{"id":26,"date":"2013-09-23T16:39:40","date_gmt":"2013-09-23T16:39:40","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2013\/09\/23\/etapele-separatismului-transnistrean-lupta-pentru-limba-si-alfabet-latin\/"},"modified":"2013-09-23T16:39:40","modified_gmt":"2013-09-23T16:39:40","slug":"etapele-separatismului-transnistrean-lupta-pentru-limba-si-alfabet-latin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/etapele-separatismului-transnistrean-lupta-pentru-limba-si-alfabet-latin\/","title":{"rendered":"Corneliu Filip: Etapele separatismului transnistrean. Lupta pentru limb\u0103 \u0219i alfabet latin"},"content":{"rendered":"

 <\/strong><\/p>\n

            Programul de reforme, numit perestroika \u2013 restructurare, \u00eenso\u0163it de cel al transparen\u0163ei \u00een luarea deciziilor politice, sociale sau economice \u2013 perestroika, a fost ini\u0163iat de echipa lui Mihail Gorbaciov dintr-o necesitate obiectiv\u0103, legat\u0103 de ceea ce s-a numit ,,stagnare\u201d, \u00een toate domeniile, datorit\u0103 anchilozei specifice oric\u0103rui sistem centralizat de comand\u0103, care nu mai putea reac\u0163iona eficient din perioada numit\u0103 ,,postindustrial\u0103\u201d, c\u00e2nd ritmul schimb\u0103rilor, \u00een special tehnologice, era obstruc\u0163ionat de sistemul birocratic care ac\u0163iona cu \u00eent\u00e2rziere, ca o fr\u00e2na \u00een calea oric\u0103rui progres rapid. \u00cen acest context se impunea, \u00eentre altele, o mai mare descentralizare \u015fi liberalizare transparent\u0103 \u00een luarea deciziilor la toate nivelele. Aceast\u0103 ac\u0163iune a avut efecte multiple, ambivalente, contradictorii.<\/span><\/p>\n

            \u00cen cazul Republicii Sovietice Socialiste Moldovene\u015fti , toate schimb\u0103rile erau direc\u0163ionate de la Centru, de la Moscova, de la Kremlin, de unde veneau impulsurile restructur\u0103rii, care trebuiau concretizate chiar de oamenii vechii nomenklaturi, care nu vedeau cu ochi buni orice diminuare a propriei puteri \u00een teritoriu. De aici \u015fi rezisten\u0163a la nou, la restructurare, la \u00eennoire. Chiar dac\u0103 noua echip\u0103, a lui Gorbaciov, a trecut, treptat, la promovarea de oameni noi, care s\u0103 le promoveze noua politic\u0103! Totu\u015fi, la Chi\u015fin\u0103u, a\u015fa numita perioad\u0103 a stagn\u0103rii brejneviste a fost legat\u0103 de  numele primului secretar local, Ivan Bodiul, c\u00e2t \u015fi succesorului s\u0103u, promovat ini\u0163ial ca \u015fef al guvernului, Semion Grosu, aflat la conducere p\u00e2n\u0103 \u00een 1990. Iar omul trimis de la Moscova, tocmai \u00een perioada restructur\u0103rii \u2013perestroika, a fost Victor Smirnov, care fusese responsabil \u00een sec\u0163ia organizatoric\u0103 a Comitetului Central al PCUS pentru Asia Mijlocie, fiind considerat un om a lui E Ligaciov. El a r\u0103mas la Chi\u015fin\u0103u, ca un fel de satrap-\u015fef, p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie 1988, c\u00e2nd a fost rechemat la Moscova, ,,\u00een leg\u0103tur\u0103 cu pensionarea\u201d, dar \u00een fapt, \u00een ianuarie 1989, a fost arestat \u015fi anchetat pentru abuzurile comise anterior \u00een Uzbekistan. Despre Victor Smirnov mi s-au p\u0103rut interesante aprecierile altui lider din fruntea Republicii, despre care mul\u0163i basarabeni nu au aprecieri mai bune. Este vorba de fostul prim-secretar al PC din RSS Moldoveneasc\u0103, Ivan Bodiul, care \u00een memoriile sale intitulate ,,Dorogoi Jizni\u201d (Pe calea vie\u0163ii), ap\u0103rut\u0103 la Chi\u015fin\u0103u \u00een 2002 scrie: ,,pierderi grele a cauzat corpului de cadre din Moldova, Smirnov V. I. fiind o unealt\u0103 docil\u0103 a lui Ligaciov, care l-a instalat \u00een func\u0163ie pe c\u00e2nd era, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u015fef a sec\u0163iei organizatorice a CC al PCUS \u015fi se r\u0103fuia cu cadrele URSS \u00een perioada perestroik\u0103i distrug\u0103toare, Smirnov – o oglind\u0103 a \u015fefilor s\u0103i moscovi\u0163i – a terorizat cu ur\u0103 \u015fi \u00eenver\u015funare  sadic\u0103 cadrele de conducere din Moldova\u201d, Bodiul concluzion\u00e2nd: ,,fiecare om cinstit are sentimentul repulsiei \u015fi urii fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 figur\u0103 odioas\u0103, acestei firi josnice, precum a lui Smirnov, nu au nimic sf\u00e2nt \u00een ele, r\u0103zbun\u00e2ndu-se mereu pentru nimicnicia lor\u201d. Am putea spune c\u0103 prezen\u0163a unui emisar a Moscovei, trimis, nu s\u0103 impulsioneze restructurarea lui Gorbaciov, ci din contra, s\u0103 o fr\u00e2neze, a f\u0103cut ca mi\u015fcarea de rena\u015ftere na\u0163ional\u0103 \u00een Moldova Sovietic\u0103 s\u0103 debuteze cu \u00eent\u00e2rziere, abia dup\u0103 plecarea lui Victor Smirnov. Spre deosebire de alte republici sovietice unionale, in Moldova, lupta de emancipare na\u0163ional\u0103 a avut un specific propriu, nemai\u00eent\u00e2lnit \u00een alte locuri ale vastului teritoriu sovietic. Ea a fost ini\u0163iat\u0103 \u015fi condus\u0103 de grupuri  de intelectuali, \u00een special scriitori, care au pus \u00een centrul tuturor aten\u0163iilor, ca prioritare problemele limbii na\u0163ionale \u015fi a scrierii ei \u00een grafia latin\u0103.<\/span> S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 g\u0103sim cauzele acestui specific.   <\/p>\n

            \u00cen ansamblul celor 16 republici care formau URSS, Moldova era singura \u00een care popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103, oric\u00e2t s-au str\u0103duit istoricii \u015fi unii filologi sovietici s\u0103 r\u0103st\u0103lm\u0103ceasc\u0103 faptele, era de origine romanic\u0103, vorbind o limb\u0103 neolatin\u0103, spre deosebire de popoarele, cel pu\u0163in din partea european\u0103 a Uniunii Sovietice, de origine slav\u0103 sau baltic\u0103, cu influen\u0163e fino-ugrice \u015fi germanice. \u00cen plus moldovenii aveau o istorie comun\u0103, limb\u0103, tradi\u0163ii cu cei din statul vecin, Rom\u00e2nia, destinul lor fiind schimbat prin ocupa\u0163iile \u0163ariste \u015fi sovietice. Totodat\u0103, timp de 22 de ani, plus o parte din perioada r\u0103zboiului, s-au aflat \u00een componen\u0163a statului vecin.<\/p>\n

            A\u015fa cum s-a ar\u0103tat deja principala sarcin\u0103 a puterii sovietice, continuatoare a celei \u0163ariste, a fost de a-i transforma din rom\u00e2ni \u00een moldoveni, adic\u0103 \u00een cet\u0103\u0163eni sovietici, integra\u0163i, dizolva\u0163i \u00een marea mas\u0103 de popoare sub hegemonie panslav\u0103, ruseasc\u0103.<\/p>\n

            Am subliniat deja c\u0103 ru\u015fii \u015fi apoi sovieticii au avut un fel de ,,complex basarabean\u201d. \u00cen condi\u0163iile unei popula\u0163ii majoritar rurale, conduc\u0103torii de la Kremlin au dus o politic\u0103 de industrializare for\u0163at\u0103 care s\u0103 le permit\u0103 str\u0103mut\u0103ri de popula\u0163ii, aduc\u00e2nd masiv din toata Uniunea cet\u0103\u0163eni rusofoni \u015fi deport\u00e2ndu-i sau trimi\u0163\u00e2ndu-i la munc\u0103 pe localnici. Dar aceast\u0103 politic\u0103 s-a dovedit a avea efecte contrare, a\u015fa cum a subliniat un profesor, Valeriu Graur, unul din basarabenii care a cunoscut deportarea cu p\u0103rin\u0163ii \u00een Siberia, dar \u015fi \u00eenchisorile sovietice fiind arestat \u015fi condamnat \u00een 1972 la patru ani de deten\u0163ie \u00een Stepa Colmuc\u0103  pentru activit\u0103\u0163i antisovietice.<\/p>\n

            ,,Spre deosebire de \u0163\u0103rile baltice, sublinia Valeriu Graur, unde, din patriotism, profesorii, medicii, inginerii, preo\u0163ii au r\u0103mas pe loc, p\u0103str\u00e2nd f\u0103clia sim\u0163\u0103m\u00e2ntului na\u0163ional, peste Prut, din acelea\u015fi ra\u0163iuni, intelectualii au trecut \u00een Rom\u00e2nia. Pu\u0163inii care au mai r\u0103mas au fost deporta\u0163i \u00een Siberia. Iar cei \u015fi mai pu\u0163ini care s-au ridicat sub steagul sovietic, dovedind calit\u0103\u0163i deosebite, au fost momi\u0163i s\u0103 se stabileasc\u0103 la Moscova, exemplu tipic de perfidie ruseasc\u0103, urm\u0103rind s\u0103 lase masa poporului f\u0103r\u0103 conduc\u0103torii ei fire\u015fti care sunt intelectualii. \u00cen locul r\u0103mas liber, au n\u0103v\u0103lit hoardele fl\u0103m\u00e2nde a veneticilor ru\u015fi \u015fi rusofonii\u2026 Dar, dac\u0103 \u00een Basarabia mai exist\u0103 \u015fi o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, dac\u0103 nu s-a pierdut cu totul \u00een masa slav\u0103, o dator\u0103m numai \u0163\u0103ranului. De ce \u0163\u0103ranul \u015fi numai \u0163\u0103ranul? Pentru c\u0103 o clas\u0103 muncitoare nu prea era, iar cu intelectualitatea s-a petrecut o tragedie\u2026 Dup\u0103 absolvire (a unei \u015fcoli pedagogice. n.n.) am fost repartizat s\u0103 predau la \u0163ar\u0103, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu orice moldovean. Ora\u015fele erau rezervate \u00een principiu ru\u015filor\u201d (apud. Istoria Basarabiei\u2026 pp. 470-471)<\/p>\n

            Un alt intelectual basarabean, judecat \u015fi condamnat, \u00een acela\u015fi dosar \u00een 1972, Alexandru Usatiuc, n\u0103scut \u00een 1915 \u00een zona Orhei, a cunoscut ambele perioade: rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi sovietic\u0103. A tr\u0103it, cum m\u0103rturise\u015fte el, ,,drama mizeriei postbelice\u201d. Mul\u0163i localnici au luat calea pribegiei, au trecut Prutul \u00een Rom\u00e2nia, al\u0163ii, cel al deport\u0103rilor ori au murit \u00een foametea organizat\u0103 \u00een 1946-1947. ,,\u00cen locul lor au fost adu\u015fi str\u0103inii, care au ocupat posturile vacante\u2026 R\u0103u \u015fi tic\u0103los din partea lor este c\u0103 s-au identificat total cu politica colonial\u0103 practicat\u0103 de imperiu. Pentru ei tot ce este rusesc se cuvenea a fi din principiu apreciat superior, \u00een vreme ce valorile moldave nu puteau fi calificate dec\u00e2t ca intr\u00e2nd \u00een categoria a doua. P\u00e2n\u0103 \u015fi Eminescu a fost pus la index. Locul s\u0103u pe aleea clasicilor l-a luat Alexandr Pu\u015fchin, care are comun cu Moldova, doar faptul c\u0103 a fost exilat la Chi\u015fin\u0103u pe vremea lui Alexandru I, iar cu moldovenii ideea de loc elegant\u0103 de a-i asimila cu \u0163iganii. Repunerea pe rol a culturii noastre, a tradi\u0163iilor na\u0163ionale, a istoriei \u015fi a limbii a fost \u015fi este opera unor oameni de un curaj ie\u015fit din comun. Totul li s-a repro\u015fat. Cerin\u0163a legitim\u0103 de a vorbi \u015fi scrie \u00een graiul matern, cerin\u0163a pe care \u015fi-au pus-o, dup\u0103 ultimul r\u0103zboi, \u015fi bo\u015fimanii, a fost catalogat\u0103 drept na\u0163ionalism. Resuscitarea interesului pentru istoria proprie a intrat \u00een categoria abandon\u0103rii spiritului de clas\u0103 \u00een abordarea problemelor politice. De acest p\u00e2r\u00e2t de clas\u0103 s-a f\u0103cut at\u00e2ta caz \u015fi a fost o etichet\u0103 bun\u0103 la orice. \u015ei ceea ce-i mai ciudat prin spirit de clas\u0103 se \u00een\u0163elegea \u00een mod automat spirit rusesc \u00eentruc\u00e2t ru\u015fii au constituit primul stat socialist din lume \u015fi atitudinea fa\u0163\u0103 de ei \u015fi de el constituia piatra de \u00eencercare a fidelit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de marxism-leninism. Acum ne putem permite s\u0103 r\u00e2dem de preten\u0163ia de a opune astfel de scheme simpliste unei g\u00e2ndiri realiste, s\u0103n\u0103toase, dar \u00een acei ani, nim\u0103nui nu-i ardea de glum\u0103\u201d (ibidem, pp. 472-473).<\/p>\n

            A\u015fa cum recunoa\u015fte \u00eensu\u015fi primul pre\u015fedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, cel care s-a aflat atunci, de partea militan\u0163ilor pentru rena\u015fterea na\u0163ional\u0103, ,,este bine cunoscut faptul c\u0103 \u00een fostele republici unionale secretarii II ai CC-urilor, responsabili de munca organizatoric\u0103 de partid, erau de na\u0163ionalitate rus\u0103, trimi\u015fi ai CC al PCUS. De regul\u0103 ei aveau rolul principal \u00een luarea deciziilor. Le era propriu un comportament pov\u0103\u0163uitor al ,,fratelui mai mare. B\u0103gau frica \u00een to\u0163i\u201d (M. Snegur, Memorii<\/span>, vol. I. p.211).<\/p>\n

            Autorit\u0103\u0163ile comuniste de la Chi\u015fin\u0103u s-au dovedit incapabile s\u0103 gestioneze adecvat noul context politic inaugurat de ideile de reformare a societ\u0103\u0163ii sovietice lansate de Kremlin, M. Gorbaciov \u015fi adep\u0163ii s\u0103i. A\u015fa cum recunoa\u015fte unul din activi\u015ftii promova\u0163i atunci, adic\u0103 Mircea Snegur, ,,Pentru conducerea republicii, primele semnale despre apari\u0163ia ideilor de rena\u015ftere s-au dovedit a fi surprinz\u0103toare. Nimeni nu se a\u015ftepta la asemenea consecin\u0163e ale democratiz\u0103rii. Nu trebuie s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 au existat elemente de panic\u0103. Dar, \u00een lipsa experien\u0163ei de dialog civilizat cu oponen\u0163ii, primele reac\u0163ii (de altfel, \u015fi multe din cele ulterioare) au fost gre\u015fite, neadecvate situa\u0163iei\u201d. (ibidem, p,393).<\/p>\n

            Primul secretar era atunci Semion Grosu. El a fost chemat la Moscova de M. Gorbaciov \u015fi instruit s\u0103 nu mai dicteze oamenilor, s\u0103 activeze calm, s\u0103 conlucreze cu scriitorii, cu intelectualii, \u00een noile condi\u0163ii ale democra\u0163iei \u015fi transparentei.<\/p>\n

            Cerin\u0163elor sus\u0163inute de moldovenii reuni\u0163i \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mare, \u00een mitinguri, era form\u0103 nou\u0103 de exprimare liber\u0103 a opiniilor. Primul a avut loc \u00een 1988, pentru sus\u0163inerea restructur\u0103rii gorbacioviste, fiind moderat de c\u0103tre academicianul I.Dediu \u015fi doamna M\u00eendicanu, dup\u0103 care, pentru a le \u00eendep\u0103rta din inima capitalei, adic\u0103 din preajma sediilor puterii sovietice: al Guvernului \u015fi Comitetului Central, au fost mutate la periferie, la intrarea dinspre vest (care a devenit acum Calea Ia\u015filor) l-a numit ,,Teatrul verde\u201d, de l\u00e2ng\u0103 ,,Lacul comsomolist\u201d (acum ,,Valea morilor\u201d).<\/p>\n

            Pozi\u0163ia partidului comunist, cu ,,r\u0103spunsuri\u201d la problemele ridicate de manifestan\u0163i, au fost sintetizate \u00een a\u015fa numitele Teze, intitulate ,,S\u0103 afirm\u0103m restructurarea prin fapte concretizate\u201d, ap\u0103rute \u00een 1988. Iat\u0103 referirile, r\u0103spunsurile comuni\u015ftilor, la problemele cele mai stringente ridicate de societatea moldoveneasc\u0103: cea a limbii, grafiei \u015fi identit\u0103\u0163ii no\u0163iunilor de moldovean \u015fi rom\u00e2n:<\/p>\n

            ,,\u00cen ultimul timp se pune problema de a conferi limbii moldovene\u015fti statutul de limb\u0103 de stat. Dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 problema limbii este extrem de complicat\u0103 \u015fi delicat\u0103. Concluziile pripite, pasiunea nest\u0103p\u00e2nit\u0103 nu fac, de fapt, dec\u00e2t s\u0103 \u00eempiedice c\u0103utarea adev\u0103rului\u2026 E necesar s\u0103 avem o atitudine r\u0103bd\u0103toare, binevoitoare \u015fi respect fa\u0163\u0103 de toate na\u0163iunile \u015fi na\u0163ionalit\u0103\u0163ile care tr\u0103iesc \u00een republic\u0103, s\u0103 \u0163inem cont sub toate aspectele de interesele lor.<\/p>\n

            \u2026 E necesar s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00een fel \u015fi chip bilingvismul na\u0163ional rus, lu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 bilingvismul permite s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u015fi cunoscute profund limba matern\u0103 \u015fi limba rus\u0103, creeaz\u0103 condi\u0163iile necesare pentru ample contacte \u00eentre na\u0163iuni\u201d (ibidem, pp. 403-404). Cu alte cuvinte moldovenii s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare pe mai departe, cum au avut \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci, iar bilingvismul a \u00eensemnat ca localnicii s\u0103 \u00eenve\u0163e doar ei limba rus\u0103, nu \u015fi rusofonii pe cea a b\u0103\u015ftina\u015filor cre\u00e2ndu-se pe mai departe ,,ample contacte \u00eentre na\u0163iuni\u201d!!!<\/p>\n

            ,,\u00cen ceea ce prive\u015fte problema identit\u0103\u0163ii celor dou\u0103 limbi est-romanice, confirm\u0103 autorii ,,Tezelor\u201d, nu exist\u0103 \u00eendoiala c\u0103 moldoveneasca \u015fi rom\u00e2na, sunt limbi ale aceluia\u015fi grup romanic. \u00centre ele, \u00eentr-adev\u0103r, nu exist\u0103 o mare deosebire. Dar recunoa\u015fterea comunit\u0103\u0163ii, identit\u0103\u0163ii cu alte limbi din grupul romanic nu poate servi drept temei pentru a renun\u0163a la ea \u00een favoarea altei limbi. \u00cen materialele publicate peste hotare se savureaz\u0103 intens problema limbii moldovene\u015fti, este pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a ei. \u00cen ultimul timp a \u00eenceput s\u0103 fie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103  \u015fi la noi aceast\u0103 idee.<\/p>\n

            Limba moldoveneasc\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare \u015fi egal\u0103 \u00een drepturi deserve\u015fte, de-a lungul mai multor secole, popula\u0163ia moldoveneasc\u0103, popula\u0163ia \u0163inutului. Ea \u00ee\u015fi are istoria, prezentul \u015fi viitorul ei. Afirma\u0163iile ce pun la \u00eendoial\u0103 faptul c\u0103 popula\u0163ia moldoveneasc\u0103 \u00ee\u015fi are limba sa matern\u0103 sunt \u015ftiin\u0163ific nefundamentate, jignitoare, pentru popor\u2026(Aceste considera\u0163ii, re\u0163ine\u0163i, au fost f\u0103cute \u00een 1988, de c\u0103tre Partidul Comunist al RSS Moldovene\u015fti, nu \u00een anii 2001-2009, de pre\u015fedintele Partidului Comuni\u015ftilor din Republica Moldova, pre\u015fedintele Republicii, Vladimir Voronin, sau de vreo unul din ideologii s\u0103i, dar ,,Tezele\u201d de atunci au fost preluate aproape cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt, \u00een cele sus\u0163inute peste aproape un deceniu \u015fi jum\u0103tate!).<\/p>\n

            \u00cen privin\u0163a grafiei, ,,Tezele\u201d din 1988 sus\u0163ineau: ,,Istorice\u015fte s-a statornicit tradi\u0163ia na\u0163ional\u0103 a folosirii grafiei slave (chirilice) \u00een scris.. alfabetul chirilic deserve\u015fte de veacuri cultura poporului moldovenesc, este obi\u015fnuit pentru el, corespunde \u00een ansamblu naturii fonetice a limbii moldovene\u015fti. \u00cen afar\u0103 de aceasta, de scris slav se folosesc \u015fi alte na\u0163iuni \u015fi na\u0163ionalit\u0103\u0163i care tr\u0103iesc \u00een republic\u0103. Trecerea la alfabetul latin va necesita cheltuieli de miliarde, o enorm\u0103 asigurare material\u0103, ceea ce va conduce inevitabil la z\u0103d\u0103rnicirea programelor sociale trasate pentru urm\u0103toarele decenii, va aduce daune bun\u0103st\u0103rii poporului, se va r\u0103sfr\u00e2nge negativ asupra dezvolt\u0103rii ei spirituale o va face s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru mul\u0163i ani analfabet\u0103\u201d (ibidem pp. 404-405).<\/p>\n

            Asemenea idei, desigur, \u00eei satisf\u0103ceau pe cei din Transnistria, care s-au reunit \u00eentr-o grupare ,,interetnic\u0103\u201d numit\u0103 ,,Edinstvo\u201d (unitate), devenit\u0103 apoi ,, mi\u015fcarea interna\u0163ionalist\u0103 ,,Interdvijenie\u201d, cunoscut\u0103 sub numele de ,,Interfront\u201d ca o contrapondere la ,,Frontul Popular din Moldova\u201d, care a pornit de la ,,Mi\u015fcarea democratic\u0103 pentru sus\u0163inerea restructur\u0103rii\u201d \u015fi s-a transformat \u00een urma Congresului din 20 mai 1989, \u00een Frontul Popular, dup\u0103 modelul celor deja constituite, \u00een republicile sovietice de la Marea Baltic\u0103 \u015fi din Caucaz.<\/p>\n

            Ce reclamau reprezentan\u0163ii ,,Interfrontului\u201d concentra\u0163i cu deosebire \u00een ora\u015fele industriale din Transnistria? Rusofonii se sim\u0163eau leza\u0163i de faptul c\u0103 nu vor folosi \u00een continuare doar limba rus\u0103 \u00een rela\u0163iile cu ceilal\u0163i locuitori ai Republicii. Potrivit concep\u0163iei noii legi privind folosirea limbilor pe teritoriul Republicii, elaborat\u0103 de o comisie special\u0103 instituit\u0103 printr-o hot\u0103r\u00e2re de la mijlocul lui 1988, limba moldoveneasc\u0103 ( cum era numit\u0103 atunci, de unii \u015fi acum), \u00een grafie latin\u0103, trebuia s\u0103 devin\u0103, nu doar limb\u0103 de stat, oficial\u0103, dar \u015fi limb\u0103 de comunicare, care era domeniul exclusiv al celei ruse, aceasta \u00eensemna c\u0103, ,,rusofonii colonizatori, civilizatorii, eliberatorii\u201d, vor trebui s\u0103 accepte, s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi limba localnicilor, a ,,elibera\u0163ilor\u201d, a ,,coloniei\u201d din ,,imperiul socialist sovietic\u201d!<\/p>\n

