{"id":261,"date":"2014-04-08T16:18:50","date_gmt":"2014-04-08T16:18:50","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2014\/04\/08\/ion-leahu-crimeea-transnistria-gagauzia-si-mai-departe\/"},"modified":"2014-04-08T16:18:50","modified_gmt":"2014-04-08T16:18:50","slug":"ion-leahu-crimeea-transnistria-gagauzia-si-mai-departe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ion-leahu-crimeea-transnistria-gagauzia-si-mai-departe\/","title":{"rendered":"Ion Leahu: Crimeea, Transnistria, G\u0103g\u0103uzia \u0219i mai departe"},"content":{"rendered":"

Contemporanitatea are mai multe puncte vulnerabile comune, condi\u0163ionate de dragostea de confort \u015fi nedorin\u0163a de a observa problemele.  \u00centre acestea am eviden\u0163ia o form\u0103 selectiv\u0103 de maladii oftalmologe, care pemite a vedea doar cea ce se dore\u015fte. \u015ei invers. <\/span><\/p>\n

Arcul instabilit\u0103\u0163ii, extins din Uzbekistan p\u00een\u0103-n Spania \u015fi marcat de conflicte separatiste, cu o m\u0103duv\u0103 de contradic\u0163ii interetnice evidente, s-a conturat nu azi \u015fi nu la 5 martie current. De el se amintea la unele conferin\u0163e, \u00een unele analize politice, \u00eens\u0103 aspectul dat nu a fost luat \u00een serios, nu a format temeiul unor abord\u0103ri la nivel mondial, \u015fi, respectiv, nu s-au adoptat careva decizii opportune. Conglomeratul insistematic de norme numit \u201cdreptul interna\u0163ional\u201d nu a suferit schimb\u0103ri  ca urmare a distr\u0103m\u0103rii URSS \u015fi a violen\u0163elor care au \u00eenso\u0163it acest proces. <\/span><\/p>\n

Lumea politic\u0103 continu\u0103 a respecta cu sfin\u0163enie \u201cinviolabilitatea\u201d hotarelor \u00een conformitate cu actul final ai Acordului de la Helsinki din 1975. Indiferent de faptul c\u0103 hotarele se shimb\u0103. <\/span><\/p>\n

Undeva, \u00een ad\u00eencurile acestui \u201cdrept interna\u0163ional\u201d exist\u0103 dezideratul potrivit c\u0103rui separarea unui teritoriu \u00een cadrul statului suveran poate avea loc doar cu aportul \u00eentregii popula\u0163iei, expuse la referendum.  \u00cen \u201cforma\u0163iunile\u201d, ap\u0103rute \u00een anii ’90, cum ar fi Kosovo, Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria, Republica Crimea \u2013 au avut loc doar plebiscite locale. Dar rezultatele acestora i-au satisf\u0103cut pe solicitan\u0163ii \u2013 state, membri ai Consiliului de securitate ai ONU. \u00cengro\u015f\u00eend la infinit obrazul cu referin\u021b\u0103 la \u201clibera expunere a voin\u0163ei de c\u0103tre popula\u0163ie\u201d, aceste state \u00ee\u015fi rezolv\u0103 problemele, f\u0103r\u0103  a \u00eencerca s\u0103 analizeze posibilele ecouri. Statele recunoscute admis o decizie contrar\u0103 dreptului interna\u021bionale a SUA referitor la Kosovo, dar sus\u021bin c\u0103 \u00een 2014 Federa\u021bia Rus\u0103 putea fi ceva mai rezervat\u0103 \u00een raport cu Ucraina.<\/span><\/p>\n

\u00cen cazul dat, Moscova a procedat exact a\u015fa cum se cerea pentru a demonstra respectul fa\u021b\u0103 de lege \u00een \u201cochii lumii\u201d. A organizat un referendum, a ar\u0103tat lumii rezultate acestuia, ca mai apoi s\u0103 anexeze liber peninsula.  Cunoscutul politician rus Andrei Ilarionov public\u0103 unele date statistice, prin care demonstreaz\u0103 c\u0103 cifrele invocate de Moscova nici pe departe nu corespund adev\u0103rului. Domnia sa s-a referit la declara\u0163ile lui Mustafa Djamilev \u00een cadrul \u015fedin\u0163ei Consiliului de Securitate al ONU, potrivit c\u0103ruia, la 16 martie 2014, la referendum au participat nu 82% din locuitorii Crimeei, ci numai 32,4%. \u00cen condi\u0163iile unui sistem mai riguros al dreptului interna\u0163ional, Federa\u021bia Rus nu avea posibilit\u0103\u0163i a recurge la asemenea falsific\u0103ri masive, \u015fi – ce e mai important – a le utiliza. <\/span><\/p>\n

