nistrului \/ 2011,<\/span><\/i> Asocia<\/span>\u0163<\/span>ia Promo-Lex <\/span>\u00ee<\/span>n parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, proiect finan<\/span>\u0163<\/span>at de Uniunea European<\/span>\u0103<\/span>, 2011, p. 1. http:\/\/www.promolex.md\/upload\/publications\/ro\/doc_1340370928.pdf<\/span>  (16. 03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[8]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>Raport asupra situatiei presei <\/span><\/i>\u00ee<\/span><\/i>n Republica Moldova <\/span><\/i>\u00ee<\/span><\/i>n anul 2011,<\/span><\/i> Centrul pentru Jurnalism Independent,  p. 3. http:\/\/www.ijc.md\/Publicatii\/mlu\/RAPORT_FOP_2011_rom_final.pdf<\/span>  (16. <\/span>03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[9]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>Moldova este prima in topul liber<\/span><\/i>t\u0103\u0163<\/span><\/i>ii presei in <\/span><\/i>\u0163\u0103<\/span><\/i>rile din Parteneriatul Estic <\/span><\/i>http:\/\/www.moldova.org\/moldova-este-prima-in-topul-libertatii-presei-in-tarile-din-parteneriatul-estic-240048-rom\/<\/span><\/span> (19. 03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[10]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>Republica Moldova \u2013 locul 53 <\/span><\/i>\u00ee<\/span><\/i>n lume la capitolul libertatea presei<\/span><\/i>   http:\/\/www.moldova.org\/republica-moldova-locul-53-in-lume-la-capitolul-libertatea-presei-227988-rom\/<\/span>  (19. <\/span>03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[11]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Ileana Racheru, Stanislav Secrieru, Angela Gramad<\/span>\u0103<\/span>, Caucazul dupa 20 de ani. Regimuri politice, securitate <\/i><\/span>\u015f<\/span><\/i>i energie<\/span><\/i>, Editura Curtea Veche, Bucure<\/span>\u015f<\/span>ti, 2012, p. 31.<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[12]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>Freedom House, Moldova<\/i>  http:\/\/www.freedomhouse.org\/report\/freedom-press\/2013\/moldova#.Uyn9Nc6uZFI<\/span>  (19. <\/span>03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[13]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Europa Liber<\/span>\u0103<\/span>, Cenzura pune st<\/i><\/span>\u0103<\/span><\/i>p<\/span><\/i>\u00e2<\/span><\/i>nire pe internetul transnistrean<\/span><\/i>. Interviul poate fi g<\/span>\u0103<\/span>sit aici: http:\/\/www.europalibera.org\/content\/article\/24989525.html<\/span>  (21. <\/span>03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[14]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Marina Kokashvili, The Role of the Media in Georgia\u2019s Transition to Democracy,<\/i> http:\/\/www.bmlv.gv.at\/pdf_pool\/publikationen\/10_wg11_chapt10_110.pdf<\/span>  (21. <\/span>03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[15]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Tatiana Chiriac, Studiu: Mass-media  <\/i><\/span>\u015f<\/span><\/i>i societatea civil<\/span><\/i>\u0103<\/span><\/i> din regiunea transnistrea<\/span><\/i>n\u0103<\/span><\/i> au nevoie de un program de asisten<\/span><\/i>\u0163\u0103<\/span><\/i> de lung<\/span><\/i>\u0103<\/span><\/i> durat<\/span><\/i>\u0103<\/span><\/i> http:\/\/epochtimes-romania.com\/news\/studiu-mass-media-si-societatea-civila-din-regiunea-transnistreana-au-nevoie-de-un-program-de-asistenta-de-lunga-durata—193921<\/span>  (21. 03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[16]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a>\u041d\u043e\u0432\u0430\u044f \u0413\u0430\u0437\u0435\u0442\u0430<\/span> (Gazeta Nou<\/span>\u0103<\/span>\u00ee<\/span>n traducere romaneasc<\/span>\u0103<\/span>).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[17]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Vezi mai multe <\/span>\u00ee<\/span>n Raportul asupra situa<\/i><\/span>\u0163<\/span><\/i>iei presei <\/span><\/i>\u00ee<\/span><\/i>n Republica Moldova <\/span><\/i>\u00ee<\/span><\/i>n anul 2013<\/span><\/i>, p. 21. http:\/\/www.media-azi.md\/ro\/publicatii\/raport-asupra-situa%C8%9Biei-presei-%C3%AEn-republica-moldova-%C3%AEn-anul-2013<\/span> (19. <\/span>03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[18]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Noua Regiune<\/i> in traducere romana.<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[19]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Transnistrian News Website Novy Reghion Shut Down<\/i> http:\/\/media-azi.md\/en\/stiri\/transnistrian-news-website-novy-region-shut-down<\/span>, vezi si: Infotag, Transnistran Prosecutor Office Explains Reasons of Closure of Russian News Agency\u2019s Branch<\/i> http:\/\/www.infotag.md\/rebelion-en\/183620\/<\/span> (22. 03. 2014)<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[20]<\/span><\/sup><\/strong><\/span><\/sup><\/i><\/span><\/a>Raportul asupra situatiei presei in Republica Moldova in anul 2013, Op. cit.<\/span><\/i>, p. 7.<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

[21]<\/span><\/sup><\/span><\/sup><\/span><\/a> Piata mediatica si accesul la mass-media in stanga Nistrului \/ 2011,<\/i> Asociatia Promo-Lex in parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, proiect finantat de Uniunea Europeana, 2011, pp. 10-14. http:\/\/www.promolex.md\/upload\/publications\/ro\/doc_1340370928.pdf<\/span>  (16. 03. 2014).<\/span><\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n<\/p><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Introducere      Odat\u0103 cu dezvoltarea tehnologiei informa\u0163iei \u015fi apari\u0163ia internetului, mass media a \u00eenceput s\u0103 fie considerat\u0103 cea de-a patra putere \u00een stat. Ea este cea care transmite informa\u0163ii, dar \u015fi cea care formeaz\u0103 opinii. Tocmai de aceea, \u00een societ\u0103\u0163ile democratice, puterea mass-mediei nu este deloc neglijat\u0103, iar libertatea de exprimare este puternic \u00eencurajat\u0103. \u00cen…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/282"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=282"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/282\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=282"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=282"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=282"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}