            \u00cen acea perioad\u0103 \u00een fruntea acelor rusofoni ,,\u00eengrijora\u0163i\u201d, grupa\u0163i \u00een Mi\u015fcarea interna\u0163ionalist\u0103 amintit\u0103, se aflau at\u00e2t conduc\u0103torii de partid \u015fi de stat din ora\u015fele rusificate din Transnistria, precum \u015fi ,,directorii ro\u015fii\u201d, ai \u00eentreprinderilor industriale care depindeau direct de Moscova, erau un gen de reprezentan\u0163i ai celor ,,transna\u0163ionale\u201d, de sorginte sovietic\u0103, aspru criticate de propaganda de la Moscova, pentru realit\u0103\u0163ile din lumea capitalist\u0103, din ,,lag\u0103rul\u201d concurent celui socialist. Spre exemplu, V. A. Kudreavs\u0163ev, pre\u015fedintele consiliului or\u0103\u015fenesc Tiraspol, \u00een cadrul unei \u015fedin\u0163e plenare a Prezidiului Sovietului Suprem, din 10 august 1989, \u00een care s-a dezb\u0103tut situa\u0163ia social-cultural\u0103 \u015fi prest\u0103rile de servicii c\u0103tre popula\u0163ie, declara deschis: ,,Ast\u0103zi, noi suntem \u00eengrijora\u0163i de situa\u0163ia ce s-a creat \u00een ora\u015f, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu discu\u0163iile asupra legii despre limb\u0103 la comisie \u015fi colectivele de munc\u0103 au \u00eenaintat comitetului executiv, biroului or\u0103\u015fenesc de partid o serie de probleme care ating interesele popula\u0163iei moldo-rusofone, precum \u015fi a celor ruso-moldovene\u015fti. Problemele date sunt legate de faptul c\u0103 , spre examinare la sesiune, (adic\u0103 la cea care va vota \u00een istorica zi de 31 august 1989, legile \u00eendelung a\u015fteptate de popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103), se propune un proiect de lege care nu a fost discutat, \u00een colective, un proiect nou, \u00eentr-o redactare nou\u0103\u2026 Activul roag\u0103 s\u0103 fie discutat\u0103 discutarea lui de c\u0103tre popor \u015fi votarea pe articole \u00een consiliile raionale \u015fi or\u0103\u015fene\u015fti\u201d (din Transnistria rusofon\u0103. n.a.).<\/p>\n

            Atunci, la Tiraspol, tot \u00een sediul comitetului executiv or\u0103\u015fenesc (de fapt \u00een ajun, pe 9 august), a avut loc o \u00eentrunire a a\u015fa zi\u015filor reprezentan\u0163i ai ,,colectivelor de munc\u0103\u201d, care au declarat c\u0103 proiectele de legi cu privire la limbi lezeaz\u0103 interesele altor na\u0163iuni de pe teritoriul Republicii, adic\u0103 ale rusofonilor, amenin\u0163\u00e2nd c\u0103 altfel vor recurge la m\u0103suri economice extreme, inclusiv greve. Mi\u015fcarea amintit\u0103, ,,Edinstvo\u201d, a adresat atunci un mesaj ultimatum, deputa\u0163ilor Sovietului Suprem, \u00een care arat\u0103 c\u0103 proiectele de legi care vor fi discutate sunt discriminatorii pentru 40 la sut\u0103 din popula\u0163ia rusofon\u0103 a republicii, i-ar pune pe ru\u015fi, ucraineni, g\u0103g\u0103uzi, bulgari, \u015f.a., \u00een fa\u0163a dilemei: s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 utilizeze limba, ori s\u0103 plece din Moldova. \u00cen plus era pus\u0103 \u00een discu\u0163ie \u015fi noua simbolistic\u0103 ,,Republicii i se impune tricolorul rom\u00e2nesc, unicul lor argument; o limb\u0103, un alfabet, un drapel\u2026 Evenimentele din ultimele luni, se arat\u0103 \u00een ,,manifest\u201d, manifest\u0103rile cu drapele tricolore ale unui stat str\u0103in, batjocorirea drapelelor URSS \u015fi ale Republicii Moldovene\u015fti, ne demonstreaz\u0103 \u00eencotro merg extremi\u015ftii. Aceasta este calea spre lichidarea na\u0163iei moldovene\u015fti\u201d (ibidem, p.484). Concomitent a fost adresat \u015fi un ,,Apel c\u0103tre Sovietul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor al Sovietului Suprem al URSS\u201d, cu cererea de  a trimite la Tiraspol o comisie,,pentru examinarea obiectiv\u0103 a situa\u0163iei din Republic\u0103\u201d. Era un apel disperat c\u0103tre sus\u0163in\u0103torii lor de la Centru, de la Moscova.<\/p>\n

            ,,Situa\u0163ia din Moldova era atent urm\u0103rit\u0103, trimi\u0163\u00e2ndu-se mai mul\u0163i emisari de la Kremlin, pentru a vedea la fa\u0163a locului care este evolu\u0163ia evenimentelor, care sc\u0103pau tot mai mult de sub control, nu doar \u00een Moldova, dar \u015fi \u00een celelalte ,,republici surori\u201d.<\/p>\n

            \u00cen primul r\u00e2nd continua s\u0103 fie la Chi\u015fin\u0103u, acel secretar II, omul oficial al Moscovei. At\u00e2t de hulitul Victor Smirnov,  a fost \u00eenlocuit cu un alt politruc, V Psenicinikov, care, dup\u0103 m\u0103rturiile lui Mircea Snegur, care participa la toate ,,\u015fedin\u0163ele operative\u201d ale conducerii, \u00een calitate de secretar pe probleme de agricultur\u0103, anturajul s\u0103u, probabil la sugestia Centrului a ,,inspirat\u201d apari\u0163ia Mi\u015fc\u0103rii interetnice ,,Edinstvo\u201d. \u00cengrijorat probabil de evolu\u0163ii, Moscova \u015fi-a trimis \u00een control un emisar de rang \u00eenalt, pe V. I. Nakonecin\u00eei, \u015fef de sector la CC al PCUS, pentru Ucraina \u015fi Moldova. \u00cen discu\u0163iile purtate \u00een timpul vizitei f\u0103cute \u00een prima jum\u0103tate a lunii iulie 1989, \u00een \u00eent\u00e2lnirile cu activele de partid din mai multe raioane, emisarul Moscovei, at\u00e2t \u00een \u015fedin\u0163e, c\u00e2t \u015fi, probabil, \u00een raportul final c\u0103tre Moscova, arat\u0103 c\u0103 ,,pe to\u0163i \u00eei intereseaz\u0103 limba, drapelul, teritoriile\u2026 Trebuie s\u0103-i invita\u0163i la Comitetul raional pe membrii de partid care fac parte din Frontul Popular \u015fi s\u0103 discuta\u0163i cu ei \u00een baza statutului PCUS\u2026 Noi am devenit cu to\u0163ii neputincio\u015fi, iar Frontul Popular reu\u015fe\u015fte totul f\u0103r\u0103 transport, f\u0103r\u0103 alte mijloace. Cum procedam mai departe? A\u015ftept\u0103m alegerile \u00een Sovietul Suprem \u015fi le pred\u0103m lor puterea? Trebuie s\u0103 activ\u0103m analiz\u00e2nd ac\u0163iunile lor \u00een ,,direc\u0163ia cuvenit\u0103\u201d. Interesante sunt \u015fi concluziile sale sintetizate la final, la \u015fedin\u0163a Secretariatului Comitetului Central. Referindu-se la \u00eent\u00e2lnirea cu liderii mi\u015fc\u0103rii ,,Interdvijenie\u201d, a rusofonilor, majoritatea transnistreni, a ar\u0103tat c\u0103 ei se folosesc numai de zvonuri, necunosc\u00e2nd situa\u0163ia real\u0103, se ocup\u0103 de fabricarea unor documente extremiste, pe care le atribuie, ulterior, celor de la Frontul Popular, pe c\u00e2nd Frontul e o mi\u015fcare politic\u0103 bine organizat\u0103; direc\u0163iile de activitate sunt repartizate persoanelor competente, cu concep\u0163ie bine determinat\u0103 pentru alegerile parlamentare, fiecare candidatur\u0103 fiind studiat\u0103 \u00een detaliu. \u00cen contrast, cei de la ,,Interdvijenie\u201d, nu au nici o program\u0103, oameni minusculi, tematica minor\u0103, nervozitate\u201d (apud, ibidem, p.440 si 442).<\/p>\n

            Probabil c\u0103 pentru \u00eent\u0103rirea propriilor adep\u0163i, reprezentan\u0163ii for\u0163elor conservatoare, care nu apreciau restructurarea \u015fi transparen\u0163a noului lider, M Gorbaciov, au avut grij\u0103 s\u0103-\u015fi trimit\u0103 oameni noi. \u00centre ace\u015ftia a fost, posibil, \u015fi inginerul Igor Smirnov, care a devenit rapid liderul rusofonilor de la Tiraspol \u015fi ,,pre\u015fedinte\u201d al ,,republicii moldovene\u015fti nistrene\u201d.<\/p>\n

            \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu venirea sa \u00een Moldova, la Tiraspol, Smirnov m\u0103rturise\u015fte \u00een Memoriile sale c\u0103, uzina din Tiraspol, \u00eei era cunoscut\u0103 ,,doar din auzite\u201d. \u00cen plus, Uzina era mai mic\u0103 fa\u0163\u0103 de cea din Kahovka-Nou\u0103, Ucraina, de unde a fost trimis. Tot el spune c\u0103 avuse mai multe ,,locuri de director\u201d, \u00een Frunze (Kirkizia), Poltava, Iaroslov \u015fi Tiraspol. A ales Tiraspolul, pentru c\u0103 ,,celelalte variante nu mi-au trezit un interes profesional\u2026 Eu, pur \u015fi simplu, nu doream s\u0103 m\u0103 limitez doar la cele realizate\u2026 Sosind la Tiraspol, am \u00eenceput a face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu uzina. \u00cen luna noiembrie a anului 1988 au avut loc alegeri, la care am fost ales director\u201d. Interesante sunt m\u0103rturiile sale \u00een ceea ce prive\u015fte implicarea sa \u00een politic\u0103.  Le red\u0103m  a\u015fa cum au fost scrise de Igor Smirnov \u00een anul 2000, c\u00e2nd i-a ap\u0103rut volumul de memorii, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca cititorii s\u0103 trag\u0103 concluziile asupra sincerit\u0103\u0163ii lor: ,,A\u015fa mi-a fost soarta: am fost nevoit s\u0103 m\u0103 consacru activit\u0103\u0163ii politice. Dac\u0103 cineva mi-ar fi zis, s\u0103 zicem, \u00een Kalhovka Nou\u0103 c\u0103 m\u0103 voi ocupa cu politica, voi p\u0103r\u0103si produc\u0163ia, eu l-a\u015f fi considerat pe acest ,,proroc\u201d drept un prost, \u015fi l-a\u015f fi rugat s\u0103 nu cobeasc\u0103. Politica\u2026 Ba n-a fost \u00een Uniunea Sovietic\u0103 de odinioar\u0103 o alt\u0103 politic\u0103, dec\u00e2t ,,linia general\u0103 a partidului\u201d\u2026 Orientare \u015fi \u00eenainte!… \u00cen timpul restructur\u0103rii gorbacioviste \u015fi \u00een Moldova, dup\u0103 Pribaltica, a \u00eenceput cre\u015fterea na\u0163ionalismului, dar \u015fi popularizarea minu\u0163ioas\u0103 a lui, cultivarea \u015fi antrenarea \u00een aceasta a  con\u015ftiin\u0163ei \u00een declin a unei p\u0103r\u0163i mari de mase. Toate acestea au avut loc din cauz\u0103 c\u0103, \u00een procesul de ,,democratizare\u201d, a societ\u0103\u0163ii a fost pus\u0103 con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103, ,,problema na\u0163ional\u0103\u201d.<\/p>\n

            \u00cen aparen\u0163\u0103, nu con\u0163in nimic r\u0103u aceste lozinci despre limba na\u0163ional\u0103 \u015fi problemele ei, rena\u015fterea culturii na\u0163ionale, \u00eens\u0103 chiar de la \u00eenceput aceste lozinci erau doar mijloace de camuflaj pentru a masca planurile ambi\u0163ioase ale intelectualit\u0103\u0163ii na\u0163ionaliste moldovene\u015fti, mai bine zis rom\u00e2nofile\u201d. Cred c\u0103 aici autorul. Igor Smirnov a sesizat bine faptele, dar nu a recunoscut \u00eentregul adev\u0103r: domnia sa, c\u00e2t \u015fi cohortele de ru\u015fi \u015fi rusofoni adu\u015fi \u00een Moldova, sunt rezultanta politicii sovietice, a doctrinei interna\u0163ionalismului proletar, a patriei \u015fi na\u0163iunii sovietice socialiste, prin care ei, cei adu\u015fi, erau pu\u015fi \u00een ,,fruntea bucatelor\u201d, ocupau mai toate func\u0163iile de conducere, primeau aproape \u00een exclusivitate, apartamente noi, iar ca s\u0103 nu se simt\u0103 ,,discrimina\u0163i\u201d \u00een Moldova, to\u0163i localnicii trebuiau s\u0103 comunice cu ei  folosind doar limba rus\u0103, cea a ,,fratelui mai mare\u201d care au edificat primul stat socialist din lume \u015fi i-au eliberat pe ei de sub asuprirea ,,regimului fascist al Rom\u00e2niei regale\u201d.<\/p>\n

            Dar iat\u0103 cum \u00eencearc\u0103 el s\u0103 defineasc\u0103 apartenen\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi na\u0163ionalismul: ,,Eu am crescut \u00een Urali, unde cot la cot tr\u0103iesc \u015fi muncesc ru\u015fi, t\u0103tari, ba\u015fchiri, ucraineni, germani. Da, eu \u00eentotdeauna m\u0103 m\u00e2ndream \u00een suflet c\u0103 sunt rus, \u00eens\u0103 niciodat\u0103 nu m\u0103 l\u0103udam cu acest fapt, nu reliefam apartenen\u0163a na\u0163ional\u0103\u2026<\/p>\n

            Na\u0163ionalismul \u2013 iar \u00een aceasta e pericolul lui \u2013 propov\u0103duie\u015fte posibilitatea superiorit\u0103\u0163ii unor oameni de o etnie asupra oamenilor de alt\u0103 apartenen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, \u015fi nu numai posibilitatea, dar \u015fi moralitatea. Aceast\u0103 dezbinare a oamenilor dup\u0103 soiuri, reie\u015find din coloni\u0163a (rubrica) ,,de na\u0163ionalitate\u201d, aceast\u0103 ur\u0103 fa\u0163\u0103 de alt om, cultivat\u0103 \u015fi salutat\u0103 de c\u0103tre na\u0163ionali\u015fti, e mai stra\u015fnic\u0103 dec\u00e2t toate. Infernul molimei na\u0163ionaliste se absoarbe \u00een s\u00e2nge foarte repede \u015fi prezint\u0103 un pericol, asem\u0103n\u0103tor SIDA-ei\u201d, conchide Smirnov (apud. I Smirnov, op. cit. pp.17-18).<\/p>\n

            S\u0103 ne amintim c\u0103 din 1922 c\u00e2nd s-a constituit oficial URSS \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1991, c\u00e2nd s-a destr\u0103mat statul sovietic, care se definea drept primul stat din lume al muncitorilor \u015fi \u0163\u0103ranilor liberi de exploatare, un stat multina\u0163ional, exemplu de conlucrare armonioas\u0103, bazat pe ideea interna\u0163ionalismului \u015fi al form\u0103rii unui om nou, a unei na\u0163iuni comune, cea sovietic\u0103. \u015ei totu\u015fi, odat\u0103 cu \u00eenceperea proceselor de democratizare, restructurare \u015fi transparen\u0163\u0103 (perestroika \u015fi glasnosti, \u00een terminologie rus\u0103), a ie\u015fit la suprafa\u0163\u0103 tocmai acea dorin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a fiec\u0103rui om de a-\u015fi manifesta identitatea, inclusiv cele de familie, loc de ba\u015ftin\u0103 vorbitor al unei anumite limbi, apartenen\u0163a etnic\u0103. Care p\u00e2n\u0103 atunci au fost nesocotite, prigonite, sanc\u0163ionate prin condamn\u0103ri grele, deport\u0103ri, chiar elimin\u0103ri fizice. Erau \u00een fapt raporturi imperiale, imperialiste, continuatoare ale celor \u0163ariste, doar cu alt ambalaj propagandistic. \u015ei rede\u015fteptarea na\u0163ionalismului b\u0103\u015ftina\u015filor din Moldova Sovietic\u0103, nu a fost doar un fapt singular, specific doar lor, ci unul general, toate republicile sovietice componente aleg\u00e2nd calea statelor na\u0163ionale. Reprezentan\u0163ii popoarelor b\u0103\u015ftina\u015fe, reclamau \u00een fapt renun\u0163area la statutul de privilegia\u0163i pe care \u00eel aveau p\u00e2n\u0103 atunci trimi\u015fii Centrului, ai Moscovei, \u00een republicile unionale, ru\u015fi sau rusofoni. De aceea ru\u015fii \u015fi rusofonii au reac\u0163ionat adesea dur la transpunerea \u00een practic\u0103 a ideilor restructur\u0103rii \u015fi transparen\u0163ei. Acolo unde n-a mai fost sus\u0163inerea Moscovei, iar for\u0163ele locale au avut \u015fi sprijin interna\u0163ional, ca \u00een cazul statelor baltice, unde majoritatea rusofonilor au preferat  s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cet\u0103\u0163eni loiali acestor state, consider\u00e2nd c\u0103 pot trai mai bine \u00een continuare, acolo \u015fi nu \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103 sau alte state.<\/p>\n

            Vom mai r\u0103m\u00e2ne la Memoriile liderului separatist de la Tiraspol, care caut\u0103 s\u0103 explice de ce au recurs ei la greve politice. S\u0103 ne amintim c\u0103 \u00een societatea sovietic\u0103, cuv\u00e2ntul grev\u0103 se referea doar la realit\u0103\u0163i ale lumii capitaliste, \u00een socialismul sau comunismul sovietic  fiind vorba de armonie social\u0103 prin politica just\u0103 a partidului unic. Nu am auzit ca \u00een URSS s\u0103 fi existat p\u00e2n\u0103 atunci greve, cu revendic\u0103ri economice sau politice. Dar, atunci, in ora\u015fele rusofone de dincolo de Nistru, ele au \u00eenceput. E curat\u0103 ipocrizie s\u0103 afirmi c\u0103 ele au pornit din ini\u0163iativa ,,oamenilor muncii\u201d, \u00een condi\u0163iile \u00een care directorii, conduc\u0103torii, fuseser\u0103 pu\u015fi acolo de ministere, de partid, tocmai pentru a nu se ajunge la ele. Dar, iat\u0103 punctul de vedere al liderului separatist de la Tiraspol: ,,Ce \u00eenseamn\u0103 a fi \u00een grev\u0103? Aceasta \u00eenseamn\u0103 a nu lucra, a stopa produc\u0163ia, \u00eenseamn\u0103 pierderi \u00een venit \u015fi salarii\u2026 \u015ei, totu\u015fi, \u00een\u0163elegeam c\u0103 \u00een alt mod nu vom reu\u015fi s\u0103 atragem aten\u0163ia asupra problemelor popula\u0163iei rusofone din Moldova (nu numai din Transnistria). Doar era o adev\u0103rat\u0103 blocad\u0103 informa\u0163ional\u0103, toate revendic\u0103rile, toate propunerile noastre ale ora\u015felor \u015fi raioanelor Nistreniei, sesiunilor Sovietelor, care au concentrat \u00een hot\u0103r\u00e2rile lor unele propuneri ale colectivelor de munc\u0103, de parc\u0103 nici nu existam. Nici un r\u0103spuns, nici o reac\u0163ie. Nici din Chi\u015fin\u0103u, nici din Moscova. Iar propunerile \u00een etapa aceea erau destul de chibzuite, ele reflectau real bilingvismul din republic\u0103. Propuneam s\u0103 fie dou\u0103 limbi de stat: moldoveneasca \u015fi rusa\u2026Toate \u00eentreprinderile \u2013 \u015fi mai mari \u015fi mai mici \u2013 au participat la grev\u0103\u2026 Era un astfel de organ \u2013 Sovietul directorilor, \u00een frunte cu A I Bol\u015fakov \u2013 directorul uzinei ,,Tacilitma\u015f\u201d, discutau \u015fi ei unele aspecte. \u00cens\u0103, c\u00e2nd \u00een prezen\u0163a mea la Chi\u015fin\u0103u, pe atunci spuneau cu ur\u0103 c\u0103 e un ,,complot al gulerelor albe\u201d, eu ascultam \u015fi str\u00e2ngeam din umeri\u2026 Aici situa\u0163ia era alta: dac\u0103 directorul ar fi \u00eencercat s\u0103 se opun\u0103 grevei, \u00eendat\u0103 l-ar fi rugat s\u0103 elibereze fotoliul (\u015ei totu\u015fi nu-mi pot re\u0163ine o \u00eentrebare: de ce dup\u0103 ce \u015fi-a proclamat propria ,,republic\u0103\u201d, aceea\u015fi muncitori, nu au mai avut nici un fel de nemul\u0163umiri, revendic\u0103ri, \u00eenc\u00e2t nu s-a mai auzit ca \u00een vreo uzin\u0103 sau fabric\u0103 din Transnistrenia\u201d s\u0103 se mai fi f\u0103cut vreodat\u0103 grev\u0103!?!).<\/p>\n

,,Oamenii con\u015ftient participau la grev\u0103, \u00ee\u015fi continu\u0103 m\u0103rturisirile Igor Smirnov, iar la Chi\u015fin\u0103u, chiar \u015fi la Moscova era la mod\u0103 ca poporul s\u0103 fie considerat drept o turm\u0103, care are nevoie doar de ,,treuc\u0103\u201d: promite-i o lingur\u0103 mai mare \u015fi vor \u00eenchide gura. Organul de partid \u00een loc s\u0103-i sus\u0163in\u0103, ridic\u00e2ndu-se la lupta cu na\u0163ionalismul, din contra, primind instruc\u0163iuni, punea be\u0163e \u00een roate. \u2026 Situa\u0163ia era paradoxal\u0103: partidul comunist nu depunea toate st\u0103ruin\u0163ele pentru a opune rezisten\u0163a na\u0163ionalismului, din contra, era foarte indulgent! Iar despre Mi\u015fcarea ,,Intervijenie\u201d, scrie c\u0103 ea, ,,\u00ee\u015fi \u00eendrept\u0103 activitatea spre consolidarea prieteniei dintre popoare, spre lupta cu na\u0163ionalismul!\u201d (op. cit. pp. 21-24).<\/p>\n

            Autorul acestor opinii le-a scris dup\u0103 un deceniu. Ori documentele de atunci \u0163in s\u0103-l contrazic\u0103. Astfel, reprezentan\u0163ii partidului comunist din ora\u015fele transnistrene au ac\u0163ionat \u00een simbioz\u0103 deplin\u0103 cu directorii, cu ,,Interfrontul\u201d, cu comitetele de grev\u0103. Iat\u0103 ce declara primul secretar al comitetului or\u0103\u015fenesc de partid Tiraspol, L. \u0162urcam, \u00een \u015fedin\u0163a Prezidiului Sovietului Suprem din 17-18 august 1989, \u00een cadrul c\u0103reia au fost definitivate textele proiectelor de legi lingvistice: ,,Colectivele de munc\u0103 au demonstrat for\u0163a unei organiza\u0163ii social- politice care reprezint\u0103 interesele muncitorilor \u015fi nu a conduc\u0103torilor lor. Dac\u0103 toate consecin\u0163ele adopt\u0103rii legii despre limba lor vor suporta anume ei. Cu mare greu \u00eentreprinderile se elibereaz\u0103 de sistemul administrativ de comand\u0103, cu \u00eencetul, dar ferm, se instaureaz\u0103 autogestiunea. \u015ei iat\u0103, \u00een locul unui jug, colectivele de munc\u0103 cap\u0103t\u0103 altul lingvistic, na\u0163ional. Cu ce este el mai bun dec\u00e2t precedentul? Doar n-o s\u0103 cre\u0103m sectoare, sec\u0163ii, pe principiul na\u0163ional, ceea ce ar lovi drastic \u00een primul r\u00e2nd, \u00een productivitatea muncii.\u201d Acelea\u015fi idei sus\u0163inea, tot atunci, omologul s\u0103u de la Bender, P \u0162\u00eemai, prim secretar al comitetului or\u0103\u015fenesc de partid. (apud. M Snegur, op. cit. vol. I, p. 488).<\/p>\n