\u201cExpunerea voin\u0163ei\u201d este deja pasul secund al regimului separatist \u00eentru realizarea inten\u0163iilor Federa\u0163iei Ruse ce \u0163in de acapararea noilor teritorii. Primul \u2013 cum se \u015ftie, e promovarea la c\u00e2rma forma\u0163iunii a liderilor convenabili. Evenimentele din Crimeea nu necesit\u0103 mari elucid\u0103ri, odat\u0103 ce petrecute recent, \u00een v\u0103zul tuturor, sunt cunoscute. Nu ezit\u0103m doar s\u0103 aten\u0163ion\u0103m la cinismul autorit\u0103\u0163ilor Federa\u021biei Ruse, care direct \u00een strad\u0103 au obligat demisionarea func\u0163ionarilor legitimi \u015fi au numit la func\u0163ii escroci, preg\u0103ti\u0163i anterior. Cineva ar putea declara, c\u0103 \u00een situa\u0163ia cu Transnistria \u015fi G\u0103g\u0103uzia lucrurile stau altfel, c\u0103 acolo e totul \u00een conformitate cu legea. Nu, nici pe departe.<\/span><\/p>\n

Proclamarea \u201crmn\u201d \u00cen 1990 la fel a fost efectuat\u0103 cu sfidarea grav\u0103 a normelor existente \u00een domeniu. Smirnov a fost deputat \u00een organul legislativ al Republicii Moldova, \u00eens\u0103 asta nu-i permitea separarea regiunii \u015fi formarea noii forma\u0163iuni \u201cstatale\u201d. Pornind de acest fapt, nu poate fi considerat\u0103 legitim\u0103 \u015fi actuala guvernare de la Tiraspol. <\/span><\/p>\n

Ceva mai complicat e cu G\u0103g\u0103uzia. UTA (Unitatea teritorial-autonom\u0103) este consfin\u0163it\u0103 prin un set de legi ai Republicii Moldova. \u00cens\u0103, format\u0103 pentru a contribui la dezvoltarea social-economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a popula\u0163iei g\u0103g\u0103uze, forma\u0163iunea \u015fi-a extins prerogativele, iar actualmente, prin efectuarea referendumului din 2 martie 2014, a intrat \u00een contradic\u0163ie cu normele Legii Republicii Moldova. <\/span><\/p>\n

Indiferent, s-au comis sau nu fraude la num\u0103rarea voturilor la Comrat, cert e una: plebiscitul cu genericul respectiv este unul ilegal \u015fi efectele acestui ar trebui s\u0103 fie nule. \u00cen realitate lucrurile stau ceva altfel. A\u015fa numite \u201erezultate\u201d sunt folosite pentru organizarea unor ac\u0163iuni masive de subminare a procesului de integrare european\u0103 a Republicii Moldova \u015fi, \u00een mod automat, pentru a realiza aspira\u0163iile Kremlinului de a atrage Moldova \u00een mrejele intereselor sale. <\/span><\/p>\n

Practic, putem constata c\u0103 Moscova a elaborat \u015fi eficient utilizeaz\u0103 un amplu sistem de ac\u021biuni, prin care consecutiv se apropie de realizarea scopurilor strategice. Le-am indicat \u2013 formarea prin rebeliune a forma\u0163iunilor pseudo-statale, dependente de Federa\u021bia Rus\u0103; ini\u0163ierea unor proceduri de separare sau de \u015fantaj, de separare \u015fi influen\u0163are a conducerii centrale \u00eentru promovarea liniei politice, convenabile Rusiei. <\/span><\/p>\n

Referitor la cazul cu Crimea, ar fi util a examina nu ac\u0163iunile guvern\u0103rii (cinismul acestora este evident) ci pozi\u0163ia popula\u0163iei. \u00cen ultima instan\u0163\u0103 ei i-ar reveni rolul fr\u00e2nei, care ar putea opri agresiunea Kremlinului. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi nu are cum s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Potrivit  V\u0162IOM (Centrul rus de studiere a opiniei publice) 71% din locuitorii Federa\u021biei Ruse sunt disponibili de a ceda \u201edemocra\u0163ia\u201d \u015fi libert\u0103\u0163ile personale \u00een schimb la \u201estabilitate\u201d \u015fi \u201eordine\u201d. Solicitarea \u201eordinii\u201d este constant\u0103 din 2008, \u015fi este perceput\u0103 drept \u201estabilitate\u201d. Restric\u0163ion\u0103rile, aplicate de statul rus la capitolul \u201edrepturile\u201d civile deranjeaz\u0103 doar 4% din popula\u0163ie. Majoritatea este afectat\u0103 doar de cre\u015fterea tarifelor. <\/span><\/p>\n

Evident c\u0103 \u00een asemenea situa\u0163ie, guvernarea Putin nu avea careva impedimente interioare \u00eentru realizarea politicii expansioniste referitor la Ucraina, un stat-membru CSI, cu majoritatea popula\u0163iei slavon\u0103, cre\u015ftin\u0103-ortodox\u0103, ce face parte din Patriarhatul rusesc. <\/span><\/p>\n

La acest capitol, careva deosebiri nu \u00eenscriu Transnistria sau G\u0103g\u0103uzia. Preparate de propaganda ruseasc\u0103 drept \u201evictime\u201d ale regimului \u201ena\u0163ionalist\u201d de la Chi\u015fin\u0103u, \u201esus\u0163inut\u201d de Occident – \u00een prim plan de Rom\u00e2nia, care solicit\u0103 salvare din partea Rusiei, ele devin unelte \u00een politica expansionist\u0103 a Federa\u021biei Ruse. Probabil, este cazul de men\u0163ionat, ca \u015fi \u00een situa\u0163ia cu Crimeea, c\u0103 situa\u0163ia \u00een aceste regiuni nu este pe deplin a\u015fa cum o trateaz\u0103 propaganda ruseasc\u0103. O mare parte din cei pleca\u0163i peste hotare la lucru din G\u0103g\u0103uzia (predominant femei), sunt plecate \u00een Turcia. Ele \u00ee\u015fi aduc influen\u0163a respectiv\u0103 asupra popula\u0163iei, \u00eens\u0103 probabil c\u0103 insuficient. La moment  situa\u0163ia este mai puternic influen\u0163at\u0103 de starea psihologic\u0103 a g\u0103g\u0103uzilor, care \u015fi-au ob\u0163inut factorii culturali prin limba rus\u0103. Scrisul, literatura, o parte din istoria contemporan\u0103 sunt legate de acest etnos. Aspectul este \u00eentru at\u00e2t de sensibil, \u00eenc\u00e2t nici popula\u0163ia, nici liderii nu risc\u0103 s\u0103 fac\u0103 unele estim\u0103ri foarte simple. G\u0103g\u0103uzia s-a format ca na\u0163iune \u00een cadrul Republicii Moldova, indiferent de cea \u00een componen\u0163a c\u0103rui stat se afla aceasta. Nici \u00een Ucraina, nici \u00een Bulgaria, unde locuiesc cona\u0163ionalii acestora, lor nu li s-a permis constituirea formal\u0103 a statalit\u0103\u0163ii. Refuz\u00e2nd Moldova, cum amenin\u0163\u0103 liderii de la Comrat, ei risc\u0103 a p\u0103\u015fi \u00een componen\u0163a unor state cum ar fi Ucraina sau Federa\u021bia Rus\u0103, incomparabil mai necomfortabile din punctul de vedere a existen\u0163ei etniilor mici. Asta nu-i sperie – ce ar \u00eensemna c\u0103 situa\u0163ia \u00eenc\u0103 nu este critic\u0103, ce ar impulsiona implicarea masiv\u0103 a popula\u0163iei de r\u00e2nd \u00een procesul de luare a deciziilor. <\/span><\/p>\n

Transnistria a demonstrat capacitatea sa de a lua decizii comparative sinest\u0103t\u0103tor. \u00cen 2011, \u00een detrimentul insist\u0103rii masive \u015fi grosolane a Moscovei \u00een favoarea candidatului A. Kamminski, la func\u0163ia de pre\u015fedinte a fost ales E. \u015eevciuc. La moment \u00ee\u015fi perduse calit\u0103\u021bile de Pre\u015fedinte al legislativului, al partidului de guvernare (Obnovlenie), \u0219i cea de om de \u00eencredere al grupului commercial \u201c\u015eerif\u201d. Ba mai mult, el nici nu era perceput ca promotor a intereselor Moscovei, ci mai degrab\u0103 ca adept a integr\u0103rii europene.  <\/span><\/p>\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat, cum de i-a reu\u015fit Federa\u021biei Ruse \u00een scurt timp s\u0103 formeze puternice \u201ccoloane a cincea\u201d \u00een spa\u0163iul Ucrainei \u015fi al Moldovei?<\/span><\/p>\n