            C\u00e2t prive\u015fte ,,blocajul informa\u0163ional\u201d, faptul este contrazis de prezen\u0163a \u00een acea perioad\u0103 a numero\u015fi reprezentan\u0163i ai mass-media de la Moscova,  \u00een mijlocul celor din Transnistria. Ce-i drept unor conduc\u0103tori nu le conveneau unele relat\u0103ri mai obiective. Spre exemplu: I Kondratov, corespondent special al cotidianului unional ,,Izvestia\u201d, care scria \u00een august 1989: ,,Am fost la Tiraspol, m-am \u00eent\u00e2lnit cu colectivul uzinei ,,Litma\u0163\u201d, cu membrii colectivului de grev\u0103 (pre\u015fedinte-directorul uzinei). Ei mi-au spus c\u0103 sunt nemul\u0163umi\u0163i de activitatea Frontului popular. Le-am dat explica\u0163ii cuvenite, la care ei m\u0103 priveau uimi\u0163i, de parc\u0103 ascultau asemenea dovezi pentru prima dat\u0103\u2026 Mul\u0163i muncitori nu \u015ftiau pentru ce se afl\u0103 \u00een grev\u0103, iat\u0103 de ce este necesar\u0103 l\u0103rgirea urgent\u0103 a ariei agita\u0163iei directe, cu participarea presei\u2026\u201d (ibidem, p. 516).<\/p>\n

             Liderii de la Tiraspol, Bender sau R\u00eebni\u0163a pretindeau c\u0103 vorbesc \u00een numele \u00eentregii popula\u0163ii rusofone din Republic\u0103. \u00cen aceea\u015fi \u015fedin\u0163\u0103 a Prezidiului Sovietului Suprem , un ucrainean, I. Dumeniuc, le-a replicat: ,,C\u00e2t prive\u015fte termenul ,,popula\u0163ie rusofon\u0103\u201d, nu e cazul s\u0103 se speculeze cu d\u00e2nsul. Ce \u00eenseamn\u0103 ,,popula\u0163ie rusofon\u0103\u201d? Eu sunt ucrainean \u015fi m\u0103 pronun\u0163 categoric \u00eempotriva includerii mele \u00een componen\u0163a celor 40 % de rusofoni. Noi avem limba noastr\u0103 \u015fi trebuie create condi\u0163ii \u00een satele ucrainene pentru studierea ei. Trebuie s\u0103 deschidem \u015fcoli ucrainene, s\u0103 procur\u0103m literatur\u0103, \u015f.a. Anume aceasta va contribui la dezvoltarea rela\u0163iilor interetnice \u00een stil leninist \u015fi nu altceva\u2026 Toat\u0103 aten\u0163ia o acorda\u0163i doar vorbitorilor de limb\u0103 rus\u0103. Numai despre interesele lor \u015fi nimic despre interesele popula\u0163iei moldovene\u015fti din aceste ora\u015fe \u015fi raioane. \u00centre timp ea s-a pomenit \u00eentr-o situa\u0163ie foarte dificil\u0103: limba nu s-a mai dezvoltat, lipsesc \u015fcoli \u015fi gr\u0103dini\u0163e de copii \u00een limba matern\u0103, nimeni nu cite\u015fte ziare \u015fi reviste \u00een  moldovene\u015fte\u201d (ibidem p. 493).<\/p>\n

            Lipsa de \u015fcoli \u015fi gr\u0103dini\u0163e pentru copiii moldovenilor era cronic\u0103. Potrivit datelor statistice, \u00een Tiraspol, ora\u015f cu circa 200.000 locuitori, al doilea ca m\u0103rime a popula\u0163iei dup\u0103 Chi\u015fin\u0103u, \u00een mare majoritate rusofoni, pentru cei 10-12 la sut\u0103 moldoveni nu exist\u0103 nici o gr\u0103dini\u0163\u0103 sau \u015fcoal\u0103 cu predare \u00een limba moldovenilor. Abia \u00een 1989, de ochii lumii au \u00eencercat s\u0103 creeze c\u00e2teva grupe \u015fi clase \u015fcolare. Chiar \u00een capital\u0103, la Chi\u015fin\u0103u, situa\u0163ia nu era mai bun\u0103. Astfel la 1 septembrie 1989 din cele 74 \u015fcoli existente, numai \u00een 17 (cu 18.150 elevi, adic\u0103 19%) procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt era \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een 31 \u015fcoli (41 la sut\u0103 din elevi), \u00een rus\u0103, iar restul de 26 de \u015fcoli erau mixte (apud. M Snegur op. cit. vol. I p.81). Situa\u0163ia era \u015fi mai dramatic\u0103 la nivelul \u00eentregii republici. Scriitorul Nicolae Dabija scria tot \u00een 1989 c\u0103 ,,\u00cen republica noastr\u0103 exist\u0103 100.000 de moldoveni care nu recunosc limba moldoveneasc\u0103 drept limb\u0103 matern\u0103, adic\u0103 100.000 de moldoveni nu \u015ftiu moldovene\u015fte. Dac\u0103 l\u0103s\u0103m lucrurile s\u0103 continue m\u00eeine avem toate \u015fansele ca RSSM s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o republic\u0103 f\u0103r\u0103 moldoveni, conchidea N. Dabija. (apud. op. cit. p. 572).<\/p>\n

            Liderii rusofonilor au suferit un e\u015fec ustur\u0103tor la B\u0103l\u0163i, cel mai puternic centru industrial din nordul republicii, unde ponderea rusofonilor era foarte ridicat\u0103 (circa 60-70 procente). Totu\u015fi acolo primul secretar al comitetului or\u0103\u015fenesc de partid V. Iovv, nu a subscris la pozi\u0163ia ,,colegilor\u201d s\u0103i de la Tiraspol, Bender sau R\u00e2bni\u0163a. El s-a pronun\u0163at de la \u00eenceput ca limbii ruse s\u0103 i se confere statutul de limb\u0103 de comunicare, dar a trecut operativ la organizarea de cursuri, la diverse nivele, \u00een unit\u0103\u0163i industriale, institu\u0163ii, \u015f.a. pentru \u00eenv\u0103\u0163area limbii moldovene\u015fti, iar la \u015fedin\u0163a amintit\u0103 s-a pronun\u0163at contra grevelor \u015fi mitingurilor la \u00eentreprinderi cu sus\u0163inerea conduc\u0103torilor, declar\u00e2nd deschis: ,,Cred c\u0103 la Tiraspol \u015fi secretarul comitetului or\u0103\u015fenesc de partid, \u015fi pre\u015fedintele comitetului executiv sunt \u00een stare s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 poporului situa\u0163ia, iar poporul o poate con\u015ftientiza. Dar, probabil, aceasta n-a reu\u015fit chiar de la \u00eenceput. Nu avem dreptul s\u0103 \u00eenvinuim conduc\u0103torii ora\u015fului, \u00eens\u0103, din discu\u0163iile de azi, ei urmeaz\u0103 s\u0103 trag\u0103 concluziile de rigoare\u201d (apud, ibidem, p. 500).<\/p>\n

            \u00cen luna august, 1989 \u00een a doua ei jum\u0103tate c\u00e2nd s-a dat ,,b\u0103t\u0103lia decisiv\u0103\u201d, pentru aprobarea \u00een Sovietul Suprem al Republicii a legilor privind limba \u015fi grafia ei, grevele rusofonilor au luat amploare, servind ca mijloc deosebit de presiune asupra deputa\u0163ilor chema\u0163i s\u0103 decid\u0103. Potrivit datelor publicate recent de M.Snegur, bine informat prin natura func\u0163iei \u00een care fusese proasp\u0103t numit de pre\u015fedinte al Prezidiului Sovietului Suprem (din 29 iulie) \u00een acea perioad\u0103 din cauza grevelor nu func\u0163ionau circa 80 de \u00eentreprinderi din 5 ora\u015fe, sta\u0163ionau 70-80.000 de muncitori. La Tiraspol \u015fi Bender, zilnic aveau loc mitinguri. Unul din membrii prezidiului, D. Nidelcu, a declarat la \u015fedin\u0163a din 25 august 1989, \u00een care s-a decis convocarea \u015fedin\u0163ei istorice (sesiunea a XIII-a) a Sovietului Suprem c\u0103 : ,,Dispun de informa\u0163ii din Bender, din alte localit\u0103\u0163i, precum c\u0103, atunci c\u00e2nd comitetul de grev\u0103 era gata s\u0103 stopeze grevele \u015fi s\u0103 \u00eenainteze propunerile de rigoare asupra proiectelor publicate, au sosit tovar\u0103\u015fii de la Tiraspol \u015fi cu lacrimi \u00een ochi, i-au rugat pe grevi\u015fti s\u0103-i sus\u0163in\u0103 in continuare, ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 singuri, \u015fi cei din a\u015fa-zisa ,,uniune a truditorilor\u201d i-a sus\u0163inut\u201d, iar M Snegur, ad\u0103uga in Memoriile sale: ,,Lucr\u0103torii de r\u00e2nd, de fapt, doreau s\u0103 munceasc\u0103. Cei de la ,,Moldovghidroma\u015f\u201d, ,,Electrotocipribor\u201d, de la uzina de asamblare a tractoarelor \u015f.a. au refuzat s\u0103 participe la greve. Iar muncitorii de la \u00eentreprinderile ,,Bender Trans\u201d din Bender, ,,Mezon\u201d din Chi\u015fin\u0103u, uzina de beton armat \u015f.a. s-au adresat la Prezidiul Sovietului Suprem, protest\u00e2nd \u00eempotriva faptului c\u0103 sunt instiga\u0163i la grev\u0103 de conduc\u0103tori\u201d (ibidem pp. 516 si 532).<\/p>\n

            Mitingurile, grevele, toate interven\u0163iile f\u0103cute de liderii rusofonilor din ora\u015fele industrializate din Bender \u015fi de dincolo de Nistru, apelurile la sus\u0163in\u0103torii lor de la Moscova, nu au reu\u015fit s\u0103 \u00eempiedice \u00eentrunirea deputa\u0163ilor din Sovietul Suprem, al RSS Moldovene\u015fti, care a dezb\u0103tut \u015fi aprobat proiectele de legi despre limb\u0103.<\/p>\n

            Dar, \u00eenainte de a ne referi la acel eveniment, s\u0103 mai amintim un fapt deosebit \u015fi semnificativ: prima grev\u0103 din presa sovietic\u0103 f\u0103cut\u0103 de colectivul de redac\u0163ie al oficiosului partidului comunist din RSS Moldovene\u015fti, cotidianul ,,Moldova Socialist\u0103\u201d, din 12 mai 1989, \u00een semn de solidaritate cu redactorul-\u015fef, Tudor \u0162opa, eliberat din func\u0163ie, pentru c\u0103 a refuzat s\u0103 publice, varianta comisiei speciale, condus\u0103 de A. Mocanu, pre\u015fedintele Prezidiului Sovietului Suprem, ci a tip\u0103rit-o pe cea a savan\u0163ilor lingvi\u015fti de la Academia de \u015etiin\u0163e a Moldovei \u015fi de la alte institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior. A trebuit s\u0103 vin\u0103 \u00een redac\u0163ie pe la mijlocul nop\u0163ii, \u00eensu\u015fi primul secretar al partidului, Semion Grosu, s\u0103 discute cu grevi\u015ftii \u015fi s\u0103 repun\u0103 \u00een func\u0163ie pe Tudor \u0162opa (din p\u0103cate, ulterior din cauza presiunilor psihologice el s-a sinucis).<\/p>\n

            \u00cen fapt opiniilor savan\u0163ilor-lingvi\u015fti nu aveau cum s\u0103 le plac\u0103, \u00een primul r\u00e2nd liderilor rusofoni. Astfel, academicianul rus R. Piatcovski, scria: ,,Nu putem confunda tipul de vorbire ierarhic subordonat – graiul moldovenesc \u2013 ca limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 literar\u0103, ca tip de vorbire subordonat\u2026 Nu putem utiliza dou\u0103 sintagme \u2013 limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi limba moldoveneasc\u0103 \u2013 pentru marcarea unei singure no\u0163iuni\u2026 Termenul de ,,limb\u0103 moldoveneasc\u0103\u201d a fost un instrument al politicii imperiale \u0163ariste, iar apoi al puterii imperiale staliniste – bol\u015fevice. Menirea acestui instrument era de  a izola Basarabia, iar mai t\u00e2rziu \u2013 Republica Moldova de arealul rom\u00e2nesc. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au con\u015ftientizat \u00eentotdeauna acest adev\u0103r\u2026 Personal, eu nu pot nicidecum \u00een\u0163elege atitudinea acelor locuitori \u015fi purt\u0103tori ai limbii care insista cu \u00eend\u0103r\u0103tnicie asupra folosirii glotonimului ,,limba moldoveneasc\u0103\u201d. Aceasta este opinia unui academician filolog de la Moscova \u015fi nu de la Bucure\u015fti. P\u0103cat c\u0103 mul\u0163i oameni politici de la Chi\u015fin\u0103u nu au \u0163inut \u015fi nici azi nu \u0163in la opinia \u015ftiin\u0163ific\u0103 a speciali\u015ftilor \u00een domeniu! (ibidem p. 508).<\/p>\n

            Semnificative sunt \u015fi opiniile altei cercet\u0103toare-filolog de la Moscova, doamna Z.V.Rub\u0163ova, care a participat la solicitarea Chi\u015fin\u0103ului, la sistematizarea ortografiei \u00een limba rus\u0103 a denumirilor de localit\u0103\u0163i. \u00centr-o scrisoare datat\u0103 26 august 1989, adic\u0103 \u00een ajunul marilor dezbateri de la Chi\u015fin\u0103u, (reprodus\u0103 \u00een volumul I al Memoriilor lui Mircea Snegur, pp. 508-513), doamna Rub\u0163ova nota: ,,urm\u0103resc cu mari emo\u0163ii publica\u0163iile de pres\u0103, observ c\u00e2t de sinistru se \u00eencordeaz\u0103 atmosfera  \u015fi nu pot s\u0103 nu reac\u0163ionez, \u015ftiind c\u0103 asemenea \u00eencordare, ca regul\u0103, nu se termin\u0103 cu bine. De aceea nu pot sta deoparte \u015fi m\u0103 v\u0103d obligat\u0103 s\u0103 mai fac un apel c\u0103tre ru\u015fii ce locuiesc \u00een Moldova, c\u0103tre muncitorii afla\u0163i \u00een grev\u0103 la Tiraspol \u015fi \u00een alte ora\u015fe\u2026<\/p>\n

            P\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ie, ru\u015fii ce se pomeneau pe t\u0103r\u00e2muri nem\u0163e\u015fti \u00ee\u015fi p\u0103strau cu sfin\u0163enie limba. Totodat\u0103, ei nu doreau s\u0103 se \u00eengr\u0103deasc\u0103 cu un zid chinezesc, erau \u00eenseta\u0163i de comunicare, \u00een\u0163eleg\u00e2nd numaidec\u00e2t \u015fi faptul c\u0103 nu po\u0163i niciodat\u0103 s\u0103-\u0163i p\u0103strezi demnitatea ignor\u00e2nd-o \u015fi umilind-o pe a altora. Iat\u0103 de ce, ace\u015fti ru\u015fi \u00eentotdeauna au cunoscut \u015fi limba vecinilor lor b\u0103\u015ftina\u015fi. Bunicul meu de pe tat\u0103, care a fost un \u0163\u0103ran rus \u00eengrijitor de cai, vorbea curat t\u0103tara, deoarece satul lui rusesc, transferat pe Volga \u00eenc\u0103 pe timpul lui Petru I, era megie\u015f cu un sat t\u0103t\u0103r\u0103sc\u2026<\/p>\n

            Colonia ru\u015filor de rit vechi, care mai bine de 200 de ani este stabilit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, nu numai c\u0103 vorbe\u015fte \u015fi acum rus\u0103, dar are \u015fcolile sale, chiar editeaz\u0103 c\u0103r\u0163i \u015fi reviste. Totodat\u0103, ei st\u0103p\u00e2nesc rom\u00e2na nu mai r\u0103u ca rom\u00e2nii\u2026<\/p>\n

            Oare ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu noi, cu genera\u0163ia noastr\u0103 contemporan\u0103 de ru\u015fi? Oare, chiar, noi, cu toate studiile noastre generale, ba chiar \u015fi superioare, suntem mai betegi ca buneii no\u015ftri \u015fi nu mai putem s\u0103 cuprindem \u00een noi mai mult nimic? Sau poate ni s-a uscat sufletul ca pielea \u015fagrinat\u0103 \u015fi nu mai putem iubi pe nimeni \u00een afar\u0103 de noi \u00een\u015fine?…Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ru\u015fii care s-au n\u0103scut \u015fi tr\u0103iesc pe p\u0103m\u00e2ntul moldovenesc?…prin ce se exprim\u0103 acea lezare a demnit\u0103\u0163ii omene\u015fti, despre care vorbeau muncitoarele tiraspolene? Doar \u00een proiecte nu-i nici o urm\u0103 de interzicere a limbii ruse ca atare: poftim, continua\u0163i s-o studia\u0163i la \u015fcoal\u0103 ca pe unul dintre obiecte: poftim, citi\u0163i \u00een limba matern\u0103 literatura rus\u0103, vorbi\u0163i ruse\u015fte \u00een familie, cu prietenii, scrie\u0163i scrisori apropia\u0163ilor, versuri celor iubi\u0163i, dar, totodat\u0103, pune\u0163i um\u0103rul \u015fi ajuta\u0163i cu fapta la p\u0103strarea limbii celei mai mici republici din Uniune, nu permite\u0163i pieirea ei sub presiunea enorm\u0103 a rusific\u0103rii generale\u2026\u201d.<\/p>\n

La fel de elocvent\u0103 a fost \u015fi scrisoarea trimis\u0103 de un simplu locuitor din ora\u015ful Novgorod, E. Iakovlei (str. P\u0103cii, nr. 30\/4, ap 39), adresat\u0103 Parlamentului de la Chi\u015fin\u0103u, citit\u0103 acolo, \u00een martie 1992, c\u00e2nd se declan\u015faser\u0103 luptele de pe malurile Nistrului.<\/p>\n

            ,,Ru\u015filor, (scrie rusul din Novgorod, scrisoare reprodus\u0103 tot \u00een Memoriile lui M. Snegur, vol. II, p. 551), soarta a f\u0103cut s\u0103 v\u0103 lega\u0163i via\u0163a de republicile baltice \u015fi de Republica Moldova. Mul\u0163i ani a\u0163i tr\u0103it \u015fi a\u0163i muncit al\u0103turi de popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103 datorit\u0103 politicii de stat privind apropierea dintre na\u0163iuni, formarea unei comunit\u0103\u0163i unice \u2013 poporul sovietic \u2013 \u015fi nici n-a\u0163i observat cum au fost scoase abuziv din circuit limbile na\u0163iunilor b\u0103\u015ftina\u015fe, cum au fost date uit\u0103rii tradi\u0163iile lor na\u0163ionale, istoria, cultura. \u00cen mod obiectiv, f\u0103r\u0103 ca voi s\u0103 purta\u0163i vreo vin\u0103, dar cu participarea voastr\u0103 nemijlocit\u0103, era \u00eempins\u0103 la fund con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a letonilor, lituanienilor, estonienilor, moldovenilor. \u00cens\u0103\u015fi no\u0163iunea de ,,con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103\u201d a  devenit tabu\u2026<\/p>\n

            Oamenii veni\u0163i aici cu vreo treab\u0103 oarecare se mirau de scenele c\u00e2nd ru\u015fii (locali) se aruncau asupra v\u00e2nz\u0103torilor cer\u00e2ndu-le s\u0103 vorbeasc\u0103 doar ruse\u015fte sau c\u00e2nd vreun s\u0103tean venit la ora\u015f mult\u0103 vreme nu puteau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 vreo persoan\u0103 ce cuno\u015ftea lituaniana, letona, estoniana sau moldoveneasca, pentru a-i putea l\u0103muri cum s\u0103 ajung\u0103 \u00een centrul ora\u015fului.<\/p>\n

            Ru\u015fii schimbau canalul de televiziune atunci c\u00e2nd sta\u0163ia local\u0103 transmitea programul de \u015ftiri \u00een limba na\u0163iunii b\u0103\u015ftina\u015fe. Suport\u00e2nd o asemenea presiune, na\u0163iunile b\u0103\u015ftina\u015fe la fel ca arcul presat mult, trebuia s\u0103 se rup\u0103 ori s\u0103 se \u00eendrepte \u015fi s\u0103-\u015fi arunce din c\u00e2rc\u0103 acest jug. \u015ei ele s-au \u00eendreptat, nu s-au rupt. Acesta e meritul, \u015fi nu vina lor. Aminti\u0163i-v\u0103 de Rusia: 200 de ani a ap\u0103sat asupra noastr\u0103 cultura t\u0103taro-mongolilor \u00eenglobat\u0103 \u00een cea mai mare parte a statului rus. De la ei au r\u0103mas multe elemente \u00een limba \u015fi cultura noastr\u0103, dar noi \u00eentotdeauna am tins spre independen\u0163a noastr\u0103 na\u0163ional\u0103, am luptat pentru ea \u015fi am c\u0103p\u0103tat-o. atunci de ce \u00eei priv\u0103m pe al\u0163ii de acest drept?…\u201d<\/p>\n

            P\u0103cat c\u0103 asemenea idei nu au fost sau sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite \u015fi de al\u0163i ru\u015fi, inclusiv politicieni.<\/p>\n

 <\/p>\n

                         Adoptarea legilor privitoare la limba \u015fi alfabet \u00een \u2013 moment<\/span><\/p>\n

                  de r\u0103scruce \u00een disputele dintre moldoveni \u015fi rusofonii separati\u015fti<\/span>.<\/p>\n

 <\/p>\n

            De\u015fi reprezentan\u0163ii rusofonilor separati\u015fti au sus\u0163inut mereu, inclusiv prin mitinguri sau greve politice, c\u0103 trebuie am\u00e2nate \u015fi reexaminate prevederile legilor privind limba de stat \u015fi grafia latin\u0103, totu\u015fi ei au suferit un prim mare e\u015fec care, cred, a marcat o prim\u0103 etap\u0103 \u00een ac\u0163iunile lor, care au dus la separatism, la proclamarea peste un an, la 2 septembrie 1990, a ,,republicii moldovene\u015fti nistrene\u201d, cu sediul \u00een Tiraspol.<\/p>\n

            Documentele propuse, au fost mai \u00eent\u00e2i validate \u00eenaintea sesiunii, a XIII-a a Sovietului Suprem, g\u0103zduit\u0103 de sala mare a Teatrului de Oper\u0103 \u015fi Balet aflat peste drum de Parcul cu aleea clasicilor \u015fi flancat de statuia lui \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt, devenit deja loc tradi\u0163ional de \u00eent\u00e2lnire \u015fi manifestare al moldovenilor, de prima Mare Adunare Na\u0163ional\u0103, de duminic\u0103, 27 august 1989, la care au participat c\u00e2teva sute de mii de cet\u0103\u0163eni, veni\u0163i din toate colturile republicii, \u00eentr-o organizare excelent\u0103, f\u0103r\u0103 incidente, f\u0103cut\u0103 de reprezentan\u0163ii Frontului Popular din Moldova, (\u00eenregistrat oficial ca asocia\u0163ie ob\u015fteasc\u0103 a cet\u0103\u0163enilor, \u00een urma decretului ,,Cu privire la modul provizoriu de \u00eenregistrare a asocia\u0163iilor ob\u015fte\u015fti ale cet\u0103\u0163enilor din RSS Moldoveneasc\u0103\u201d, adoptat la \u015fedin\u0163a Prezidiului Sovietului Suprem din 25 august 1989, adic\u0103 \u00een ajun).<\/p>\n

            Chiar de la \u00eenceputul lucr\u0103rilor, reprezentan\u0163i, ai rusofonilor, deputa\u0163i sau invita\u0163i, au \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 be\u0163e \u00een roate lucr\u0103rilor, de la lu\u0103ri de cuv\u00e2nt pentru modificarea ordinii de zi, cer\u00e2nd scoaterea legilor privind limba \u015fi alfabetul p\u00e2n\u0103 nu se va g\u0103si compromisul care i-ar \u00eemp\u0103ca \u015fi pe ei. Sau ca limba rus\u0103 s\u0103 fie legiferat\u0103 \u00een calitate de a doua limb\u0103 de stat, ori m\u0103car s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 limba de comunicare pe teritoriul republicii. S-a spus ca proiectele prezentate ar fi copii ale variantelor adoptate \u00een republicile baltice. La Tiraspol, doar, se aflau atunci \u00een grev\u0103 39 din cele 43 de \u00eentreprinderi din ora\u015f, dup\u0103 spusele primului secretar L. \u0162urcan, cer\u00e2nd ca problema alegerii limbii de lucru \u00een genere s\u0103 fie l\u0103sat\u0103 \u00een seama sovietelor locale. S-a propus \u015fi organizarea unui referendum privitor la utilizarea grafiei latine, deoarece alfabetul propus este identic cu cel rom\u00e2nesc \u015fi astfel se legifereaz\u0103 statutul limbii rom\u00e2ne (V. Iakovlev, doctor \u00een dreptul colhozurilor, ajuns membru al Academiei de \u015etiin\u0163e, un fel de ideolog al Mi\u015fc\u0103rii ,,Edinstovo\u201d \u015fi a separatismului, pe care l-am cunoscut personal \u00een 1990 \u015fi mi-a acordat un interviu \u00een numele grupului deputa\u0163ilor rusofoni).<\/p>\n

Au fost numeroase momente tensionate pe parcursul celor nu mai pu\u0163in de patru zile de dezbateri. Au fost cazuri c\u00e2nd deputa\u0163ii rusofoni au p\u0103r\u0103sit sala, motiv\u00e2nd c\u0103 trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 la telefon cu comitetele de grev\u0103 de la Tiraspol, R\u00eebni\u0163a sau Bemder. \u00cen final ra\u0163iunea a triumfat, mai ales c\u0103 era o presiune formidabil\u0103 din partea masei uria\u015fe de oameni, care au urm\u0103rit \u00een direct dezbaterile, fie \u00een Pia\u0163a din fa\u0163a Teatrului de Opera \u015fi Balet, dar \u015fi \u00een fa\u0163a televizoarelor sau aparatelor de radio.<\/p>\n

            Din stenogramele dezbaterilor furtunoase de atunci am re\u0163inut c\u00e2teva lu\u0103ri de cuv\u00e2nt  ale unor personalit\u0103\u0163i ale vie\u0163ii politice, de rena\u015ftere na\u0163ional\u0103 a moldovenilor de dincolo de Prut, (deoarece cei care locuiau \u00een apropierea grani\u0163ei de la Prut au putut s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 la televizor acele istorice momente).<\/p>\n

            Voi \u00eencepe cu c\u00e2teva fragmente din ,,Raportul privind proiectele de legi despre limba, prezentat de Mircea Snegur. ,,Pentru a salva limba moldoveneasc\u0103 de dispari\u0163ie nu-i de-ajuns s\u0103 fie reglementat\u0103 doar folosirea ei, ci este necesar ca \u015fi celelalte aproape 40 de procente din popula\u0163ia moldoveneasc\u0103 a republicii, care \u00een prezent nu cunoa\u015fte, sau slab \u00een\u0163elege moldoveneasc\u0103, s\u0103 capete posibilitatea de a o \u00eenv\u0103\u0163a\u2026 Limba moldoveneasc\u0103 a fost practic scoas\u0103 din uz, mai ales la ora\u015fe, \u015fi nu func\u0163ioneaz\u0103 nici \u00een sfera de stat, nici \u00een cea de partid, nici \u00een cea social\u0103, ca s\u0103 nu mai vorbim de domeniul \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnicii\u2026<\/p>\n

            Revenirea limbii moldovene\u015fti la alfabetul latin a fost sus\u0163inut\u0103 de majoritatea absolut\u0103 a persoanelor chestionate \u00een urma a dou\u0103 sondaje \u2013 sociologic \u015fi sociolingvistic \u2013 efectuate de savan\u0163i din republic\u0103, totodat\u0103, argumente \u00eempotriva revenirii scrisului moldovenesc la grafia latin\u0103 nu s-au dovedit a fi conving\u0103toare. Astfel, \u00een pres\u0103, \u00een unele lec\u0163ii \u0163inute \u00een fa\u0163a popula\u0163iei cel mai des a fost pomenit faptul c\u0103 renun\u0163area la alfabetul rus \u00eenseamn\u0103, chipurile, \u00eenc\u0103lcarea unor tradi\u0163ii seculare a scrisului \u00een Moldova. \u00cen realitate, moldovenii au utilizat secole la r\u00e2nd scrisul chirilic, care nu este una \u015fi acela\u015fi cu alfabetul rus. Scrierea chirilica propriu-zis\u0103 nu mai este folosit\u0103 de nimeni, nu numai de moldoveni\u2026<\/p>\n

            Actuala situa\u0163ie din republic\u0103 ne determin\u0103 s\u0103 promov\u0103m un bilingvism armonios. Aici trebuie f\u0103cute anumite preciz\u0103ri: nicidecum nu e vorba de bilingvismul de acum. \u015etim cu to\u0163ii c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, bilingvi erau, \u00een fond, numai moldovenii. Cealalt\u0103 parte a popula\u0163iei, cu rare excep\u0163ii, vorbea numai o singur\u0103 limb\u0103\u2026<\/p>\n

            Prezidiul Sovietului Suprem consider\u0103 c\u0103 limba de stat trebuie s\u0103-\u015fi exercite func\u0163iile \u00een toate domeniile \u015fi pe \u00eentreg teritoriul republicii. \u00cens\u0103, \u00een acela\u015fi regim, \u015fi \u00een special \u00een ora\u015fele Tiraspol, Bender \u015fi R\u00eebni\u0163a, s-au stabilit termene diferite de intrare \u00een vigoare a legii (1 ianuarie 1996, iar trecerea la grafia latin\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1995)\u2026 Sovietul Suprem poate s\u0103 prelungeasc\u0103 termenele prev\u0103zute. De ar fi dorin\u0163a de a \u00eensu\u015fi limba\u201d.<\/p>\n

            La r\u00e2ndul ei, cunoscuta poet\u0103 Leonida Lari, care era atunci deputat al poporului din URSS, a spus: ,,Nu s-a pomenit \u00een vecii vecilor, nici pe o parte a globului p\u0103m\u00e2ntesc, ca cineva s\u0103 fac\u0103 grev\u0103 \u00eempotriva limbii, numai la noi, \u00een aceast\u0103 biat\u0103 Moldov\u0103, are loc a\u015fa ceva\u2026<\/p>\n

            Stima\u0163i colegi ru\u015fi! Dumneavoastr\u0103 nu sunte\u0163i vinova\u0163i de cele \u00eent\u00e2mplate\u2026A\u0163i fost dezorienta\u0163i, pur \u015fi simplu, de psihoza fratelui mai mare, a\u0163i fost smul\u015fi de pe locurile de ba\u015ftin\u0103 \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i prin lume ca \u015fi unii din cop\u0103m\u00e2ntenii mei. Dar bie\u0163ii moldoveni care au umplut ora\u015fele Iunosti, Sugurt nu-\u015fi permit s\u0103 cear\u0103 limba moldoveneasc\u0103 de stat \u015fi de comunicare pe teritoriul moldovenesc?\u201d Alt deputat al poporului, scriitorul Ion Dru\u0163\u0103, venit special de la Moscova unde locuia \u015fi locuie\u015fte \u015fi acum, a declarat: ,,Tovar\u0103\u015fi, spune\u0163i-mi, dar unde a\u0163i fost voi \u00een toat\u0103 perioada, c\u00e2nd a predominat dictatul minorit\u0103\u0163ii, c\u00e2nd colhoznicii no\u015ftri se \u00eencurcau \u00eens\u0103il\u00e2nd cu greu frazele, dar vorbeau \u00een alt\u0103 limb\u0103 \u2013 limba rus\u0103? Unde a\u0163i fost pe parcursul dezvolt\u0103rii republicii, c\u00e2nd \u00een arhivele ei nu g\u0103se\u015fti nici un proces-verbal al \u015fedin\u0163elor Guvernului, Consiliului central al sindicatelor, sau al CC al PCM \u00een limba moldoveneasca? Nici o \u015fedin\u0163\u0103 oficial\u0103 nu s-a desf\u0103\u015furat \u00een limba poporului b\u0103\u015ftina\u015f, dar moldovenii mode\u015fti, niciodat\u0103 nu s-au pl\u00e2ns c\u0103 sunt discrimina\u0163i de minoritate\u2026\u201d<\/p>\n

            La r\u00e2ndul s\u0103u scriitorul Nicolae Dabija spunea: ,,\u2026a venit timpul ca limba comun\u0103 s\u0103 ne fie \u00een sf\u00e2r\u015fit, datorit\u0103 lui Gorbaciov, restructur\u0103rii, \u015fi limba acestei case. Nu numai \u015fi numai limba celor care ne-au p\u0103\u015fit pragul \u015fi pe care poporul nostru a \u015ftiut s\u0103-i \u00eent\u00e2mpine cu p\u00e2ine \u015fi sare. Starea \u00een care a ajuns azi limba este deplorabil\u0103. Iar acordarea statutului de limb\u0103 de stat limbii moldovene\u015fti nu va \u00eensemna dec\u00e2t legalizarea ei \u00een drepturi cu limba rus\u0103\u201d.<\/p>\n

            Regretatul actor Mihail Volontir, \u015fi el deputat al poporului \u00een Sovietul Unional de la Moscova, a fost foarte direct: ,,Limba de stat \u00een republic\u0103 trebuie s\u0103 fie numai limba moldoveneasc\u0103, pentru c\u0103 limba rus\u0103 este limba de stat \u00een Rusia\u2026 Cu at\u00e2t mai mult c\u0103, \u00een proiectele pe care le discut\u0103m azi, este scris negru pe alb c\u0103, Republica Moldova asigur\u0103 \u00eensu\u015firea de c\u0103tre nemoldoveni a limbii de stat pe gratis, f\u0103r\u0103 bani. F\u0103r\u0103 bani, adic\u0103 din buzunarul \u0163\u0103ranului moldovean, g\u0103gauz, ucrainean, rus, bulgar \u2013 ei vor pl\u0103ti pentru neglijen\u0163a admis\u0103 de at\u00e2\u0163ia ani sau, ca s\u0103 fiu mai clar, pentru lenevia noastr\u0103\u2026<\/p>\n

            Faptul c\u0103 peste o sut\u0103 de colective de la \u00eentreprinderi, reprezent\u00e2nd popula\u0163ie nemoldoveneasc\u0103, au declarat grev\u0103 \u015fi ne-au avertizat s\u0103 nu \u00eencepem sesiunea, constituie unicul caz \u00een istoria omenirii, c\u00e2nd cineva anun\u0163\u0103 grev\u0103 \u00eempotriva limbii poporului, pe p\u0103m\u00e2ntul c\u0103ruia tr\u0103iesc. Asta-i, dup\u0103 p\u0103rerea mea, prostia num\u0103rul unu a secolului XX\u201d. Toate aceste citate, care, consider, totalitatea r\u0103spunsurilor ra\u0163ionale fa\u0163\u0103 de preten\u0163iile rusofonilor separati\u015fti, au fost scoase din capitolul special acordat \u00een Memoriile sale de Mircea Snegur, vol. I, pp. 533-600).<\/p>\n

            S\u0103 mai consemn\u0103m drept concluzie, c\u0103 legile limbii au fost votate \u00een ansamblu cu un singur vot \u00eempotriv\u0103. Au trebuit s\u0103 se supun\u0103 marii majorit\u0103\u0163i \u015fi deputa\u0163ii rusofonilor. Pentru ei a fost doar o prim\u0103 etap\u0103 \u00een lupta lor pentru separatism.<\/p>\n

 <\/p>\n

                                   De la greve politice la separatism declarat<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

            Votarea legilor privind statutul limbii \u015fi grafia latin\u0103 de c\u0103tre Sovietul Suprem \u00een istorica zi de 31 septembrie 1989 a \u00eensemnat o prim\u0103 mare \u00eenfr\u00e2ngere pentru separati\u015ftii rusofoni, sili\u0163i s\u0103 voteze \u015fi ei de partea majorit\u0103\u0163ii. Au votat, dar au decis s\u0103 nu permit\u0103 aplicarea legilor \u00een zonele controlate de ei. \u00centorc\u00e2ndu-se \u00een ora\u015fele pe care le conduceau \u015fi manipulau au trecut la ample ac\u0163iuni greviste \u00eencep\u00e2nd cu 2 septembrie \u015fi care au \u00eencetat abia spre sf\u00e2r\u015fitul lunii. Potrivit unui bilan\u0163 statistic la greve au participat 177 de \u00eentreprinderi, cu peste 150.000 de muncitori, pierderile economice dep\u0103\u015find suma de 184 milioane ruble (apud M Snegur, op. cit. vol. I pp. 612-613).<\/p>\n

            Ele au fost coordonate de ,,Comitetul Republican de grev\u0103\u201d, condus de B. \u015etefan, care cerea: stoparea activit\u0103\u0163ii legilor despre limbi ca fiind necorespunz\u0103tore constitu\u0163iilor URSS \u015fi RSSM, Declara\u0163iei universale a drepturilor omului, cer\u00e2nd totodat\u0103 timp de anten\u0103 la radio \u015fi televiziune pentru a-\u015fi putea exprima direct \u015fi pe larg revendic\u0103rile grevi\u015ftilor, venirea \u00een republic\u0103 a unei comisii, a Sovietului Suprem al URSS, care s\u0103 analizeze la fa\u0163a locului situa\u0163ia.<\/p>\n

            Comisia special\u0103 a sosit operativ, ea fiind condus\u0103 de deputatul E. Auelbekov. S-au purtat discu\u0163ii ample, cu ,,comitetul de grev\u0103\u201d, mandatul principal al comisiei fiind \u00eencetarea grevelor, care afectau, nu doar economia republicii, dar \u015fi pe cea unional\u0103. De fapt \u00een acel debut de toamn\u0103, \u00een septembrie 1989, evenimente asem\u0103n\u0103toare cu cele din Moldova aveau loc pe \u00eentreg teritoriul URSS, ceea ce a constr\u00e2ns conducerea de la Kremlin s\u0103 adopte \u015fi publice urgent platforma proprie intitulat\u0103 ,,Despre politica na\u0163ional\u0103 a Partidului \u00een condi\u0163iile actuale\u201d, la o plenar\u0103 special\u0103 \u00een care se \u00eencerca temperarea situa\u0163iilor care deveniser\u0103 explozive, urma ca \u015fi la Chi\u015fin\u0103u s\u0103 aib\u0103 loc o plenar\u0103 similar\u0103, care s\u0103 dezbat\u0103 ,,platforma\u201d unional\u0103. Dar mai \u00eent\u00e2i trebuiau stopate grevele.<\/p>\n

            Reprezentan\u0163ii conducerii de la Chi\u015fin\u0103u au fost nevoi\u0163i s\u0103 se deplaseze \u00een Transnistria \u015fi s\u0103 \u00eencerce dialogul cu grevi\u015ftii. La mitingul din 3 septembrie 1989 in Pia\u0163a central\u0103 din Tiraspol erau aduna\u0163i 40.000 de grevi\u015fti \u015fi familiile lor. Mircea Snegur, recunoa\u015fte c\u0103 a fost acolo copios huiduit, fluierat, insultat. La \u00eenvinuirea adus\u0103 c\u0103 ar fi na\u0163ionalist, Snegur a r\u0103spuns c\u0103 el e moldovean, \u00ee\u015fi iube\u015fte poporul, ,,nu pot f\u0103r\u0103 cultura lui specific\u0103 \u015fi nu m\u0103 voi dezice de el pentru nimic in lume. Totodat\u0103, \u00eentreaga mea via\u0163\u0103 con\u015ftient\u0103 am fost un interna\u0163ionalist \u00een fire \u015fi pledez pentru prietenia dintre toate popoarele ce locuiesc pe teritoriul Moldovei\u2026 Adev\u0103rul este c\u0103 \u015fi familia mea e una interna\u0163ionalist\u0103, dar so\u0163ia rusoaic\u0103, a \u00eenv\u0103\u0163at limba moldoveneasc\u0103. A\u015fa c\u0103 dragi tiraspoleni, \u00een activitatea noastr\u0103 de mai departe hai s\u0103 ne baz\u0103m pe aceste realit\u0103\u0163i \u015fi concep\u0163ii\u201d, a \u00eendemnat el, dar n-a fost apreciat (ibidem. p. 605). Tot el conchide cu am\u0103r\u0103ciune, dup\u0103 experien\u0163ele tr\u0103ite \u00een acele zile \u00een ora\u015fele rusofone de la Nistru: ,,Orice ac\u0163iuni propagandistice \u00een mijlocul popula\u0163iei nemoldovene st\u00e2rnea ura fa\u0163\u0103 de moldoveni \u015fi limba lor. Era de ajuns s\u0103 vorbe\u015fti \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een strad\u0103, \u00een salonul mijloacelor de transport \u00een comun sau \u00een locurile de agrement, c\u0103 pe loc erai considerat om r\u0103u, na\u0163ionalist\u2026 La mitinguri, \u00eentruniri \u015fi alte manifest\u0103ri de la Tiraspol, erau acceptate numai ideile extremiste ale organizatorilor de greve. Propunerile constructive \u015fi apelurile de a g\u0103si c\u0103i rezonabile de ie\u015fire din impas erau respinse din start\u201d. (ibidem p.609).<\/p>\n

            Comisia sosit\u0103 de la Moscova, prin unii membri a \u00eencercat s\u0103 propun\u0103 convocarea unei noi Sesiuni pentru a anula legile adoptate, dar \u00een cele din urm\u0103 s-a mul\u0163umit cu efectuarea unei expertize juridice a legilor votate, dar cer\u00e2nd \u015fi examinarea propunerii comitetului de grev\u0103 privind acordarea statutului pentru limba rus\u0103 ca a doua limb\u0103 de stat, s\u0103 se garanteze conduc\u0103torilor \u015fi tuturor participan\u0163ilor la greve c\u0103 nu vor fi urm\u0103ri\u0163i \u015fi persecuta\u0163i, s\u0103 se garanteze protec\u0163ia juridic\u0103 tuturor na\u0163ionali\u015ftilor, condamn\u00e2nd orice manifestare de na\u0163ionalism, \u015fovinism, extremism, iar g\u0103g\u0103uzilor s\u0103 li se solu\u0163ioneze chiar \u00een acel an problema autonomiei. S-a \u00eencercat adoptarea unui proiect de acord \u015fi stoparea grevelor de pe 8 septembrie, dar ele au continuat \u00eenc\u0103 circa 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, abia la 25 septembrie activitatea relu\u00e2ndu-se pretutindeni. Comisia s-a \u00eentors la Moscova \u015fi pe baza raportului ei, la 22 septembrie 1989, Comisia pentru Politic\u0103 Na\u0163ional\u0103 \u015fi Rela\u0163ii \u00eentre Na\u0163iuni a Sovietului Na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor al Sovietului Suprem al URSS a adoptat o hot\u0103r\u00e2re special\u0103 ,,Cu privire la func\u0163ionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM\u201d. \u00cen ea se consemna c\u0103 , at\u00e2t Comisia, c\u00e2t \u015fi Institutul dreptului de stat al Academiei de \u015etiin\u0163e al URSS : ,,n-au fost comise \u00eenc\u0103lc\u0103ri serioase care ar leza drepturile constitu\u0163ionale ale cet\u0103\u0163enilor RSSM, din careva considerente, inclusiv independen\u0163a de apartenen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi, prin urmare, nu sunt temeiuri pentru a suprima sau \u00eentrerupe ac\u0163iunea Legii cu privire la func\u0163ionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM\u201d (ibidem pp.614-615).<\/p>\n

 <\/p>\n

            Rusofonii au trecut la o nou\u0103 etap\u0103 cer\u00e2nd deschis autonomie pentru zonele pe care le controlau.<\/span> Problema a fost pus\u0103 mai \u00eent\u00e2i, conform ziarului ,,Patriot\u201d din 25 august 1989, \u00een apelul unei ,,Adun\u0103ri a Cet\u0103\u0163enilor din satul Parcani, unde era un uria\u015f depozit al Armatei a 14 sovietice, \u00een care se impuneau revendic\u0103rile recunoscute ale liderilor rusofoni, amenin\u0163\u00e2nd c\u0103 \u00een caz de refuz, \u00ee\u015fi rezerv\u0103 dreptul de a cere autonomie pentru locuitorii din st\u00e2nga Nistrului \u015fi alipirea acestui teritoriu la RSS Ucrainean\u0103\u201d, (apud, ibidem p. 507).<\/p>\n

            \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acest ,,salt calitativ\u201d, de la greve politice la autonomie, la separatism, putem \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi opiniile fostului pre\u015fedinte Mircea Snegur, direct implicat \u00een acele evenimente. El scrie: ,,Anume \u00een timpul grevelor s-a prefigurat discordia dintre Transnistria \u015fi restul republicii. Mai mult, emisarii Tiraspolului, \u00een momentul \u00een care noi purtam tratative cu comitetul de grev\u0103, cutreierau toate localit\u0103\u0163ile regiunii, \u00eendemn\u00e2nd cet\u0103\u0163enii la acceptarea separatismului \u2013 prin crearea unei autonomii a ora\u015felor greviste \u015fi a 5 raioane din st\u00e2nga Nistrului. \u00cen felul acesta, directorii \u015fi-au demascat inten\u0163iile lor de perspectiv\u0103 de c\u0103tre for\u0163ele \u015fovine de la Moscova \u2013 la rug\u0103mintea deputa\u0163ilor I.Blohin, B. Palagniuk \u015f.a. Deci, putem afirma cu certitudine c\u0103 grevele au fost \u015fi o motiva\u0163ie pentru invocarea separatismului \u2026 Deja a doua zi dup\u0103 \u00eencetarea grevelor la Tiraspol a avut loc \u00eentrunirea reprezentan\u0163ilor ora\u015felor \u015fi raioanelor din st\u00e2nga Nistrului \u015fi ai ora\u015fului Bender. La ea s-a creat o comisie menit\u0103 s\u0103 elaboreze argumentele politice, juridice \u015fi economice pentru formarea a\u015fa zisei ,,republici autonome nistrene \u00een componenta rssm\u201d. Cei de la R\u00eebni\u0163a au propus desf\u0103\u015furarea unui referendum \u00een problemele autonomiei, atitudinea fa\u0163\u0103 de grafia latin\u0103, creierii \u00een RSSM a unui parlament bicameral, etc. Unicul care s-a pronun\u0163at \u00eempotriva ideilor separatiste a fost secretarul II al Comitetului Raional Slobozia al PCM, I Luca, \u2026nu credea \u00een seriozitatea acestor inten\u0163ii. Evenimentele ulterioare au demonstrat \u00eens\u0103 c\u0103 ne \u00een\u015felam amarnic\u201d, a conchis peste ani Mircea Snegur (op cit, vol. I, pp.613-614).<\/p>\n

            Dar, iat\u0103 \u015fi opinia principalului, \u00eenc\u0103 de atunci lider al separati\u015ftilor de la Tiraspol. Igor Smirnov scrie: Toat\u0103 puterea real\u0103 \u00een Tiraspolul grevist se concentra \u00een m\u00e2inile Comitetului Unit de grev\u0103, care a ap\u0103rut din Consiliul Unit al Colectivelor de Munc\u0103, format \u00een august. La mitingurile din Tiraspol, se adunau mai mult de 80.000 de oameni! Popula\u0163ia ora\u015fului era de 200.000 de locuitori.<\/p>\n

            Din punct de vedere formal scopurile n-au fost atinse, legile discriminatorii cu privire la func\u0163ionarea limbilor, Sovietul Suprem al RSSM le-a adoptat f\u0103r\u0103 amendamente. Greva a luat sf\u00e2r\u015fit \u015fi ne-am \u00eentors la locurile de munc\u0103\u2026. \u00cens\u0103 nu-i chiar a\u015fa! \u00cen primul r\u00e2nd, greva a avut o \u00eensemn\u0103tate organizatoric\u0103 colosal\u0103, consolid\u00e2nd oamenii, c\u0103lindu-i \u00een discursurile politice. \u00cen al doilea r\u00e2nd a fost rupt\u0103 blocada informa\u0163ional\u0103, \u0163ara a aflat adev\u0103rul despre cerin\u0163ele grevi\u015ftilor\u2026 \u00cen r\u00e2ndul 5, eram \u00een c\u0103utarea bazei teoretice, care ar fi \u00eendrept\u0103\u0163it tentativele de ap\u0103rare a drepturilor. Ne-am amintit c\u0103 Nistrenia a avut statalitatea sa \u00een perioada existen\u0163ei RSSM \u00een componen\u0163a Ucrainei \u00een anii 1924-1940, am r\u0103sfoit arhivele, literatura istoric\u0103 \u015fi juridic\u0103.<\/p>\n

            \u00cen r\u00e2ndul \u015fase, au \u00eenceput s\u0103 se uneasc\u0103 ora\u015fele \u015fi raioanele viitoarei Republici Moldovene\u015fti Nistrene, totodat\u0103 \u015fi ora\u015ful de pe malul drept al Nistrului \u2013 Bender, \u015fi a exprimat dorin\u0163a de a intra \u00een componen\u0163a autonomiei (pe atunci era vorba despre autonomie). \u00cen r\u00e2ndul \u015fapte, a fost format Consiliu unit al colectivelor de munc\u0103 (K.U.K.M), care a unit reprezentan\u0163ii clasei muncitoare \u0219i intelectualit\u0103\u0163ii, iar la sate \u2013 \u015fi pe s\u0103teni\u2026 \u00centr-un cuv\u00e2nt, greva a avut rezultate pozitive\u201d (I. Smirnov, op. cit. pp. 26-27).<\/p>\n