Probabil, sunt dou\u0103 aspect ale problemei. \u00cen ambele state exist\u0103 un lobby al mentalit\u0103\u0163ii ruse\u015fti, care este alimentat\u0103 de sentimentul de r\u0103zbunare. De la destr\u0103marea URSS ei, cei cu limba rus\u0103, au avut mai multe probleme at\u00e2t \u00een Ucraina, c\u00e2t \u015fi \u00een Moldova. Probleme de ordin material \u2013 lipsa salariilor, dar mai grav de cel spiritual \u2013 necesitatea de a constata, c\u0103 \u00eensu\u015fi posesia limbii ruse nu mai garanteaz\u0103 o suprema\u0163ie de alt\u0103 dat\u0103. A venit timpul dilemei \u2013 ori \u00eenve\u0163i limba fo\u015ftilor sclavi, ori pierzi posibilitatea de a te manifesta. Gradul de consolidare al acestei rezisten\u0163e poate fi explicat prin sus\u0163inerea actual\u0103 a PCRM, indiferent de o mul\u0163ime de desv\u0103luiri, care elucideaz\u0103 subtilit\u0103\u0163ile murdare ale forma\u0163iunii \u015fi liderilor acesteia. La un moment dat, c\u00e2nd aspira\u0163iile revan\u015farde ale rusofonilor nu mai erau alimentate, Moscova a lansat o nou\u0103 politic\u0103 – politica de re\u00eenviere a URSS. Au \u00eenceput \u00een paralel \u015fi prin re\u00eenvierea structurilor (spre exemplu-TASS), \u015fi prin acapararea teritoriilor : Crimeea \u00een Ucraina \u015fi cu asta nu se vor limita; Transnistria, satele din st\u00e2nga Nistrului, din vecin\u0103tatea Benderului, G\u0103g\u0103uzia \u00een Republica Moldova. Cum consider\u0103 mai mul\u0163i autori din Federa\u021biei Ruse, lui Putin nu-i trebuiesc aceste teritorii. Kremlinul are nevoie de un proces, care na\u015fte o spaim\u0103 profund\u0103 \u00een lume, iar \u00een interiorul Rusiei \u2013 o stare emo\u0163ionant\u0103 patriotic\u0103  \u015fi halucina\u0163ii imperiale. Partea catastrofal\u0103 a situa\u0163iei este cea c\u0103 factorii de decizie \u00een lume \u00eenc\u0103 nu au sesizat con\u0163inutul agresiunii ruse\u015fti. Occidentul nu mai pomene\u015fte de acap\u0103rarea Crimeii, nu mai cere restituirea acesteia, fiind preocupat de o posibila invazie \u00een restul Ucrainei. Kremlinul declar\u0103 c\u0103 renun\u0163\u0103 la a\u015fa ceva \u015fi cei de vor \u2013 cred. \u00cens\u0103, procesul de care am vorbit, continu\u0103. Moscova neap\u0103rat va inainta \u00een Ucraina (la ce ar trebui ideea pre\u015fedintelui Ucrainei de Sud-Est), \u00een Moldova \u2013 altfel nu ar amenin\u0163a Comratul cu separarea de republic\u0103. Occidentului i se vor ar\u0103ta alte sperietoare (posibil \u2013 arma nuclear\u0103), ca el s\u0103 aib\u0103 de unde alege \u2013 ced\u0103m Moldova, \u00een schimb sc\u0103p\u0103m de Hiroshima \u00een Europa. Deci, cine crede c\u0103 Putin se va mul\u0163umi cu Crimeea \u015fi este dispus de a opri procesul de reprimare a agresorului, ar putea \u00een scurt timp s\u0103 se confrunte cu acest ref\u0103uritor al URSS la propria poart\u0103.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Contemporanitatea are mai multe puncte vulnerabile comune, condi\u0163ionate de dragostea de confort \u015fi nedorin\u0163a de a observa problemele.  \u00centre acestea am eviden\u0163ia o form\u0103 selectiv\u0103 de maladii oftalmologe, care pemite a vedea doar cea ce se dore\u015fte. \u015ei invers. Arcul instabilit\u0103\u0163ii, extins din Uzbekistan p\u00een\u0103-n Spania \u015fi marcat de conflicte separatiste, cu o m\u0103duv\u0103 de…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/261"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=261"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/261\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}