            S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m. \u00een acela\u015fi context, c\u0103 s-a \u015fi trecut la fapte. Astfel, pe 3 decembrie 1989, Sovietul Or\u0103\u015fenesc R\u00eebni\u0163a a organizat un referendum consultativ la nivel de ora\u015f privind acordarea statutului de teritoriu autonom ora\u015fului R\u00eebni\u0163a \u015fi formarea ,,republicii autonome transnistrene \u00een componen\u0163a RSSM, \u00een care s\u0103 aib\u0103 drepturi egale toate limbile\u201d.<\/p>\n

            \u00cen luna noiembrie \u00een toat\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 \u00een ziua de 7, era marcat\u0103 aniversarea Marii Revolu\u0163ii Socialiste Bol\u015fevice, iar trei zile mai t\u00e2rziu, Ziua Mili\u0163iei. \u00cen 1989 aceste anivers\u0103ri au generat evenimente \u00een premier\u0103. Astfel, \u00een diminea\u0163a zilei de 7 noiembrie, demonstran\u0163ii, in frunte cu lideri ai Frontului Popular au blocat accesul \u00een Pia\u0163a (atunci a Victoriei= Pobeda, azi a Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale, unde e sediul Guvernului, Parcul Catedralei, iar pe o latur\u0103 de intrare \u00een Gr\u0103dina public\u0103 este statuia lui \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt). Tancurile \u015fi restul tehnicii militare s-au oprit \u015fi au fost nevoite s\u0103 fac\u0103 apoi cale \u00eentoars\u0103. A fost unicul caz \u00een URSS de z\u0103d\u0103rnicire a paradei militare, consemneaz\u0103 M Snegur (p.636), iar istoricii Nicolaie Enciu \u015fi Ion Pavelescu, o consider\u0103 drept ,,o str\u0103lucit\u0103 pagin\u0103 de demnitate na\u0163ional\u0103, o dovad\u0103 c\u0103 for\u0163a brut\u0103 putea fi \u00eenl\u0103turat\u0103 \u015fi cu m\u00e2inile goale\u201d(apud. Istoria Basarabiei\u2026 p.494). Peste alte trei zile, c\u00e2nd era Ziua Mili\u0163iei Sovietice, s-a produs un alt incident \u00een urma c\u0103ruia un mili\u0163ian a tras focuri de arm\u0103, fapt ce a provocat un protest, blocarea \u015fi incendierea sediului Ministerului de Interne aflat pe Bulevardul central (atunci V. I. Lenin, azi \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt). Ministru era Vladimir Voronin, dar atunci a procedat cu tact, i-a eliberat pe demonstran\u0163ii re\u0163inu\u0163i \u015fi nu a admis utilizarea armelor. S\u0103 mai amintim \u015fi alte dou\u0103 evenimente care au marcat zilele imediat urm\u0103toare: Pe 12 noiembrie la Comrat a fost convocat un a\u015fa-zis congres extraordinar al g\u0103g\u0103uzilor, unde s-a decis formarea ,,republicii sovietice autonome g\u0103g\u0103uze\u201d \u015fi a cerut Sovietului Suprem de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi Congresului II al deputa\u0163ilor din URSS aprobarea acestei decizii. Apoi pe 16 noiembrie, \u00een urma evenimentelor amintite, pe care nu a reu\u015fit s\u0103 le pre\u00eent\u00e2mpine \u015fi controleze, Semion Grosu \u015fi-a depus ,,cererea de plecare\u201d din func\u0163ia de prim secretar al Partidului Comunist fiind \u00eenlocuit cu Petru Lucinschi. A urmat pe 21-24 noiembrie 1989, o nou\u0103 sesiunea (a XIV-a) a Sovietului Suprem al RSSM, c\u00e2nd s-a mai produs, consider, un fapt semnificativ. Atunci deputa\u0163ii separati\u015fti nistreni, \u00een frunte cu I. Blohinm V. Solonari, P.\u0162\u00eemai, L. \u0162urcan, care propuser\u0103 trecerea la un parlament bicameral, dup\u0103 modelul de la Moscova, adic\u0103 \u015fi o camer\u0103 a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor, ca legile s\u0103 fie adoptate, nu cu majoritate simpl\u0103, ci cu 2\/3 din voturi. Supus\u0103 la vot, propunerea acestora nu a acumulat nici treimea de voturi propus\u0103. A fost un nou semnal c\u0103 ei nu-\u015fi mai pot impune la Chi\u015fin\u0103u propriile idei. De aceea s-au concentrat pe organizarea noilor alegeri la nivel republican, ca s\u0103 trimit\u0103 \u015fi mai mul\u0163i deputa\u0163i la Chi\u015fin\u0103u, iar \u00een paralel s\u0103 continue ac\u0163iunile de reclamare a autonomiei. <\/p>\n

            Alegerile, primele cu candidaturi multiple sau alternative, au avut loc \u00een dou\u0103 tururi de scrutin, pe 25 februarie \u015fi 10 martie 1990. Pentru cele 380 de mandate de deputat au fost 1892 de candida\u0163i, adic\u0103 de la 2 la 20 pe un loc!. De data aceea s-a produs o ,,primenire\u201d radical\u0103, 338 dintre deputa\u0163i fiind ale\u015fi pentru prima dat\u0103. Interesant\u0103 \u015fi decisiv\u0103 a fost \u00eens\u0103 componen\u0163a etnic\u0103 nou\u0103, \u00een Soviet, (care va purta \u00een cur\u00e2nd numele de Parlament) au fost ale\u015fi 259 moldoveni, 57 ru\u015fi, 35 de ucraineni, 8 bulgari \u015fi 13 g\u0103g\u0103uzi. Ei se vor grupa pe ,,frac\u0163iuni\u201d: Via\u0163a Satului = Agrarieni, Democra\u0163i = Fronti\u015fti, Independen\u0163i, Sovie\u0163kaia Moldavia = transnistreni \u015fi Budjac=al g\u0103g\u0103uzilor \u015fi altor deputa\u0163i din sudul tarii.<\/p>\n

            \u00centre timp \u00een zona Transnistriei, unde dup\u0103 m\u0103rturisirile lui Smirnov, reprezentan\u0163ii Comitetului unit al colectivelor de munc\u0103 au ob\u0163inut majoritatea ,,ca s\u0103 nu spunem toate mandatele, iar el, de\u015fi mai t\u00e2n\u0103r (fiind n\u0103scut \u00een 1941 tocmai \u00een peninsula Kamciatka de la Pacific, deci avea 49 de ani) a fost trimis ca deputat la Chi\u015fin\u0103u\u201d. \u00cenaintea alegerilor parlamentare, pe 28 ianuarie 1990 la Tiraspol s-au organizat un referendum prin care se cerea acordarea pentru ora\u015ful Tiraspol a statutului de teritoriu autonom \u015fi oportunitatea intr\u0103rii ora\u015fului cu suburbiile sale (Dnevstrovsc, Cremenciug) \u00een componenta r.s.s. nistrene, \u00een cazul \u00een care va fi format\u0103.<\/p>\n

            Noul parlament de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi-a \u00eenceput lucr\u0103rile \u00een noua cl\u0103dire special ridicat\u0103 (unde se afl\u0103 sediul Pre\u0219edin\u021biei, peste drum de cel al fostului Comitet Central, unde e acum Parlamentul).                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   <\/p>\n

            \u00cenainte de a discuta despre activitatea noului for parlamentar (la care am asistat personal, ca prim corespondent de pres\u0103 venit din Rom\u00e2nia, transmi\u0163\u00e2nd periodic timp de peste un an, \u00eencep\u00e2nd de la sf\u00e2r\u015fitul lui aprilie 1990, coresponden\u0163e pentru Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 la Bucure\u015fti), trebuie subliniat un alt fapt care a avut o \u00eenr\u00e2urire deosebit\u0103 asupra vie\u0163ii politice, nu doar de la Chi\u015fin\u0103u, dar \u015fi de la Tiraspol.<\/p>\n

            Este vorba de Revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103, care a dus la r\u0103sturnarea regimului Ceau\u015fescu \u015fi desfiin\u0163area Partidului Comunist. Prutul \u00eenceta s\u0103 mai fie o frontier\u0103 nepenetrabil\u0103, zidul cu s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 dintre fra\u0163i. Pentru cei de la Tiraspol ,,pericolul fraterniz\u0103rii, a unirii cu Rom\u00e2nia\u201d, devenea o perspectiv\u0103 tot mai concret\u0103 \u015fi \u00eenfrico\u015f\u0103toare pentru ei, cei care ne numeau ,,fasci\u015ftii ocupan\u0163i rom\u00e2ni!). Noi, cei din Rom\u00e2nia prin\u015fi \u00een v\u00e2ltoarea evenimentelor tumultoase de atunci, poate c\u0103 am uitat de acele manifest\u0103ri de solidaritate cu adev\u0103rat fr\u0103\u0163easc\u0103. S\u0103 amintesc doar faptul c\u0103 pe 28 decembrie 1989 a venit la Bucure\u015fti un grup de 35 de medici \u00eenzestra\u0163i cu echipamente, plus medicamente \u00een valoare de 25.000 de ruble, s-au colectat \u015fi expediat p\u00e2n\u0103 pe 3 ianuarie 1990, 123 de vagoane, 5 avioane, plus numeroase camioane totaliz\u00e2nd 2500 tone m\u0103rfuri alimentare \u015fi industriale, s-au str\u00e2ns \u015fi predat 3542 litri de s\u00e2nge de la 12.000 de donatori voluntari (apud M Snegur. op. cit. vol. I p. 673). Am asistat personal la venirea a 5 camioane cu ajutoare peste barajul de pe Prut de la St\u00eenca-Coste\u015fti.<\/p>\n

            Primul legislativ ales \u00een mod democratic \u015fi-a desf\u0103\u015furat lucr\u0103rile primei sale sesiuni \u00een perioada 17 aprilie – 28 iulie 1990, c\u00e2nd a adoptat o serie de hot\u0103r\u00e2ri deosebite privind evolu\u0163iile viitoare, fiind totodat\u0103 \u015fi ultima \u00een care la lucr\u0103ri au participat \u015fi deputa\u0163i ale\u015fi \u00een zonele rusofone, de la Bender \u015fi dincolo de Nistru. \u00cen urma e\u015fecurilor suferite ei au decis s\u0103 se retrag\u0103 definitiv f\u0103c\u00e2nd pasul decisiv pentru separatism.<\/p>\n

            Privind cronologic desf\u0103\u015furarea lucr\u0103rilor \u015fi confrunt\u0103rile, opozi\u0163ia deputa\u0163ilor rusofoni separati\u015fti, primul moment tensionat a fost legat de adoptarea simbolisticii na\u0163ionale, adic\u0103 a tricolorului. Au votat 22 deputa\u0163i \u00eempotriv\u0103 \u015fi au fost 14 ab\u0163ineri, (s\u0103 ne amintim c\u0103 erau atunci 57 deputa\u0163i ru\u015fi, 35 ucraineni \u015fi 13 g\u0103g\u0103uzi). Din 1940, c\u00e2nd au venit sovieticii, au impus un drapel \u00een culorile ro\u015fu \u2013 verde – ro\u015fu, care, potrivit Comisie ce a studiat am\u0103nun\u0163it evolu\u0163ia simbolisticii a fost \u00een perioada medieval\u0103 steag turcesc al flotei otomane care naviga atunci pe Dun\u0103re, Nistru \u015fi Prut. ,,Nistrenia\u201d lui Igor Smirnov a p\u0103strat acela\u015fi drapel care flutur\u0103 acum pe cl\u0103dirile oficiale de la Bender \u015fi de dincolo de Nistru. De amintit c\u0103, doar cu un an \u00eenainte, la plenara CC din 11 mai 1989, primul secretar Semion Grosu declara de la tribun\u0103: ,,\u00cen ultimul timp, la mitinguri \u015fi manifesta\u0163ii, tot mai des este \u00een\u0103l\u0163at drapelul ro\u015fu \u2013 galben – albastru, care, chipurile, este drapelul tradi\u0163ional al Moldovei. \u00cen realitate \u00eens\u0103 conform informa\u0163iilor care s-au p\u0103strat din timpul domniilor lui \u015etefan cel Mare,. Petru Reare\u015f \u015fi Ieremia Movil\u0103, nici steagurile militare, nici cele domne\u015fti nu au fost asem\u0103n\u0103toare tricolorului. Este \u015ftiut c\u0103 tricolorul, pentru prima data, a ap\u0103rut \u00een anii 30 – 40 ai secolului XIX, \u00een cnezatul Valahilor care ulterior, a devenit drapelul oficial al statului burghez rom\u00e2n, format \u00een urma unirii cnezatelor\u201d (apud. M Snegur, I p. 483). \u00cen fond, aceasta era teza oficial\u0103 a istoriografiei sovietice.<\/p>\n

            Dac\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, pe 27 aprilie 1990 tricolorul a fost arborat solemn pe noua cl\u0103dire a parlamentului (de c\u0103tre deputatul Gh. Ghimpu, cel care p\u0103timise pentru c\u0103 sus\u0163inuse cauza na\u0163ional\u0103), \u00een ora\u015fele transnistrene, s-a interzis arborarea sa ori a fost smuls \u015fi distrus acolo unde s-a reu\u015fit punerea sa. Motiva\u0163ia o g\u0103sim \u00een primul r\u00e2nd \u00een memoriile deja citate ale liderului lor, I. Smirnov: ,,Acest drapel, identic cu cel rom\u00e2nesc, trezea memoria oamenilor, amintirea despre ocupa\u0163ia rom\u00e2n\u0103. Ar fi fost straniu, dac\u0103 deputa\u0163ii ale\u015fi \u00een Soviete ar fi arborat tricolorul deasupra cl\u0103dirilor oficiale (\u00een Chi\u015fin\u0103u de acum se vorbea despre unirea ,,a dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti\u201d). De\u015fi \u00een Slobozia \u015fi \u00een Dub\u0103sari secretarii comitetelor raionale de partid \u015fi pre\u015fedin\u0163ii Sovietelor \u015fi comitetelor executive \u00eentr-adev\u0103r au \u00eencercat arborarea drapelului nou\u2026 \u00cens\u0103 ele erau smulse \u00een decurs de o zi\u201d (I. Smirnov, op. cit. p.35).<\/p>\n

            O cu totul alt\u0103 atitudine a avut un alt conduc\u0103tor, tot rusofon, dar care a \u00een\u0163eles imperativele noi. Este vorba tot de primul secretar de la B\u0103l\u0163i, V.Iovv, care dup\u0103 ce a votat \u00een Parlament pentru, revenit acas\u0103 la B\u0103l\u0163i, a organizat un mare miting \u015fi \u00eentr-o atmosfer\u0103 solemn\u0103 a arborat pe cl\u0103direa Sovietului raional Tricolorul. (Tot el a dispus editarea ziarului raional \u015fi \u00een grafie latin\u0103, cu sprijinul redac\u0163iei ,,Clopotul\u201d de la Boto\u015fani).<\/p>\n

            Un alt moment de controvers\u0103 a fost \u00een 31 mai c\u00e2nd s-a discutat proiectul de hot\u0103r\u00e2re de recunoa\u015ftere a independen\u0163ei Lituaniei, asemenea act fiind apoi adoptat numai de conducerea de la Chi\u015fin\u0103u, dintre republicile unionale. Aceasta \u00eensemna \u00een fond separatism fa\u0163\u0103 de URSS, dar Smirnov \u015fi ai s\u0103i puteau concepe \u015fi accepta, dar f\u0103r\u0103 dezlipirea de Moscova.<\/p>\n

            Pe data de 6 mai 1990, \u00een organizarea Fronului Popular din Moldova \u015fi al Ligii Culturale pentru unitatea rom\u00e2nilor de pretutindeni din Rom\u00e2nia a avut loc ,,Podul de flori\u201d cea mai mare \u00eent\u00e2lnire de suflet a rom\u00e2nilor de pe ambele maluri ale Prutului, la care au participat nu doar locuitori din zon\u0103, ci \u015fi cei veni\u0163i din diferite p\u0103r\u0163i ale Rom\u00e2niei \u015fi Republicii Moldova. A fost un prilej de revedere peste decenii ale unor rude, dar atunci s-au \u015fi legat spontan prietenii, urmate de vizite reciproce \u015fi chiar de c\u0103s\u0103torii.                             <\/em><\/p>\n

            A fost de data aceasta un prilej de agitare a rom\u00e2nofobiei, a pericolului unirii iminente cu Rom\u00e2nia \u015f.a.m.d, \u00eentreg arsenalul propagandei de tip sovietic. Spre exemplu, un \u015fef din cadrul trupelor de gr\u0103niceri sovietici de la Prut a declarat presei c\u0103 pentru 6 mai na\u0163ionali\u015ftii rom\u00e2ni \u015fi cei moldoveni planific\u0103 nimicirea fortifica\u0163iilor de frontier\u0103 dintre Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova. Informa\u0163ia a fost preluat\u0103 \u015fi amplificat\u0103, nu doar de presa de la Tiraspol sau Bender, dar \u015fi la Moscova, cotidianul ,,Izvestia\u201d a scris ca Frontul Popular agita lumea pentru trecerea hotarului \u00een semn de protest contra existentei sale pe r\u00e2ul Prut, etc.<\/p>\n

            Situa\u0163ia era \u00een continua tensionare at\u00e2t dincolo de Nistru, dar \u015fi la Chi\u015fin\u0103u, \u00eentr-o corela\u0163ie str\u00e2ns\u0103. La Chi\u015fin\u0103u, \u00een \u015fedin\u0163ele deputa\u0163ilor rusofoni, au avut surpriza nepl\u0103cut\u0103 ca unul din deputa\u0163ii din zon\u0103, doamna L. Dicusar, a dat citire unui apel al moldovenilor din Tiraspol \u00een care li se cerea parlamentarilor s\u0103 le ia ap\u0103rarea. Ace\u015ftia erau persecuta\u0163i prin toate mijloacele: mul\u0163i erau nevoi\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 ora\u015ful din cauza batjocorii la care erau supu\u015fi, faptul c\u0103 cei 30.000 de moldoveni nu dispuneau de nici o \u015fcoal\u0103 sau gr\u0103dini\u0163\u0103 \u00een limba lor, deputa\u0163ii rusofoni au refuzat s\u0103-\u015fi primeasc\u0103 mandatele \u00een Sovietul or\u0103\u015fenesc scrise \u00een grafia latin\u0103, iar Institutul pedagogic se transforma \u00eentr-o institu\u0163ie exclusiv rusofon\u0103 (ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat). Semnatarii apelului au cerut venirea unei comisii pentru a vedea situa\u0163ia la fa\u0163a locului. Ea s-a deplasat, a scris raportul, dar situa\u0163ia nu s-a a ameliorat, ci din contr\u0103. Alte sesiz\u0103ri au venit, de exemplu, de la o \u015fcoala tehnic\u0103 de medicin\u0103 veterinar\u0103 din raionul Grigoriopol, unde elevii moldoveni erau teroriza\u0163i pentru c\u0103 refuzau s\u0103 acorde ajutor b\u0103nesc grevi\u015ftilor de la Tiraspol. \u00cen plus deputata L. Dicusar era \u015ficanat\u0103, organiz\u00e2ndu-se la Tiraspol mitinguri pentru condamnarea ei datorit\u0103 curajului de a citi apelul moldovenilor persecuta\u0163i, scriindu-se \u015fi lozinci def\u0103im\u0103toare pe pere\u0163ii locuin\u0163ei sale. Singurul ziar \u00een limba rom\u00e2n\u0103 care mai ap\u0103rea la Tiraspol ,,Adev\u0103rul nistrean\u201d a fost \u00eenchis cu motiva\u0163ia lipsei de finan\u0163are. Pentru ziarele rusofone erau resurse financiare.<\/p>\n

            \u00centre timp, la Chi\u015fin\u0103u s-a produs un incident \u00eenc\u0103 nedeplin edificat, de\u015fi au trecut dou\u0103 decenii de atunci. Deoarece \u015fedin\u0163ele deputa\u0163ilor erau transmise la radio cei din preajma cl\u0103dirii, din ora\u015f \u015fi din \u0163ar\u0103 urm\u0103reau dezbaterile \u015fi le comentau. Unii aplaudau sau huiduiau pe unii deputa\u0163i la intrarea \u00een cl\u0103dire. \u00cen seara de 22 mai 1990, la ie\u015firea de la \u015fedin\u0163\u0103 deputa\u0163ii din grupul ,,Sovie\u0163kaia Moldavia\u201d au fost ataca\u0163i, lovi\u0163i de un grup de ,,gardi\u015fti\u201d (un fel de g\u0103rzi na\u0163ionale ap\u0103rute \u00een acele zile, ca r\u0103spuns la organizarea unor ,,deta\u015famente de ap\u0103rare\u201d ale rusofonilor nistreni, dup\u0103 mitingul moldovenilor de la Varni\u0163a, o suburbie a Benderului (acum acolo la Varni\u0163a o strad\u0103 desparte teritoriile aflate sub administra\u0163ia puterii de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi a celei separatiste de la Tiraspol!). \u00cen Memoriile sale M Snegur scrie: ,,R\u0103m\u00e2ne o enigm\u0103 cine i-a organizat. Cum au ap\u0103rut, a\u015fa au \u015fi disp\u0103rut. Se zvonea c\u0103 animatorul, creierii unei asemenea for\u0163e (Garda Na\u0163ional\u0103 n.a.) ar fi dl. A. \u0162urcanu. Dar \u00een virtutea evenimentelor schimb\u0103toare \u015fi a dispari\u0163iei ,,gardi\u015ftilor\u201d, a\u015fa \u015fi nu s-a revenit \u00een investigarea cazului dat (p.774). Ca urmare deputa\u0163ii rusofoni au p\u0103r\u0103sit sesiunea Sovietului Suprem \u00een 23 mai. A urmat scandalul mediatic, presa de limb\u0103 rusa dezl\u0103n\u0163uindu-se.<\/p>\n

            \u00cen una din \u015fedin\u0163ele Sovietului Suprem de la Moscova deputatul poporului al URSS, transnistreanul B.Palagniuk a dat citire apelului grupului de deputa\u0163i agresat ,,Sovie\u0163kaia Moldavia\u201d, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 ei au p\u0103r\u0103sit Legislativul Moldovei din cauza atitudinii ostile din partea pre\u015fedintelui \u015fi a celorlal\u0163i deputa\u0163i, neav\u00e2nd la Chi\u015fin\u0103u condi\u0163ii pentru a-\u015fi exercita mandatul dat de alegatori, iar ei au revenit acas\u0103 s\u0103-\u015fi asigure condi\u0163ii de lucru prin crearea autonomiei transnistrene \u00een componen\u0163a Uniunii Sovietice.<\/p>\n

            Adev\u0103rata cauz\u0103 a p\u0103r\u0103sirii Parlamentului de la Chi\u015fin\u0103u o recunoa\u015fte, \u00eentr-un fel mai t\u00e2rziu, \u00eensu\u015fi liderul lor, Igor Smirnov \u00een memoriile sale. Atunci el tocmai fusese ales la \u00eenceputul lui aprilie 1990, ca pre\u015fedinte al Sovietului or\u0103\u015fenesc Tiraspol, \u00eenving\u00e2ndu-l pe vechiul nomenklaturist L. \u0162urcan, care fusese secretarul comitetului raional. Despre participarea sa \u015fi a tovar\u0103\u015filor s\u0103i de idei el m\u0103rturise\u015fte: ,,\u00cen sala parlamentului toate erau hot\u0103r\u00e2te din timp, dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00eenc\u0103 p\u00e2n\u0103 la deschiderea sesiunii. Nou\u0103 nu ne d\u0103deau voie s\u0103 spunem nici un cuv\u00e2nt. \u00cens\u0103 noi nu ne l\u0103sam b\u0103tu\u0163i. Din nou \u00eencercam a lua cuv\u00e2ntul. Dar totul era \u00een zadar, vot\u00e2nd ei nu luau \u00een considera\u0163ie propunerile noastre. \u00cen a\u015fa mod \u00eei interesa problemele minorit\u0103\u0163ilor!… \u00cen Sovietul Suprem nu chiar to\u0163i erau na\u0163ionali\u015fti, recunoa\u015fte Smirnov. Erau mul\u0163i deputa\u0163i care nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau ideile na\u0163ionali\u015ftilor, de exemplu, deputa\u0163ii agrarieni\u2026 \u00cen parlament toate \u00eencerc\u0103rile deputa\u0163ilor din ,,Intevijenie\u201d care au format grupul ,,Sovie\u0163kaia Moldavia\u201d \u00een componen\u0163a c\u0103reia am intrat \u015fi noi, sufereau e\u015fec dup\u0103 e\u015fec, \u00eens\u0103, aceasta \u015fi mai tare \u00eent\u0103rea convingerea noastr\u0103: N-aveam ce c\u0103uta aici \u2013 timp pierdut \u00een zadar (ibidem pp.33 si 36).<\/p>\n

            R\u0103m\u00e2n\u00e2nd ,,acas\u0103\u201d, deputa\u0163ii rusofoni separati\u015fti au convocat pe 2 iunie \u00een satul Parcani, av\u00e2nd \u00een preajm\u0103 o important\u0103 baz\u0103 militar\u0103 sovietic\u0103, a\u015fa numitul ,,congres al deputa\u0163ilor de toate nivelurilor din zona nistrean\u0103\u201d, unde au hot\u0103r\u00e2t crearea unor zone economice libere, form\u00e2nd pentru aceasta un consiliu coordonator, cu prerogative prin care legile adoptate la Chi\u015fin\u0103u puteau avea efecte acolo numai dup\u0103 aprobarea lor de c\u0103tre acel consiliu. Aceste hot\u0103r\u00e2ri au fost luate \u00een pofida protestelor, a aten\u0163ion\u0103rii celor prezen\u0163i de c\u0103tre reprezentantul oficial al Parlamentului de la Chi\u015fin\u0103u, V. Pu\u015fca\u015f. Astfel s-a \u00eenceput constituirea acolo de organisme proprii de putere, menite s\u0103 le dubleze pe cele republicane cu investitura Chi\u015fin\u0103ului.<\/p>\n

            Situa\u0163ia era tensionat\u0103 nu doar \u00een Republica Moldova, dar \u015fi la nivel unional. La Moscova Congresul deputa\u0163ilor poporului din URSS a condamnat \u00eentr-o declara\u0163ie proprie pactul Molotov-Ribbentrop, iar cele trei republici baltice, hot\u0103r\u00e2ser\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Uniunea. Ca urmare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 salveze situa\u0163ia, la \u015fedin\u0163a Consiliului Federa\u0163iei din 12 iunie 1990, Mihail Gorbaciov, care va fi reales secretar general al partidului la Congresul \u0163inut \u00een perioada 2-13 iulie (c\u00e2nd l-a \u00eenvins la vot pe Ligaciov) a propus un nou tratat unional. Atunci a ap\u0103rut contrapropunerea sus\u0163inut\u0103 de Boris El\u0163\u00een de realizare, nu a unei uniuni sau federa\u0163ii, ca p\u00e2n\u0103 atunci, ci a unei confedera\u0163ii, prin tratate directe dintre republicile unionale. Aceasta \u00eensemna ca majoritatea absolut\u0103 a func\u0163iilor centrului s\u0103 fie transmise republicilor confederate, inclusiv toate \u00eentreprinderile industriale, p\u00e2n\u0103 atunci direct subordonate Moscovei. Ori a\u015fa ceva \u00eensemna un fapt inadmisibil, mortal, pentru conduc\u0103torii rusofonilor din ora\u015fele de pe Nistru. \u00censemna s\u0103 accepte astfel ,,jugul\u201d moldovenilor de la Chi\u015fin\u0103u. \u00cen plus, la Moscova, El\u0163\u00een \u015fi Sovietul Federatiei Ruse adoptase deja declara\u0163ia despre suveranitate. Exemplul a fost repede urmat de Chi\u015fin\u0103u \u015fi \u00een alte republici unionale.<\/p>\n

            Pe 23 iunie 1990 parlamentul a adoptat cu majoritate absolut\u0103 de voturi ,,Declarat\u0103 cu privire la suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldova. Potrivit textului; ,,Republica Sovietica Socialist\u0103 Moldova, este un stat unitar indivizibil (art.3), prioritatea Constitu\u0163iei \u015fi a legilor RSS Moldova pe \u00eentreg teritoriul ei. Legile \u015fi alte acte normative unionale se pun \u00een aplicare \u00een Moldova numai dup\u0103 ratificarea (aprobarea) lor de c\u0103tre Sovietul Suprem al Republicii, iar efectele celor aflate \u00een vigoare, dar care contravin suveranit\u0103\u0163ii Moldovei se suspend\u0103 (art.5). Ca stat suveran, RSS Moldova are dreptul s\u0103 intre \u00een uniuni de state, deleg\u00e2ndu-le benevol unele \u00eemputerniciri, s\u0103 retrag\u0103 aceste \u00eemputerniciri sau s\u0103 ias\u0103 din aceste uniuni \u00een modul stabilit prin tratatul \u00een vigoare (art.6). \u00cen Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldova se instituie cet\u0103\u0163enia republican\u0103 (art.8). Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldova, ca subiect egal \u00een drepturi al rela\u0163iilor \u015fi tratatelor interna\u0163ionale se declar\u0103 zon\u0103 demilitarizat\u0103 (art.12) \u015fi Prezenta Declara\u0163ie serve\u015fte drept baz\u0103 pentru elaborarea noii Constitu\u0163ii a RSS Moldova, perfec\u0163ionarea legisla\u0163iei republicane \u015fi drept punct de plecare \u00een preg\u0103tirea \u015fi \u00eencheierea Tratatului unional dintre RSS Moldova \u015fi comunitatea statelor suverane (art.13 ultimul).<\/p>\n

            \u00cen aceea\u015fi zi, 23 iunie 1990 a fost aprobat\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00e2rea ,,Cu privire la avizul comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridic\u0103 a tratatului sovieto-german de neagresiune \u015fi a protocolului adi\u0163ional secret din 23 august 1939, precum \u015fi consecin\u0163ele lor pentru Basarabia \u015fi Bucovina de Nord\u201d. C\u00e2teva preciz\u0103ri: comisia amintit\u0103 fusese instituita de Prezidiu la 11 ianuarie 1990; \u00een acea perioad\u0103 oficialit\u0103\u0163ile de la Kiev se preg\u0103teau s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 \u00een regiunea Odesa, adic\u0103 \u00een sudul Basarabiei ,,Aniversarea a 50-a a reunirii Basarabiei cu RSS Ucrainean\u0103\u201d!, iar peste un an, pe 26 iunie 1991, la Chi\u015fin\u0103u a avut loc Conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 cu genericul ,,Pactul Molotov-Ribbentrop \u015fi consecin\u0163ele lui pentru Basarabia\u201d.<\/p>\n

            Ce a \u00eensemnat aceste noi evolu\u0163ii pentru liderii separati\u015fti? Afl\u0103m r\u0103spuns tot \u00een memoriile liderului lor Igor Smirnov: ,,Pe data de 23 iunie 1989 Sovietul Suprem al RSSM a adoptat Declara\u0163ia de suveranitate, prin aceasta a \u00eenceput procesul de ie\u015fire din URSS\u2026Ce \u00eenseamn\u0103 acest pas a legislativului din Chi\u015fin\u0103u pentru Nistreni? Doar una \u2013 claritatea final\u0103 a perspectivei. Dorind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een componen\u0163a statului unitar – URSS, trebuia s\u0103 lupt\u0103m pentru crearea statului propriu, propriei republici. Cu at\u00e2t mai mult c\u0103 baza juridic\u0103 pentru crearea Republicii Nistrene a preg\u0103tit-o \u00eensu\u015fi parlamentul Moldovei, adopt\u00e2nd la 23 iunie concluziile comisiei speciale \u00een privin\u0163a pactului Ribbentrop-Molotov, prin care se recuno\u015ftea c\u0103 RSSM a fost format\u0103 nelegitim, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Tiraspolul, raioanele Kamenka, R\u00eebni\u0163a, Dub\u0103sari, Grigoriopol \u015fi Slobozia, care p\u00e2n\u0103 la acel moment erau, \u00een componen\u0163a Ucrainei, de asemenea au fost incluse nelegitim \u00een componen\u0163a RSSM\u201d (op. cit. pp. 39-40).<\/p>\n

            A urmat o ,,vacan\u0163\u0103 de var\u0103\u201d a parlamentarilor, iar la apari\u0163ia toamnei, pe 31 august 1990 a avut loc o mare manifestare de suflet \u00een Chi\u015fin\u0103u, un spectacol grandios pentru a marca prima aniversare a adopt\u0103rii Legilor privind limba \u015fi alfabetul s\u0103rb\u0103toarea ,,Limba noastr\u0103\u201d .<\/p>\n

            Pentru reprezentan\u0163ii rusofonilor din st\u00e2nga Nistrului ,,vacan\u0163a de var\u0103\u201d, ca deputa\u0163i \u00een Sovietul Suprem al Republicii a reprezentat, nu un timp al medita\u0163iei, ci al ac\u0163iunii. At\u00e2t evolu\u0163iile politice de la Chi\u015fin\u0103u, c\u00e2t \u015fi cele de la Moscova nu prevesteau nimic bun pentru ei, dec\u00e2t perspectiva pierderii func\u0163iilor \u015fi implicit a privilegiilor lor \u015fi a clientelei aduse \u00een ora\u015fele industrializate for\u0163at. A\u015fa cum a ar\u0103tat un deputat rusofon de la Tiraspol, beneficiile \u00eentreprinderilor de acolo, toate de subordonare unional\u0103, p\u0103strau numai jum\u0103tate din beneficii pentru ,,dezvoltare\u201d, numai 10 procente d\u00e2nd la bugetul local. Ca urmare aveau ,,baza financiar\u0103\u201d pentru a face greve \u015fi proclama separatisme, \u00een condi\u0163iile \u00een care noul guvern de la Chi\u015fin\u0103u condus de Mircea Druc a trecut la implementarea primelor elemente ale economiei de pia\u0163\u0103. S\u0103 mai amintesc c\u0103 la nivelul \u00eentregii Republici num\u0103rul moldovenilor care ocupau posturi de conducere era de 49,8%, potrivit datelor lansate de revista moscovit\u0103 ,,Argument\u00ee i fact\u00ee\u201d, \u00een timp ce \u00een republicile baltice \u015fi caucaziene el varia \u00eentre 90-99%!! Ori \u00een restul republicii, dup\u0103 1989 \u00eencepuse ac\u0163iunea de promovare a conduc\u0103torilor locali, ceea ce a ajuns s\u0103 \u00eei \u00eensp\u0103im\u00e2nte pe conduc\u0103torii rusofoni \u015fi neamurile lor aduse odat\u0103 cu ei. \u00cen condi\u0163iile \u00een care RSS Moldova avea cea mai mare densitate a popula\u0163iei (127 locuitori pe kmp), dar \u015fi cei mai mul\u0163i pensionari (veni\u0163i din URSS), cu cea mai mare pondere a popula\u0163iei rurale (52%), \u015fi cea mai redus\u0103 cota de locuin\u0163e noi pentru popula\u0163ia local\u0103 (se a\u015ftepta 10-15 ani pentru un apartament sau o camer\u0103 la c\u0103min). \u00cen condi\u0163iile \u00een care au continuat s\u0103 vin\u0103 ,,speciali\u015fti\u201d rusofoni, se \u00eenregistrau circa 150.000 de \u015fomeri, din care marea majoritate erau moldoveni.<\/p>\n

            \u00cen asemenea condi\u0163ii, spre deosebire de alte republici, cum ar fi cele baltice sau caucaziene, rusofonii au fost \u00eenl\u0103tura\u0163i sau constr\u00e2n\u015fi la supunere, ap\u0103r\u00e2nd separatisme, dar pe baze etnice \u015fi religioase (Osetia de Sud, Abhazia, Nagorno Karabah). Ori \u00een cazul Transnistriei, nu e asemenea conflict, ci doar pe baze de interese personale ale unei oligarhii conservatoare, mafiote, dornic\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103streze privilegiile din perioada sovietic\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

            Reac\u0163ii la proclamarea ,,republicilor\u201d separatiste G\u0103g\u0103uzia \u015fi Transnistria<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

            Ca \u015fi \u00een urm\u0103 cu un an, rusofonii i-au scos la ,,\u00eenaintare\u201d pe g\u0103g\u0103uzi, care pe 9 august 1990 au convocat la Comrat ,,Congresul deputa\u0163ilor poporului de toate nivelurile\u201d \u015fi care au proclamat Republica Autonom\u0103 SS G\u0103g\u0103uzia. Curios, dar semnificativ, g\u0103g\u0103uzii se opuneau limbii \u015fi alfabetului legiferate la Chi\u015fin\u0103u, dar proclamau rena\u015fterea lor na\u0163ional\u0103 folosind pe mai departe limba rus\u0103. I-au sus\u0163inut doar transnistrenii, nu \u015fi bulgarii din satele vecine.<\/p>\n

            Situa\u0163ia social politic\u0103 agrav\u00e2ndu-se Prezidiu Sovietului Suprem a hot\u0103r\u00e2t convocarea unei sesiuni extraordinare pe 2 septembrie 1990. Era \u00eentr-o zi de duminic\u0103, frumoas\u0103, cum au fost \u015fi celelalte, vineri fiind s\u0103rb\u0103torit\u0103 cu fast prima aniversare a adopt\u0103rilor legilor privind limba de stat \u015fi grafia latin\u0103.<\/p>\n

            De la tribun\u0103, Mircea Snegur, care era pre\u015fedintele Sovietului, \u015fi care \u015ftia ca \u00een acele ore ale dimine\u0163ii la Tiraspol se \u00eentrunise alt Congres, care s\u0103 consfin\u0163easc\u0103 secesiunea transnistrean\u0103, a rostit un discurs calificat de el \u00eensu\u015fi \u00een Memoriile sale, ,,cea mai dur\u0103 cuv\u00e2ntare din via\u0163a mea. Le-am spus separati\u015ftilor tot ce mi se acumulase pe suflet.\u201d Iat\u0103 c\u00e2teva fragmente: ,,for\u0163ele reac\u0163ionare, antirestructuriste \u2026 s-au dezl\u0103n\u0163uit cu o furie \u015fi obr\u0103znicie f\u0103r\u0103 precedent\u2026 Nu le place limba noastr\u0103, alfabetul ei, nu le place istoria acestui popor. Le plac numai p\u00e2inea, vinul, fructele \u015fi legumele, carnea si toate celelalte bunuri pe care acest popor le produce. Le plac numai casele, apartamentele \u015fi vilele \u00een\u0103l\u0163ate tot de acest popor\u2026 Lor le-a pl\u0103cut \u015fi le mai place \u015fi ast\u0103zi, s\u0103 c\u00e2rmuiasc\u0103 acest popor f\u0103r\u0103 a \u015fti m\u0103car s\u0103-i spun\u0103 ,,bun\u0103 ziua\u201d \u015fi ,,la revedere\u201d\u2026 pentru prima dat\u0103 \u00een istoria omenirii au fost organizate greve \u00eempotriva limbii \u015fi alfabetului unui popor b\u0103\u015ftina\u015f\u2026ei fac tot posibilul pentru a men\u0163ine m\u0103car unele structuri pentru a-\u015fi p\u0103stra astfel actualele pozi\u0163ii, adic\u0103 au grija mai mult de propria lor piele, de propriile foloase \u015fi nicidecum de interesele celor pe care chipurile, \u00eei reprezint\u0103\u2026 ei sus\u0163in c\u0103 nu mai sunt cet\u0103\u0163eni ai Moldovei, dar r\u0103m\u00e2n, a fi doar cet\u0103\u0163eni ai Uniunii RSS\u201d. \u00cen aceea\u015fi cuv\u00e2ntare Snegur a informat asisten\u0163a, iar prin transmisia radio, \u00eentreaga Republic\u0103, c\u0103 \u00een noaptea care trecuse, ministrul de interne de la Moscova, A. Bakatin, a \u00eembarcat \u015fi dus de la Chi\u015fin\u0103u la Tiraspol un batalion al regimentului de interven\u0163ii, pentru a se desf\u0103\u015fura \u00een condi\u0163ii de maxim\u0103 securitate lucr\u0103rile Congresului separati\u015ftilor, ceea ce demonstra f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 c\u0103-i sprijin\u0103!.<\/p>\n

            De aceea, atunci, s-au luat dou\u0103 hot\u0103r\u00e2ri istorice: instituirea func\u0163iei preziden\u0163iale \u015fi crearea primelor deta\u015famente a viitoarei armate na\u0163ionale, sub numele de carabinieri.<\/p>\n

            La orele pr\u00e2nzului, c\u00e2nd \u015fedin\u0163a s-a \u00eencheiat, o mul\u0163ime de oameni s-au adunat \u00een fa\u0163a sediului Sovietului – Parlament, manifest\u00e2nd zgomotos \u015fi scand\u00e2nd numele celor doi Mircea (Snegur \u015fi Druc) \u015fi cer\u00e2nd arme spre a porni ca voluntari contra celor de la Tiraspol \u015fi Bender! La anun\u0163area hot\u0103r\u00e2rii constituirii unit\u0103\u0163ilor de carabinieri s-au adunat primii solicitan\u0163i, chiar acolo \u00een pia\u0163\u0103. Cu greu s-a dispersat mul\u0163imea.<\/p>\n

            A doua zi, luni, 3 septembrie 1990, a avut loc o \u015fedin\u0163\u0103 maraton. Eram atunci singurul ziarist str\u0103in prezent la Chi\u015fin\u0103u, iar radioul \u015fi televiziunea local\u0103 nu puteau r\u0103zbate cu emisiunile lor dincolo de frontiere. Ca urmare, relat\u0103rile mele pentru Radio Bucure\u015fti au fost preluate \u015fi de marile agen\u0163ii de pres\u0103 interna\u0163ionale, cele de la Moscova mai mult dezinform\u00e2nd opinia public\u0103. Dar iat\u0103 textul relat\u0103rii transmis\u0103 atunci, pe 3 septembrie 1990: ,,\u00cen condi\u0163iile \u00een care s-a anun\u0163at proclamarea Republicii SS Moldovene\u015fti Transnistrene – condus\u0103 de un Consiliu din 50 de rusofoni, \u00een frunte cu Igor Smirnov, venit doar de 3 ani \u00een Republic\u0103, pre\u015fedintele Snegur a informat Sovietul Suprem \u015fi \u00eentreaga \u0163ar\u0103 – lucr\u0103rile fiind transmise direct la radio \u015fi televiziune – c\u0103 a avut o convorbire telefonic\u0103 cu pre\u015fedintele Uniunii Sovietice, Gorbaciov, ce \u015fi-a exprimat preocuparea \u015fi \u00eengrijorarea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu situa\u0163ia ap\u0103rut\u0103 \u00een Moldova\u2026 \u00cen acela\u015fi context al afirm\u0103rii suveranit\u0103\u0163ii a avut loc semnarea primului comunicat oficial dup\u0103 tratativele dintre delega\u0163iile Moldovei Suverane \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00een care este recunoscut\u0103 reciproc suveranitatea, dreptul de a deveni subiect al dreptului interna\u0163ional, de a dispune de bog\u0103\u0163iile \u015fi resursele proprii. S-au pus astfel bazele concep\u0163iei viitorului Tratat cu privire la principiile rela\u0163iilor interstatale dintre cele dou\u0103 republici sovietice. \u00cen cursul serii, dup\u0103 discu\u0163ii ample, a fost votat\u0103 legea cu privire la instituirea postului de Pre\u015fedinte al Republicii. \u00cen aplauzele asisten\u0163ei, dup\u0103 scrutin, a fost investit ca prim pre\u015fedinte al Republicii, domnul Mircea Snegur, care p\u00e2n\u0103 acum a \u00eendeplinit func\u0163ia de pre\u015fedinte al Sovietului Suprem\u201d.<\/p>\n

            Am cobor\u00e2t din lojele pentru pres\u0103, \u00eempreun\u0103 cu colega de la radio Moldova, Maria Trifon, \u015fi i-am luat interviu primului Pre\u015fedinte. L-am \u00eentrebat tran\u015fant: Ce a discutat cu Gorbaciov \u00een cele dou\u0103 convorbiri telefonice pe care, a\u015fa cum a spus de la tribun\u0103, le-a avut cu \u015feful de la Kremlin. A z\u00e2mbit \u015fi mi-a dat un r\u0103spuns diplomatic. \u00cenregistrarea nu o puteam transmite la Bucure\u015fti, pentru c\u0103 nu erau circuite speciale. Eu relatam doar telefonic, c\u00e2nd m\u0103 sunau din redac\u0163ie. A\u015fa c\u0103 am luat trenul de sear\u0103, am ajuns la Ia\u015fi, am transmis interviul difuzat diminea\u0163\u0103 la radiojurnalul de ora 7 \u015fi aveam s\u0103 aflu, a fost preluat apoi de marile agen\u0163ii. Am revenit apoi la Chi\u015fin\u0103u \u015fi \u00een urm\u0103toarea relatare (de mar\u0163i 4 septembrie) am ar\u0103tat, c\u0103 ,,\u00een aceea zi, s-a trecut la constituirea primelor dou\u0103 deta\u015famente de carabinieri, a c\u00e2te cinci sute de oameni fiecare, formate din voluntari \u00een v\u00e2rst\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 30 de ani, care vor fi puse la dispozi\u0163ia pre\u015fedintelui Republicii \u015fi a Consiliului Preziden\u0163ial aflat \u00een curs de constituire, pentru ap\u0103rarea ordinii \u015fi integrit\u0103\u0163ii teritoriale a Republicii\u2026 \u015ei ast\u0103zi, pe adresa Sovietului Suprem au sosit sute de telegrame \u015fi scrisori, semnate de mii \u015fi mii de cet\u0103\u0163eni, inclusiv din raioanele de sud \u015fi din st\u00e2nga Nistrului, \u00een care sunt condamnate ac\u0163iunile liderilor separati\u015fti. De altfel, mul\u0163i dintre deputa\u0163ii ale\u015fi \u00een acele zone au ar\u0103tat c\u0103 participan\u0163ii la a\u015fa zisele congrese separatiste de la Comrat \u015fi Tiraspol, nu au avut mandatul tuturor locuitorilor pe care pretind ca i-ar reprezenta. Sovietul Suprem de aici de la Chi\u015fin\u0103u a hot\u0103r\u00e2t \u00een aceast\u0103 sear\u0103 \u00een \u00eencheierea lucr\u0103rilor sale, trimiterea, \u00eencep\u00e2nd de m\u00e2ine, a unor grupuri de deputa\u0163i \u00een cele dou\u0103 zone, pentru a sus\u0163ine ac\u0163iunile antiseparatiste ale popula\u0163iei locale \u015fi a lua m\u0103suri \u00eempotriva separati\u015ftilor\u201d.<\/p>\n

            Peste aproape 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (pe 20 septembrie) aveam s\u0103 transmit din nou: ,,Aici la Chi\u015fin\u0103u, c\u00e2t \u015fi \u00een republic\u0103 continu\u0103 eforturile pentru detensionarea situa\u0163iei de criz\u0103 provocat\u0103 de ac\u0163iunile separatiste. Astfel, parlamentarii, c\u00e2t \u015fi membri ai Guvernului sunt prezen\u0163i \u00een sudul \u015fi estul Republicii, \u00eent\u00e2lnindu-se cu diferite categorii de cet\u0103\u0163eni pentru a le explica adev\u0103ratele inten\u0163ii \u015fi interese ale separati\u015ftilor. Astfel, \u00een ultimele zile a avut loc o Mare adunare na\u0163ional\u0103 la Larga, \u00een raionul Dub\u0103sari din Transnistria, la care a luat cuv\u00e2ntul pre\u015fedintele Mircea Snegur, care a subliniat: ,,S\u0103 nu uit\u0103m ca Moldova noastr\u0103 a fost deja \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 cu for\u0163a de c\u0103tre cei care acum se afl\u0103 la groapa de gunoi a istoriei. Tot acolo le este locul \u015fi ucenicilor lor, care din anumite interese, \u00eencearc\u0103 \u015fi ast\u0103zi s\u0103 croiasc\u0103 harta Moldovei!\u201d La r\u00e2ndul s\u0103u, Guvernul \u015fi-a desf\u0103\u015furat \u015fedin\u0163a l\u0103rgit\u0103 \u00een deplasare la Dub\u0103sari pentru a cunoa\u015fte \u015fi solu\u0163iona problemele ce se ridic\u0103 \u00een acest raion \u015fi \u00een ansamblu \u00een zona de dincolo de Nistru. Elementele separatiste au manifestat zgomotos, insult\u00e2nd-ul la Primul Ministru Mircea Druc \u015fi au p\u0103truns cu for\u0163a \u00een cl\u0103direa Comitetului executiv raional \u015fi a dat jos \u015fi profanat drapelul de stat, Tricolorul, ceea ce a determinat \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 seri un impresionant miting de protest \u00een Pia\u0163a Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale din Chi\u015fin\u0103u. \u00cen acela\u015fi context Procuratura republicii a trecut la intentarea de procese penale pentru \u00eenc\u0103lcarea Constitu\u0163iei \u015fi ultragierea simbolului na\u0163ional statal, Tricolorul.\u201d<\/p>\n

            Asemenea momente au continuat \u015fi pe parcursul anului urm\u0103tor 1991. atunci a avut loc \u015fi la Chi\u015fin\u0103u, \u00een Sovietul, devenit \u00eentre timp Parlament, regrup\u0103ri, au ap\u0103rut \u015fi s-au \u00eenregistrat primele forma\u0163iuni politice, cum a fost gruparea agrarienilor ,,Via\u0163a Satului\u201d, care a devenit Partidul Democrat Agrar, al pre\u015fedin\u0163ilor de colhozuri \u015fi solhozuri, care vor guverna \u0163ara timp de un deceniu. S-a scindat \u015fi Frontul Popular ap\u0103r\u00e2nd \u015fi gruparea ,,Suveranitatea\u201d. Chiar \u015fi la comuni\u015fti au avut loc sciziuni, dup\u0103 plecarea lui Petru Lucinschi, ap\u0103r\u00e2nd platforma unional\u0103, condus\u0103 de Grigore Eremei \u015fi cea independent\u0103, democratic\u0103 na\u0163ional\u0103, care l-a ales \u00een fruntea ei pe Antioh Grajdieru. A urmat \u00eenl\u0103turarea lui Mircea Druc \u015fi formarea unui nou guvern condus de Valeriu Muracschi (28 mai 1991)<\/p>\n

            S\u0103 mai amintesc c\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 duminic\u0103, pe 6 iunie 1991 a avut loc un nou Pod de flori, de data aceasta pe malul rom\u00e2nesc. A fost aceea\u015fi \u00eensufle\u0163ire, oaspe\u0163i veni\u0163i nu doar din jude\u0163ele limitrofe, dar \u015fi din Transilvania, Banat sau Oltenia, dornici s\u0103-i cunoasc\u0103 pe fra\u0163ii de peste Prut.<\/p>\n

            Dac\u0103 la Chi\u015fin\u0103u ori Moscova continuau disputele \u015fi tensiunile, la Tiraspol se p\u0103stra acea ,,unitate de monolit\u201d \u00een jurul liderilor care \u00ee\u015fi vedeau mai departe de ,,feuda\u201d, de privilegiile lor. Situa\u0163ia avea s\u0103 se schimbe \u00een urma marilor evenimente de la Moscova, de unde le venea principala sus\u0163inere: \u00eentre 19-23 august 1991, ,,puciul\u201d contra lui Gorbaciov \u015fi reformelor sale, urmat\u0103 de proclamarea \u00een lan\u0163 a independen\u0163ei republicilor unionale: pe 24 Ucraina \u015fi pe 27 august 1991, cea a Republicii Moldova. Ne amintim c\u0103 am urm\u0103rit \u00een transmisie direct\u0103 derularea evenimentelor de la Chi\u015fin\u0103u, iar guvernul condus de Petre Roman, a decis \u00een direct, la c\u00e2teva minute dup\u0103 proclamare, recunoa\u015fterea noului stat, vecin, Republica Moldova.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dispari\u0163ia URSS \u015fi consecin\u0163ele ei.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

            S-a discutat mult despre acel moment pe ambele p\u0103r\u0163i ale Prutului, legat de oportunitatea unirii atunci a celor dou\u0103 state. Eu mi-am exprimat atunci scepticismul \u00eenc\u0103 cu un an \u00eenainte, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ar\u0103t entuzia\u015ftilor unioni\u015fti s\u0103 fie mai reali\u015fti, pentru c\u0103 nomenklatura nou\u0103 a moldovenilor abia se instala \u00een fotoliile unde st\u0103tuser\u0103 rusofonii \u015fi se sim\u0163eau foarte bine \u00een postura de \u015fefi, de nacialn\u00eeci, cum li se spunea \u00een vocabularul sovietic. Ori o unire, repede, atunci, ar fi \u00eensemnat s\u0103 vin\u0103 al\u0163ii, mai preg\u0103ti\u0163i, unii de dincoace de Prut, din Rom\u00e2nia, ori propaganda sovietic\u0103 le-a vorbit numai de r\u0103u despre administra\u0163ia interbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Ori pericolul unirii, a ,,fasci\u015ftilor rom\u00e2ni\u201d, continu\u0103 s\u0103-i sperie, inclusiv pe moldovenii afla\u0163i sub st\u0103p\u00e2nirea regimului separatist condus de Igor Smirnov \u015fi av\u00e2ndu-l ca pre\u015fedinte al sovietului lor pe moldoveanul transnistrean, Grigore M\u0103r\u0103cu\u0163\u0103!<\/p>\n

            A\u015fa cum am mai ar\u0103tat cele peste 160 de \u00eentreprindei industriale existente \u00een teritoriul autoproclamatei republici erau de subordonare unional\u0103, adic\u0103 depindeau doar de ministerele de la Moscova, care nu prea au luat \u00een seam\u0103 protestele Chi\u015fin\u0103ului. Situa\u0163ia a \u00eenceput s\u0103 se schimbe dup\u0103 ce URSS a disp\u0103rut, \u00een urma demisiei pre\u015fedintelui ei, abia ales, Mihail Gorbaciov, r\u0103mas f\u0103r\u0103 \u0163ar\u0103, \u00een urma deciziei celor trei lideri ai ,,republicilor slave\u201d \u00eentruni\u0163i la Brest (4 decembrie) \u015fi care au decis p\u0103r\u0103sirea Uniunii. Desprinderea a fost grea pentru toata lumea, mai ales c\u0103 ea s-a f\u0103cut brusc, peste noapte. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 erau 16 republici \u00eentr-un angrenaj \u0163esut \u00een at\u00e2tea decenii, care s-au destr\u0103mat \u00een ore \u015fi zile. Spre exemplu, avioanele, vagoanele, locomotivele aflate \u00een acel moment pe teritoriul unei republici au r\u0103mas pe teritoriul ei na\u0163ional. La fel \u015fi for\u0163ele armate sau de interne. A\u015fa s-a trezit, tot ca exemplu, Republica Moldova cu avioane de lupt\u0103 sau civile mult peste necesarul ei. La nivel militar ordinele de la Moscova au venit astfel ca unit\u0103\u0163ile militare sta\u0163ionate pe teritoriul republicilor s\u0103 ia leg\u0103tura \u015fi s\u0103 se subordoneze conducerilor republicane, p\u00e2n\u0103 la noi ordine, c\u00e2nd unele din ele, \u00een special cele de tehnica rachetelor, vor fi retrase \u00een interiorul grani\u0163elor Federa\u0163iei Ruse. A\u015fa a fost cazul unor unit\u0103\u0163i de rachete din preajma Chi\u015fin\u0103ului.<\/p>\n

            Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 URSS nu mai exista, cred c\u0103 interesante sunt ast\u0103zi \u015fi opiniile unor lideri de atunci de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi Tiraspol despre omologii lor de la Moscova, adic\u0103 Gorbaciov \u015fi Lukianov. Petru Lucinschi, care a fost \u00een acea perioad\u0103 prim secretar al Partidului Comunist din Moldova, l-a cunoscut bine pe Gorbaciov, au \u015fi lucrat \u00eempreun\u0103 la Moscova. Opiniile sale sunt con\u0163inute \u00een cartea sa intitulat\u0103 ,,Ostaticii\u201d<\/span>, scris\u0103 \u00een 1992, imediat dup\u0103 dispari\u0163ia URSS. Iat\u0103 c\u00e2teva extrase: ,,Conform tradi\u0163iei, libertatea de ac\u0163iune a secretarului general dep\u0103\u015fea limitele responsabilit\u0103\u0163ii lui\u2026Dreptul de semn\u0103tur\u0103 pe Hot\u0103r\u00e2rea biroului politic, se \u015ftie, \u00eel avea numai el\u2026 Noul secretar general a \u00een\u0163eles repede rolul ce-i fusese oferit \u00een ansamblul jocului, el nu avea o echip\u0103 proprie. Surprinz\u0103tor este faptul c\u0103 nici nu \u015fi-a format-o. Cu excep\u0163ia c\u00e2torva persoane: Iakovlev, Medvedev, \u015eevarnadze, Boldin. Se pare c\u0103 acestea erau regulile \u00een \u00eemp\u0103r\u0163irea puterii\u2026 \u00een spatele lui Gorbaciov se aflau o mul\u0163ime de consilieri care, imediat dup\u0103 alegerea lui\u2026 i-au stabilit programul cu obiectivele de baz\u0103. Dup\u0103 aceea el a f\u0103cut tot ce a putut ca o bre\u015f\u0103 spre o ,,societate deschis\u0103\u201d s\u0103 devin\u0103 inven\u0163ia lui \u015fi numai a lui\u2026 M. Sergheevici, nu \u015ftia cum tr\u0103iau oamenii din alte p\u0103r\u0163i\u2026 S-a tulburat pu\u0163in atunci c\u00e2nd s-a lovit de via\u0163a real\u0103 \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei sale \u00een Tiumen. \u00cen ciuda celei v\u0103zute activitatea de la Kremlin a lui M Gorbaciov era cu totul idealist\u0103, str\u0103in\u0103 de problemele vitale ale \u0163\u0103rii\u2026 eu cred c\u0103 drama lui Gorbaciov, ca om politic, const\u0103 i\u00een faptul c\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 se elibereze de povara vechilor cli\u015fee\u2026 El era ml\u0103di\u0163a acestui sistem\u2026 Nenorocirea este c\u0103 Gorbaciov nu \u015ftia s\u0103-\u015fi asculte interlocutorii. A fost subjugat de o singur\u0103 idee m\u0103rea\u0163\u0103: s\u0103 construiasc\u0103 un nou socialism, de la Centru\u2026 partidul r\u0103m\u00e2nea ca o siren\u0103 din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia apelor, \u00eenv\u0103luit\u0103 doar \u00een cea\u0163a ideologic\u0103\u2026\u201d (,,Ostatici\u201d, ed. EUS, Chi\u015fin\u0103u, 1993, pp.4).<\/p>\n

            Despre opiniile lui Mircea Snegur, \u00een capitolul urm\u0103tor, dar cele ale lui Smirnov sunt foarte tran\u015fante. Pe Gorbaciov, consider\u0103 c\u0103 ,,pentru toat\u0103 \u0163ara el este un distrug\u0103tor \u015fi un criminal\u201d. Iar despre Lukianov, unul din sprijinitorii separati\u015ftilor noteaz\u0103: ,,Pe de o parte el ne comp\u0103timea iar pe la spate cum s-a adeverit, lucra o alt\u0103 politic\u0103, folosindu-ne drept carte de joc \u00een procesul de negocieri cu politicienii din Moldova dup\u0103 principiul: ,,Voi ne promite\u0163i c\u0103 ve\u0163i intra \u00een componen\u0163a Uniunii Noi, semn\u00e2nd cu noi contractul unional, iar noi, \u00een schimb, v\u0103 promitem s\u0103 v\u0103 oferim Nistrenia \u00een palm\u0103\u201d (p-43).<\/p>\n

            Lui Igor Smirnov nu-i convenea c\u0103 a fost folosit de omul Moscovei dar recunoa\u015fte c\u0103 \u015fi el s-a folosit de g\u0103g\u0103uzi. ,,Ei de acum luptau pentru autonomie, dar f\u0103r\u0103 succes. \u015ei, probabil, nici n-ar fi reu\u015fit, dac\u0103 nu proclamau \u00een august 1990 Republica G\u0103g\u0103uzia\u2026 Moldovei \u00eei era greu s\u0103 reac\u0163ioneze pe dou\u0103 fronturi. \u015ei \u00een fa\u0163a comunit\u0103\u0163ii mondiale trebuia s\u0103-\u015fi dea darea de seam\u0103\u2026 Doar g\u0103g\u0103uzii ca popor aveau dreptul la autodeterminare. A\u015fa a \u015fi ap\u0103rut autonomia G\u0103g\u0103uz Eri\u201d, conchide liderul separatist de la Tiraspol.<\/p>\n

 <\/p>\n

Autonomia G\u0103g\u0103uziei – exemplu de conflict rezolvat<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

            Ac\u0163iunile frunta\u015filor popula\u0163iei g\u0103g\u0103uze din partea de sud a republicii Moldova s-au desf\u0103\u015furat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 cu cele ale separati\u015ftilor rusofoni. Un timp, a\u015fa cum recunoa\u015fte \u015fi Smirnov, au fost sprijinite de ei, dar ele au avut o traiectorie diferit\u0103. Una din cauze, o exprim\u0103 clar, unul din frunta\u015fii de atunci ai g\u0103g\u0103uzilor, F. Angheli, care \u00een cartea sa ,,Autonomia g\u0103g\u0103uz\u0103. Oameni \u015fi fapte (1989-2003)\u201d<\/span> scrie: ,,Un rol pozitiv \u00een aceasta (rezolvarea problemei g\u0103g\u0103uze f\u0103r\u0103 violen\u0163\u0103 n.a.) a continuat s\u0103-l aib\u0103 Pre\u015fedintele Turciei Suleiman Demirel. El \u00eei sugera \u00eentr-o form\u0103 delicat\u0103 Pre\u015fedintelui M Snegur c\u0103, at\u00e2t \u00een prezent c\u00e2t \u015fi \u00een viitor, caracterul rela\u0163iilor dintre Turcia \u015fi Moldova va depinde de c\u00eet de repede va fi rezolvat\u0103 pe cale pa\u015fnic\u0103 problema g\u0103g\u0103uz\u0103\u201d (op.cit, Chi\u0219in\u0103u, 2006, p. 175), fapt confirmat de Snegur \u00een Memorii, vol.II, p.885, \u00een care scrie: ,,C\u00e2t prive\u015fte rolul lui S, Demirel, afirm cu gratitudine c\u0103 el a fost unul decisiv \u00een reorientarea mentalit\u0103\u0163ii liderilor g\u0103g\u0103uzi, care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s-au dezis de ambi\u0163iile nefondate de a-\u015fi croi un stat separat pe p\u0103m\u00e2ntul nostru str\u0103mo\u015fesc \u015fi au ales forma acceptabil\u0103 de unitate teritorial-administrativ\u0103 autonom\u0103 g\u0103g\u0103uz\u0103\u201d.<\/p>\n

            Noi \u00een Rom\u00e2nia cunoa\u015ftem prea pu\u0163ine lucruri despre g\u0103g\u0103uzi. De aceea voi prezenta \u00een continuare c\u00e2teva repere despre ei \u015fi zona unde tr\u0103iesc, \u00eempreun\u0103 cu moldovenii, bulgarii \u015fi alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i, \u00eentr-un amplu interviu cu actualul lor conduc\u0103tor care poart\u0103 numele de ba\u015fkan. Din decembrie 2006 \u00een aceast\u0103 func\u0163ie este Mihail Furmuzal (n\u0103scut la 7 noiembrie 1959 \u00een raionul Cead\u00eer-Lunga. Fost maior \u00een armata sovietic\u0103 \u015fi primar al ora\u015fului natal (mi-a acordat \u00een vara lui 2007 un amplu interviu, care clarific\u0103, sper \u015fi pentru cititori, multe aspecte ale trecutului prezentului \u015fi perspectivelor acestora). \u00cel redau \u00een continuare.<\/p>\n

\u00cen vecina noastr\u0103 de peste Prut, Republica Moldova, de la sf\u00e2r\u015fitul anului 1994, exist\u0103 oficial o entitate politic\u0103 autonom\u0103, numit\u0103 G\u0103g\u0103uz Eri. Ea are o suprafa\u0163\u0103 de 1.848 km p\u0103tra\u0163i \u015fi o popula\u0163ie de circa 155.000 locuitori, potrivit recens\u0103m\u00e2ntului din 2006, din care 83 de procente o reprezint\u0103 popula\u0163ia g\u0103g\u0103uz\u0103, de neam turcic, venit\u0103 din Europa, odat\u0103 cu ultimele popula\u0163ii migratoare, stabilit\u0103 ini\u0163ial \u00een Balcani \u015fi Dobrogea \u015fi colonizat\u0103 de Rusia \u0163arist\u0103 dup\u0103 ocuparea teritoriului Basarabiei  \u00een 1812. Spre deosebire de turci \u015fi alte popula\u0163ii turcice, g\u0103g\u0103uzii sunt de credin\u0163\u0103 cre\u015ftin-ortodox\u0103, ca \u015fi noi. \u00cen urm\u0103 cu jum\u0103tate de veac li s-a asigurat un alfabet, p\u00e2n\u0103 \u00een 1994 cu grafie chirilic\u0103, apoi cu cea latin\u0103. Teritoriul lor este format din 3 foste raioane: Comrat, Vulc\u0103ne\u015fti \u015fi Ciad\u00e2r-Lunga, situat \u00een sud, \u00een zona fostei stepe a Bugeagului, \u00een partea de nord, sudul afl\u00e2ndu-se acum \u00een Ucraina.<\/p>\n

            \u00cen fruntea G\u0103g\u0103uz Eri se afl\u0103 un conduc\u0103tor numit Ba\u015fkan. Primul interlocutor este \u00eensu\u015fi actualul Ba\u015fkan Mihai Macor Formuzal, ales \u00een aceast\u0103 func\u0163ie chiar la \u00eenceputul anului 2007.<\/p>\n

           <\/p>\n

1. Cititorii din Rom\u00e2nia cunosc pu\u0163ine lucruri despre popula\u0163ia g\u0103g\u0103uz\u0103 din Republica Moldova. V\u0103 rog pe dumneavoastr\u0103, \u00een calitate de ales al lor, s\u0103 ne prezenta\u0163i c\u00e2teva date, repere, care au marcat istoria g\u0103g\u0103uzilor, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 venirea lor pe meleagurile moldovene.<\/span><\/p>\n

            – \u00cen primul r\u00e2nd, permite\u0163i-mi s\u0103 mul\u0163umesc tuturor rom\u00e2nilor pentru interesul \u015fi aten\u0163ia pe care o manifest\u0103 pentru noi. Faptul c\u0103 publicul din Rom\u00e2nia cunoa\u015fte pu\u0163in despre popula\u0163ia g\u0103g\u0103uz\u0103 din Republica Moldova este, desigur, regretabil, de\u015fi foarte mul\u0163i reprezentan\u0163i ai popula\u0163iei g\u0103g\u0103uze tr\u0103iesc \u015fi \u00een \u0163ara dumneavoastr\u0103, \u015fi num\u0103rul lor nu e mic. Mai mult, pot spune c\u0103 ei reprezint\u0103 o prezen\u0163\u0103 \u00een toate sferele societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, inclusiv \u00een domeniile culturii, \u015ftiin\u0163ei, politicii.<\/p>\n

            Istoria g\u0103g\u0103uzilor este legat\u0103 de perioada marilor migra\u0163ii. Atunci, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al X-lea, din Asia Mijlocie au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 triburi de popula\u0163ie turcic\u0103, adic\u0103 palov\u0163i, oguzii \u015fi pecinegii, ajung\u00e2nd \u00een peninsula Balcanic\u0103 \u015fi \u00een teritoriul actual al Dobrogei. Astfel, pe aceste p\u0103m\u00e2nturi noi din aceast\u0103 parte a r\u0103s\u0103ritului Europei s-a produs etnogeneza poporului g\u0103g\u0103uz. Istoricii amintesc despre existen\u0163a \u00een Balcani, \u00een secolele XIV-XV- a unei \u0163\u0103ri a oguzilor, ei fiind considera\u0163i str\u0103buni ai g\u0103g\u0103uzilor de azi. Migra\u0163ia g\u0103g\u0103uzilor din Balcani \u015fi Dobrogea \u00een Basarabia a \u00eenceput la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea \u015fi jum\u0103tatea secolului al XIX-lea. Ei s-au a\u015fezat \u00een localit\u0103\u0163i din sudul Basarabiei, ocup\u00e2ndu-se cu cre\u015fterea vitelor. Rusia \u0163arist\u0103, care din 1812 a luat \u00een st\u0103p\u00e2nire aceste p\u0103m\u00e2nturi, a acordat celor noi veni\u0163i, g\u0103g\u0103uzi, scutiri de impozite \u015fi serviciu militar, ceea ce a creat condi\u0163ii pentru dezvoltarea acestor localit\u0103\u0163i \u015fi cre\u015fterea num\u0103rului popula\u0163iei. Au urmat evenimentele cunoscute din anii 1917-1918, c\u00e2nd Basarabia a intrat \u00een componen\u0163a Rom\u00e2niei regale, apoi \u00een cea a URSS. La sf\u00e2r\u015fitul anilor 80 pe valul evenimentelor care s-au produs \u00een Uniunea Sovietic\u0103 (perestroika \u015fi glasnosti) \u00een sudul Republicii Moldova a \u00eenceput o mi\u015fcare popular\u0103 pentru realizarea autonomiei administrativ teritoriale a g\u0103g\u0103uzilor. Procesul a continuat p\u00e2n\u0103 \u00een 1994, c\u00e2nd pe 27 decembrie, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la statutul legal al teritoriului G\u0103g\u0103uziei, \u00een limba noastr\u0103 G\u0103g\u0103uz Eri. \u00cen conformitate cu aceast\u0103 lege, G\u0103g\u0103uz Eri are drapel, imn, stem\u0103, Constitu\u0163ie \u015fi evident, propriile organe ale puterii.<\/p>\n

            2. Ce v\u0103 spun bunicii \u015fi istoricii despre rela\u0163iile popula\u0163iei g\u0103g\u0103uze cu administra\u0163ia rom\u00e2neasca, apoi cu cea sovietic\u0103?<\/span><\/p>\n

            – S\u0103 \u00eencepem cu o istorioar\u0103: un b\u0103tr\u00e2n g\u0103g\u0103uz ar fi fost \u00eentrebat odat\u0103: c\u00e2nd a tr\u0103it el mai bine: pe vremea rom\u00e2nilor ori cea a sovieticilor? Dup\u0103 o pauz\u0103 de g\u00e2ndire b\u0103tr\u00e2nul a r\u0103spuns: am tr\u0103it a\u015fa de c\u00e2teva ori. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat, dup\u0103 ce au plecat rom\u00e2nii \u015fi \u00eenc\u0103 n-au venit sovieticii! Apoi, dac\u0103 e s\u0103 vorbim serios, ambele perioade au avut propriile neajunsuri. \u00cen timpul rom\u00e2nilor ne-au r\u0103mas \u00een memorie ca o perioad\u0103 de asimilare a popula\u0163iei g\u0103g\u0103uze. \u00cen perioada sovietic\u0103 \u00eens\u0103 au avut loc alte fapte: colectivizarea for\u0163at\u0103, foametea de la sf\u00e2r\u015fitul anilor 40, c\u00e2nd a murit cam un sfert din toat\u0103 popula\u0163ia g\u0103g\u0103uz\u0103 din Basarabia. Dar \u00een ambele perioade s-au petrecut \u015fi lucruri bune. Astfel, m\u0103 refer la faptul c\u0103 un num\u0103r de g\u0103g\u0103uzi s-au integrat activ \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103. Astfel, \u00een perioada interbelic\u0103 mul\u0163i g\u0103g\u0103uzi au devenit medici, ingineri, savan\u0163i. A\u015f putea da c\u00e2teva exemple, pictorul Ion Ivan Papazoglu, membru al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici, care e originar din Comrat. Desigur c\u0103 \u00eel cunoa\u015fte\u0163i pe Alexandru B\u00e2rl\u0103deanu, care a ocupat \u00eenalte func\u0163ii pe linie de partid \u015fi de stat \u00een Rom\u00e2nia, care a fost, \u00een perioada 1990-1992 pre\u015fedinte al Senatului Rom\u00e2niei, originar de la noi, din Comrat. A\u015f mai aminti pe Mihail Guboglu, Anatol Macri\u015f, Vladimir Tapciu, care \u015fi-au dob\u00e2ndit \u00een Rom\u00e2nia o mare popularitate.<\/p>\n

            Totodat\u0103 noi nu demonizam perioada sovietic\u0103, c\u00e2nd majoritatea popula\u0163iei g\u0103g\u0103uze au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 studii superioare. Tot atunci \u015fi-au dob\u00e2ndit propriul alfabet al limbii g\u0103g\u0103uze cu sprijinul nemijlocit al savan\u0163ilor speciali\u015fti ru\u015fi. De asemenea tot atunci s-a produs \u015fi apari\u0163ia unit\u0103\u0163ilor industriale \u00een regiunea noastr\u0103.<\/p>\n

            3. Care au fost etapele constituirii Autonomiei G\u0103g\u0103uziei \u015fi ce program de reform\u0103 \u015fi-a propus s\u0103 realizeze pentru popula\u0163ia din zon\u0103?<\/span><\/p>\n

            – Perioada de formare a Autonomiei g\u0103g\u0103uze se poate \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een dou\u0103 etape: prima a fost cea, s\u0103-i spunem, a ,,baricadelor\u201d, iar a doua, a c\u0103ii ,,constitu\u0163ionale\u201d.<\/p>\n

            La sf\u00e2r\u015fitul anilor 80 popula\u0163ia g\u0103g\u0103uz\u0103 din Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103 a sim\u0163it c\u0103 schimb\u0103rile  care se produceau \u00een societatea sovietic\u0103 a vremii, al\u0103turi de mult r\u00e2vnita eliberare din lan\u0163urile regimului \u00een marasm, aducea pericolul pentru existen\u0163a \u015fi viitorul \u00eensu\u015fi al poporului g\u0103g\u0103uz. \u00cen acel context pentru tot mai mul\u0163i g\u0103g\u0103uzi a fost tot mai clar c\u0103 unica posibilitate pentru ap\u0103rarea intereselor na\u0163ionale este crearea Regiunii Autonome a G\u0103g\u0103uzilor. \u0162in s\u0103 subliniez de la \u00eenceput, c\u0103 nu a fost vorba deloc  de ie\u015fire din componen\u0163a Republicii Moldova, dar atunci la Chi\u015fin\u0103u nimeni nu ne auzea. Aceast\u0103 dorin\u0163\u0103, toate problemele pe care le ridicam noi atunci erau ignorate.<\/p>\n

            \u00cen atare situa\u0163ie liderii politici ai g\u0103g\u0103uzilor au ajuns la concluzia c\u0103, dac\u0103 vrei s\u0103 ob\u0163ii pu\u0163in, atunci trebuie s\u0103 ceri c\u00e2t mai mult! Astfel, \u00een august 1990 la noi \u00een Comrat a fost proclamat\u0103 Republica Autonom\u0103 G\u0103g\u0103uzia, dar care \u00een fapt n-a fost recunoscut\u0103 de nimeni. Totu\u015fi, autorit\u0103\u0163ile moldovene\u015fti de la Chi\u015fin\u0103u, dup\u0103 ce au trecut prin amara experien\u0163\u0103 a conflictului armat din Transnistria, a \u00een\u0163eles \u00eencotro poate duce ignorarea dolean\u0163elor unei popula\u0163ii din propria \u0163ar\u0103. Ca urmare, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat \u00een decembrie 1994 Legea amintit\u0103, privind statutul special al regiunii teritorial-administrative a g\u0103g\u0103uziei-G\u0103g\u0103uz Eri. Pe aceast\u0103 baz\u0103 a \u00eenceput atunci formarea structurilor puterii la noi.<\/p>\n

            \u0162in s\u0103 subliniez c\u0103 \u00een fiecare din aceste dou\u0103 perioade elita noastr\u0103 politic\u0103 a avut componente specifice. Astfel, la \u00eenceputul anilor 90, a fost nevoie de oameni entuzia\u015fti \u015fi curajo\u015fi, chiar cu o anumit\u0103 doz\u0103 de spirit de aventur\u0103, capabili prin energia de care d\u0103deau dovad\u0103 s\u0103-i mobilizeze pe cet\u0103\u0163enii no\u015ftri, s\u0103-i scoat\u0103 la demonstra\u0163ii, la mitinguri, pentru c\u0103, v\u0103 aminti\u0163i, via\u0163a politic\u0103 se desf\u0103\u015fura mai mult \u00een strad\u0103. Apoi, curajul \u015fi d\u00e2rzenia trec\u00e2nd \u00een plan secundar, au cedat locul rezisten\u0163ei necesare \u00eendeplinirii acelor idealuri, cerin\u0163e. Competen\u0163a a trecut pe primul plan.<\/p>\n

            4. \u00cen cadrul Autonomiei ce structur\u0103 etnic\u0103 ave\u0163i, care sunt celelalte popula\u0163ii cu care tr\u0103i\u0163i, \u00eempreun\u0103 \u00een localit\u0103\u0163ile din zon\u0103?<\/span><\/p>\n

            – Pe teritoriul nostru, al G\u0103g\u0103uz Eri, tr\u0103iesc circa 155.000 de locuitori, ceea ce reprezint\u0103 4,6 procente din \u00eentreaga popula\u0163ie a Republicii Moldova. Celelalte procente apar\u0163in altor na\u0163ionalit\u0103\u0163i: c\u00e2te 5% sunt bulgari \u015fi moldoveni, 4% reprezint\u0103 ru\u015fii, 3% ucrainenii \u015fi alte multe na\u0163ionalit\u0103\u0163i. C\u00e2t prive\u015fte raporturile dintre etnii putem spune c\u0103 reprezent\u0103m un  model pe plan interna\u0163ional de convie\u0163uire pa\u015fnic\u0103. \u00een to\u0163i anii de existen\u0163\u0103 al G\u0103g\u0103uz Eri, din 1995 \u00eencoace nu am avut nici o problem\u0103 interetnic\u0103. Oamenii comunic\u0103 u\u015for \u00eentre ei, g\u0103sind limbaj comun, folosind \u015fi limba lor matern\u0103, neav\u00e2nd greut\u0103\u0163i de comunicare. Mul\u0163i dintre locuitorii no\u015ftri \u015ftiu \u015fi vorbesc \u00een 2-3 limbi diferite \u015fi asemenea particularitate este una din principalele calit\u0103\u0163i pe care o \u00eent\u00e2lni\u0163i la noi.<\/p>\n

            5. Cum au evoluat raporturile Autonomiei cu cei trei pre\u015fedin\u0163i ai Republicii Moldova?<\/span><\/p>\n

            – Cu cei trei pre\u015fedin\u0163i ai Republicii Moldova  rela\u0163iile noastre au fost foarte diferite. Cu unii am colaborat mai u\u015for, cu al\u0163ii mai greu. Cu toate acestea toate problemele care au ap\u0103rut, oric\u00e2t de complicate erau, am reu\u015fit s\u0103 le rezolv\u0103m pa\u015fnic, civilizat. Chiar \u00een perioada cea mai tensionat\u0103 \u00een rela\u0163iile dintre Chi\u015fin\u0103u \u015fi Comrat, care a coincis cu perioada pre\u015fedin\u0163iei lui Mircea Snegur s-a \u00eencheiat \u00een fond cu o solu\u0163ie reciproc avantajoas\u0103 prin formarea Autonomiei Administrativ Teritoriale a G\u0103g\u0103uziei. Acea hot\u0103r\u00e2re a conducerii Republicii Moldova din decembrie 1994 noi am perceput-o ca pe o manifestare a unei mari voin\u0163e politice \u015fi m\u0103rturie a respectului pentru poporul nostru.<\/p>\n

            Cu pre\u015fedintele Petre Licinschi am avut rela\u0163ii normale, calme. Anii \u00een care Lucinschi a fost pre\u015fedin\u0163iei putem cataloga drept anii ai dezvolt\u0103rii stabile ai G\u0103g\u0103uziei. Nu se poate s\u0103 nu amintesc c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 reprezentan\u0163ii g\u0103g\u0103uzilor au fost inclu\u015fi \u00een organe ale puterii centrale de la Chi\u015fin\u0103u. Aceasta a avut loc datorit\u0103 spiritului deschis, democratic, manifestat de pre\u015fedintele Petru Lucinschi, a \u00eencrederii sale \u00een poporul g\u0103g\u0103uz \u015fi \u00een conduc\u0103torii G\u0103g\u0103uz Eri.<\/p>\n

            C\u00e2nd a fost ales pre\u015fedinte Vladimir Voronin, \u00een 2001, rela\u0163iile dintre G\u0103g\u0103uz Eri \u015fi autorit\u0103\u0163ile centrale de la Chi\u015fin\u0103u s-au schimbat mult. Consider c\u0103 este foarte greu s\u0103 dai o apreciere simplist\u0103 acestor rela\u0163ii \u00een cadrul c\u0103rora au fost multe contradic\u0163ii, dispute. A\u015f putea aminti \u00een acest sens faptul c\u0103 \u00een anul 2002, la ini\u0163iativa autorit\u0103\u0163ilor de la Chi\u015fin\u0103u a fost demis conduc\u0103torul G\u0103g\u0103uz Eri, ba\u015fkanul D. V. Croitor, ales democratic \u00een 1999, de c\u0103tre poporul nostru prin vot. \u00cen acel context \u00een societatea g\u0103g\u0103uz\u0103 au ap\u0103rut nemul\u0163umiri c\u00e2t se poate de radicale, care, dup\u0103 cum apreciem noi, ele ne aminteau de perioada trecut\u0103 a \u00eenceputului anilor 90. \u00cen acela\u015fi timp trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 pre\u015fedintele Voronin, ca nici un alt predecesor de-al s\u0103u, a acordat mult\u0103 aten\u0163ie finan\u0163\u0103rii Autonomiei g\u0103g\u0103uze. Astfel, \u00eentre 2002 \u015fi 2006, c\u00e2nd partidul de guvern\u0103m\u00e2nt de la Chi\u015fin\u0103u \u00ee\u015fi avea la noi \u00een G\u0103g\u0103uz Eri ,,ba\u015fkanul\u201d s\u0103u, Adun\u0103rii Na\u0163ionale g\u0103g\u0103uze – Parlamentul nostru, i s-au acordat cele mai mari resurse financiare. Regret\u0103m doar faptul c\u0103 aceste resurse financiare n-au fost folosite eficient, nu au servit \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii vie\u0163ii cet\u0103\u0163enilor no\u015ftri.<\/p>\n

            6. Ce aduce nou programul Dumneavoastr\u0103 cu care a\u0163i fost ales acum ca nou Ba\u015fkan?<\/span><\/p>\n

            – De la \u00eenceput \u0163in s\u0103 ar\u0103t c\u0103 majoritatea candida\u0163ilor care se \u00eenscriu \u00een campania electorala, c\u00e2nd abordeaz\u0103 problemele con\u0163inutului Platformei electorale – program, prefer\u0103 s\u0103 includ\u0103 \u00een text c\u00e2t mai multe promisiuni populiste. Drept urmare se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mereu ca alegerile, campania electoral\u0103, s\u0103 se transforme \u00eentr-o competi\u0163ie banal\u0103, plin\u0103 de promisiuni, \u015fi cine reu\u015fe\u015fte s\u0103 fie mai conving\u0103tor acela c\u00e2\u015ftig\u0103. Astfel, \u0163ara noastr\u0103 ca \u015fi majoritatea statelor desprinse din spa\u0163iul fost sovietic se \u00eenv\u00e2rt \u00een acest cerc vicios de peste 15 ani. \u00cen cazul alegerilor pentru func\u0163ia executiv\u0103 de conducere a G\u0103g\u0103uz Eri, cea de ba\u015fkan, echipa mea de campanie a decis s\u0103 vin\u0103 cu o alta abordare. \u00cen acest sens am elaborat, mai \u00eent\u00e2i, un Proiect de Program cu mult \u00eenainte de debutul companiei propriu-zise. L-am \u00eentocmit \u00eempreun\u0103 cu exper\u0163i profesioni\u015fti, urm\u00e2nd ca \u00een el s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 nu doar principalele probleme cu care se confrunta societatea, cet\u0103\u0163enii no\u015ftri, dar ar\u0103t\u00e2ndu-le \u015fi solu\u0163iile pe care le preconiz\u0103m, dac\u0103 ne vor da votul lor. Ca urmare, am avut de la \u00eenceput un proiect de Program clar, de calitate. Dar acesta a fost numai \u00eenceputul, pentru c\u0103 a urmat cea de a doua etap\u0103, de confruntare a propunerilor noastre cu dolean\u0163ele cet\u0103\u0163enilor, a aleg\u0103torilor. De aceea noi am editat Propunerile \u00eentr-o bro\u015fur\u0103, care l-a sf\u00e2r\u015fit cuprinde o foaie deta\u015fabil\u0103, \u00een care fiecare aleg\u0103tor, care dorea, putea s\u0103 ne scrie aprecierile, propunerile sale, iar ele ajungeau la stafful nostru de campanie. A urmat, apoi, procesarea tuturor propunerilor venite din teritoriu \u015fi astfel Platforma noastr\u0103 electoral\u0103, Programul meu, a c\u0103p\u0103tat forma final\u0103. Care era de altfel \u015fi expresia dorin\u0163elor noastre comune. Pot spune c\u0103 trei calit\u0103\u0163i au deosebit textul nostru de cele ale concuren\u0163ilor mei.<\/p>\n

            Mai \u00eent\u00e2i a fost constatarea necesit\u0103\u0163ii schimb\u0103rii \u00een societatea g\u0103g\u0103uz\u0103. Apoi, acceptarea ideii c\u0103 Puterea executiv\u0103, ba\u015fkanatul, trebuie s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 aceast\u0103 necesar\u0103 schimbare, venind astfel \u00een \u00eentimpinarea voin\u0163ei oamenilor no\u015ftri. De altfel Platforma noastr\u0103 program s-a intitulat ,,11 pa\u015fi \u00een \u00eentimpinarea oamenilor, a aleg\u0103torilor pentru a r\u0103spunde astfel la \u00eentrebarea lor: Cum s\u0103 \u00eenf\u0103ptuim transform\u0103rile necesare?\u201d<\/p>\n

            Ca urmare echipa mea de campanie mobiliz\u00e2nd aleg\u0103torii cu Programul amintit, a reu\u015fit s\u0103 c\u00e2\u015ftige alegerile. Eu personal consider c\u0103 am \u00eenvins, nu doar eu, dar \u00een special Platforma noastr\u0103 electoral\u0103, care a ajuns un simbol al veritabilei alternative pentru viitorul G\u0103g\u0103uz Eri. Alternativa la ceea ce s-a f\u0103cut a\u015fa cum s-a f\u0103cut, \u00een anii din urm\u0103! Vreau s\u0103 mai subliniez \u015fi faptul c\u0103 echipa noastr\u0103, chiar din start, a abandonat calea discursului populist \u00een campania electoral\u0103, iar faptul c\u0103 noi am ob\u0163inut victoria probeaz\u0103 maturitatea op\u0163iunii popula\u0163iei, care a \u00een\u0163eles mesajul nostru, valorile democra\u0163iei, a probat faptul c\u0103 popula\u0163ia, electoratul nostru nu mai poate fi manipulat \u015fi prostit cu promisiuni populiste.<\/p>\n

            7. Domnule Ba\u015fkan, g\u0103g\u0103uzii sunt \u00eenrudi\u0163i cu turcii. Pornind de la aceast\u0103 realitate care sunt \u00een prezent rela\u0163iile g\u0103g\u0103uzilor cu reprezentan\u0163ii Republicii Turcia?<\/span><\/p>\n

            – \u00centr-adev\u0103r popula\u0163ia din G\u0103g\u0103uzia percepe clar acest grad de rudenie cu turcii. Materialul etnic din care s-au format ambele popoare este asem\u0103n\u0103tor, chiar comun. Asem\u0103n\u0103rile dintre g\u0103g\u0103uzi \u015fi turci se reg\u0103sesc \u00een domeniile limbii, a promov\u0103rii unor valori etnice asem\u0103n\u0103toare, cum ar fi respectul pentru b\u0103tr\u00e2ni, pentru \u00eenainta\u015fi, fidelitatea fa\u0163\u0103 de angajamente, de cuv\u00e2ntul dat, exigen\u0163a fa\u0163\u0103 de propriul comportament \u00een familie \u015fi societate. Desigur c\u0103 asem\u0103narea elementelor comune ambelor popoare au determinat rela\u0163ii foarte apropiate dintre g\u0103g\u0103uzi \u015fi turci. Chiar din primele zile ale form\u0103rii G\u0103g\u0103uzi Eri am sim\u0163it sprijinul poporului turc, al conducerii Turciei. Ea ne ofer\u0103 nu doar sprijin financiar pentru proiectele noastre. A\u015f putea cita \u00een acest sens asisten\u0163a tehnic\u0103 \u015fi financiar\u0103 pentru aprovizionarea noastr\u0103 cu ap\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care ne confrunt\u0103m mereu cu ani seceto\u015fi. Asemenea sprijin, desigur c\u0103 poporul g\u0103g\u0103uz nu-l poate uita vreodat\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, dup\u0103 p\u0103rerea mea, bunele rela\u0163ii dintre G\u0103g\u0103uz Eri \u015fi Republica Turcia reprezint\u0103 un element pozitiv, de consolidare \u015fi extindere a bunelor raporturi dintre Republica Moldova \u015fi Republica Turcia \u00een ansamblu.<\/p>\n

            8. Care este punctul dumneavoastr\u0103 de vedere \u00een discu\u0163iile privind limba moldoveneasc\u0103 \u015fi cea rom\u00e2n\u0103, ob\u0163inerea cet\u0103\u0163eniei \u015fi a vizelor rom\u00e2ne\u015fti pentru urma\u015fii celor care au tr\u0103it \u00een perioada administra\u0163iei Rom\u00e2niei \u00eentre 1918-1940?<\/span><\/p>\n

            – <\/strong>\u00cemi vine greu, mie ca g\u0103g\u0103uz s\u0103 m\u0103 aventurez \u00een labirintul problemelor istorico-lingvistice \u015fi s\u0103 m\u0103 pronun\u0163 \u00een probleme controversate acum privind denumirea corect\u0103 a limbii de stat \u00een Republica Moldova. Personal prefer s\u0103-mi consacru energiile \u015fi timpul nu \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului asupra denumirii ei corecte, ci mai degrab\u0103 s\u0103 v\u0103d c\u0103 popula\u0163ia g\u0103g\u0103uz\u0103 s\u0103 nu aib\u0103 probleme \u00een cunoa\u015fterea \u015fi vorbirea ei. Cred c\u0103 e mult mai ra\u0163ional s\u0103 \u00eenve\u0163i mai \u00eent\u00e2i bine limba \u015fi abia apoi s\u0103 te preocupe denumirea ei! \u00cen privin\u0163a ob\u0163inerii de c\u0103tre g\u0103g\u0103uzii no\u015ftri a dublei cet\u0103\u0163enii pot spune c\u0103 e o problem\u0103 dureroas\u0103 pentru noi. Ea cred c\u0103 nu are o baz\u0103 ideologic\u0103. Majoritatea cet\u0103\u0163enilor no\u015ftri care vor s\u0103 ob\u0163in\u0103 \u015fi cet\u0103\u0163enie rom\u00e2n\u0103 nu se g\u00e2ndesc la o restabilire a unei jurisdic\u0163ii a Rom\u00e2niei, ci doar la posibilitatea de a ob\u0163ine astfel un pa\u015faport care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00een UE \u00een c\u0103utarea de c\u00e2\u015ftiguri mai bune. Dac\u0103 cet\u0103\u0163enii Republicii Moldova ar putea ob\u0163ine \u015fi alte pa\u015fapoarte ar fi r\u00e2nd \u015fi la ambasadele altor state. A\u015fa c\u0103 problema se reduce la nivelul sc\u0103zut de via\u0163\u0103 al popula\u0163iei. \u00cen\u0163eleg c\u0103 acum pleac\u0103 peste hotare pentru a avea o via\u0163\u0103 mai bun\u0103 \u015fi ca urmare nu pot fi contra dorin\u0163elor de a ob\u0163ine \u015fi alt\u0103 cet\u0103\u0163enie. Pot fi doar contra s\u0103r\u0103ciei noastre \u015fi pentru dep\u0103\u015firea acestei st\u0103ri.\u201d<\/p>\n

9. Considera\u0163i c\u0103 modul \u00een care vor evolua rela\u0163iile Autonomiei cu conducerea de la Chi\u015fin\u0103u va influen\u0163a solu\u0163ionarea conflictului cu Transnistria?<\/span><\/p>\n

            – Sunt convins \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u015fi am discutat deja despre rela\u0163iile G\u0103g\u0103uziei cu cei trei pre\u015fedin\u0163i ai Republicii Moldova. Din istoria rela\u0163iilor recente se pot trage c\u00e2teva observa\u0163ii \u015fi concluzii. Ne amintim c\u0103 \u00een perioada \u00een care ni s-a acordat mai mult\u0103 \u00eencredere a fost o etap\u0103 de stabilitate social-economic\u0103 a societ\u0103\u0163ii, dar c\u00e2nd conducerea de la Chi\u015fin\u0103u a exagerat \u00een ne\u00eencrederea sa, c\u00e2nd s-au manifestat tentative prin care s-a urm\u0103rit s\u0103 se plaseze \u00een fruntea Autonomiei G\u0103g\u0103uziei oameni nepopulari, dar fideli Administra\u0163iei centrale de la Chi\u015fin\u0103u, asemenea atitudini ale unor conduc\u0103tori a dus la acutizarea situa\u0163iei social-politice, la radicalizarea societ\u0103\u0163ii noastre g\u0103g\u0103uze.<\/p>\n

            Eu sper c\u0103 acum, conduc\u0103torii \u0163\u0103rii au tras concluzii juste. Din partea noastr\u0103 am f\u0103cut mul\u0163i pa\u015fi \u00een \u00eentimpinarea Chi\u015fin\u0103ului. Am declarat deschis, clar c\u0103 suntem pentru p\u0103strarea integrit\u0103\u0163ii teritoriale a Republicii Moldova \u015fi dispu\u015fi la dialog constructiv cu Chi\u015fin\u0103ul. Suntem \u00een continuare gata s\u0103 r\u0103spundem adecvat pe baza principiilor autonomiei noastre. Av\u00e2nd stabilitate politic\u0103 ne este mai u\u015for s\u0103 atragem investitori str\u0103ini, deoarece ace\u015ftia prefer\u0103 condi\u0163ii de pace, se feresc de zonele cu crize politice. Transformarea Autonomiei g\u0103g\u0103uze – G\u0103g\u0103uz Eri \u00eentr-o autonomie modern\u0103 cu o economie dezvoltat\u0103, cu drepturi clar stipulate \u00een Constitu\u0163ie poate reprezenta o for\u0163\u0103 real\u0103 care i-ar putea determina \u015fi pe locuitorii Transnistriei s\u0103 abordeze \u00eentr-o nou\u0103 viziune problemele legate de solu\u0163ionarea conflictului de acolo.<\/p>\n

            10. Domnule Mihail Macarovici, o ultim\u0103 \u00eentrebare: Dac\u0103 a\u0163i vizitat \u0163ara noastr\u0103, \u015fi cum vede\u0163i viitorul rela\u0163iilor celor din Autonomia pe care o conduce\u0163i \u015fi reprezenta\u0163i \u015fi Rom\u00e2nia?<\/span><\/p>\n

            – Am fost \u00een Rom\u00e2nia de mai multe ori \u015fi am impresii foarte bune despre \u0163ara dumneavoastr\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte perspectivele mi-e foarte greu s\u0103 m\u0103 pronun\u0163, deoarece nu am competenta necesar\u0103 s\u0103 o fac. \u00cen alt\u0103 parte sunt acele p\u00e2rghii ale puterii care determin\u0103 direc\u0163iile generale ale dialogului moldo-rom\u00e2n.<\/p>\n

            Desigur c\u0103 eu personal doresc mult ca rela\u0163iile de colaborare \u00eentre noi s\u0103 fie eficiente, reciproc avantajoase \u015fi prodigioase. Consider c\u0103 Rom\u00e2nia are o experien\u0163\u0103 bogat\u0103 de transmis \u015fi are reu\u015fite \u00een domeniul transform\u0103rilor economice, a democra\u0163iei, experien\u0163\u0103 care ar putea fi util\u0103 \u015fi pentru Republica Moldova.<\/p>\n

            \u00cen urm\u0103 cu doar 15 ani \u0163\u0103rile noastre se aflau \u00een condi\u0163ii foarte asem\u0103n\u0103toare de start: corup\u0163ia, s\u0103r\u0103cia, criminalitatea ne erau comune, dar azi Rom\u00e2nia a ajuns o component\u0103 a Uniunii Europene, iar Republica Moldova a ajuns cea mai s\u0103rac\u0103 de pe continentul European. Am avut recent o \u00eent\u00e2lnire cu ambasadorul \u0163\u0103rii dumneavoastr\u0103, domnul Filip Teodorescu \u015fi i-am ar\u0103tat interesul nostru de a studia experien\u0163a Rom\u00e2niei \u00een domeniul transform\u0103rilor structurale din societate \u015fi trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 domnul ambasador a apreciat pozitiv interesul nostru \u015fi ne-a promis sus\u0163inere \u00een multe din problemele pe care le avem de rezolvat, pentru stabilirea unor rela\u0163ii economice str\u00e2nse ale agen\u0163ilor economici din G\u0103g\u0103uz Eri cu unele jude\u0163e din Rom\u00e2nia. Am speran\u0163a c\u0103 pe viitor rela\u0163iile noastre vor cunoa\u015fte o extindere, mai ales c\u0103 cele la nivel regional se pot dezvolta mai mult \u015fi mai repede, direct, \u00een plan economic, social \u015fi cultural.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 din cartea lui Corneliu Filip, Dosarul Transnistria: istoria unui conflict inghe\u021bat, Editura Institutului de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Rela\u021bii Interna\u021bionale, Bucure\u0219ti, 2011 (Capitolul V)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

              Programul de reforme, numit perestroika \u2013 restructurare, \u00eenso\u0163it de cel al transparen\u0163ei \u00een luarea deciziilor politice, sociale sau economice \u2013 perestroika, a fost ini\u0163iat de echipa lui Mihail Gorbaciov dintr-o necesitate obiectiv\u0103, legat\u0103 de ceea ce s-a numit ,,stagnare\u201d, \u00een toate domeniile, datorit\u0103 anchilozei specifice oric\u0103rui sistem centralizat…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}