{"id":2484,"date":"2017-02-06T10:03:44","date_gmt":"2017-02-06T08:03:44","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=2484"},"modified":"2017-04-14T14:42:51","modified_gmt":"2017-04-14T12:42:51","slug":"ion-leahu-actualitatea-economica-a-regiunii-transnistrene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ion-leahu-actualitatea-economica-a-regiunii-transnistrene\/","title":{"rendered":"Ion Leahu: Actualitatea economic\u0103 a regiunii transnistrene"},"content":{"rendered":"

\u00ce<\/em>n opinia lui Alex<\/em>a<\/em>ndru Mart\u00eenov, pretinsul prim-ministru local<\/em><\/p>\n

Potrivit func\u0163ionarului, regiunea are nevoie de cel pu\u0163in 60 milioane dolari SUA \u00een calitate de investi\u0163ii, pentru a face fa\u0163\u0103 starei de criz\u0103 \u00een care se afl\u0103. Declara\u0163ia este f\u0103cut\u0103 la 31 ianuarie curent, \u00een cadrul conferin\u0163ei de pres\u0103 consacrate totalurilor recentei vizitei la Moscova a delega\u0163iei de la Tiraspol. Mart\u00eenov a men\u0163ionat c\u0103 tema sus\u0163inerei de c\u0103tre FR a economiei transnistrene a figurat \u00een cadrul tuturor \u00eentrunirilor sus\u0163inute cu oficialii din Rusia. S-au ales cu promisiunea de a examina problema, cu condi\u0163ia c\u0103 Tiraspolul timp de o lun\u0103 va elabora \u015fi va prezenta un busines-plan, \u00een care ar fi indicate concret ramurile recipiente, unit\u0103\u0163ile industriale \u015fi sumele necesare lunar. Planul urmeaz\u0103 a fi examinat la Moscova \u015fi doar apoi, posibil, vor fi adoptate careva decizii.<\/p>\n

Tiraspolului i s-a cerut nu numai s\u0103 indice ramura pentru care se solicit\u0103 investi\u0163ii, dar \u015fi sumele necesare – cu luare \u00een considera\u0163ie veniturile ob\u0163inute de la investi\u0163ii, \u00eencep\u00eend cu fa\u0163a ini\u0163ial\u0103 de investiri. Potrivit lui Mart\u00eenov, de ob\u0163inerea mijloacelor financiare sunt cointeresate industria (u\u015foar\u0103, de alimetare), agricultura, alte ramuri. Referitor la industria grea, cum ar fi uzina metalurgic\u0103, s-a discutat aparte; \u00eens\u0103, posibil c\u0103 ramura dat\u0103 nu va fi inclus\u0103 \u00een planul de invisti\u0163ii ruse.<\/p>\n

La Moscova problemele respective s-au discutat la guvern, la alte nivele. Din partea Transnistriei s-au prezentat informa\u0163ii referitor la garan\u0163iile investi\u0163iilor, la stabilitatea cadrului de proprietate \u015fi a povarei fiscale \u015fi impozitare. Informa\u0163ia a fost recep\u0163ionat\u0103 de Moscova. Cel mai important, a men\u0163ionat Mart\u00eenov, c\u0103 nu ne-au refuzat.<\/p>\n

La acest capitol se cer careva comentarii, care ar completa tabloul. Prim moment \u2013 Tiraspolul \u201egaranteaz\u0103\u201d stabilitatea propriet\u0103\u0163ii obiectelor, \u00een care se vor investi mijloacele ruse\u015fti. Putem presupune c\u0103 momentul dat are ca context imposibilitatea schimb\u0103rii statutului regiunii, \u00een urma c\u0103ruia ar apare cadrul de schimbare a proprietarului. F\u0103c\u00eend asemenea promisiuni, cei de la Tiraspol ar trebui s\u0103 fie convin\u015fi c\u0103 \u00een timpul apropiat asemenea schimb\u0103ri sunt imposibile. Astfel, Austria, care a devenit de\u0163in\u0103torul Pre\u015fiden\u0163iei \u00een OSCE, ar putea renun\u0163a la aspira\u0163ia unor dinamici pozitive \u00een procesul de reglementare.<\/p>\n

Alt moment \u2013 separarea industriei grele de restul obictivelor pentru investi\u0163ii. Asta ar \u00eensemna, c\u0103 Moscova nu vede oportunit\u0103\u0163i de a examina aceste obiecte pentru eventualele investi\u0163ii. Motivele ar fi acelea la care ne am referit de alt\u0103 dat\u0103 \u2013 uzinele nu mai sunt atractive, odat\u0103 ce parcul tehnic \u015fi procesele tehnologice sunt uzate \u015fi nu asigur\u0103 respectarea condi\u0163iilor de concuren\u0163\u0103. Fenomenul are consecin\u0163e mult mai grave dec\u00eet se vede la prima privire. Stoparea activit\u0103\u0163ii \u00eentreprinderilor industriale nu numai c\u0103 v\u0103duve\u015fte bugetul, dar asta \u00eenseamn\u0103 spulberarea aspira\u0163iilor la includerea \u00een complexul industrial-militar al FR – ceea ce ar garanta finan\u0163area stabil\u0103, pia\u0163a de desfacere \u015fi defalc\u0103ri considerabile la buget. Ar activa \u015fi elementul propagandistic \u2013 prezentarea regiunii \u00een calitate de structur\u0103 cu un poten\u0163ial \u00eenalt industrial, spre deosebire de Moldova, care este tratat\u0103 ca zon\u0103 preponderent agrar\u0103. \u00cenc\u0103 un moment important este ne\u00eencrederea Moscovei \u00een regimul de la Tiraspol, de aceast\u0103 dat\u0103 exprimat\u0103 deschis \u015fi r\u0103spicat. Solicit\u0103rile de a prezenta respectivul plan nu \u00eenseamn\u0103 nimic altceva, dec\u00eet cobor\u00e2rea\u00a0 Transnistriei din categoria de aliat apropiat, prieten, la cel de subiect ai unor eventuale investi\u0163ii.<\/p>\n

Moscova a refuzat calitatea de d\u0103dac\u0103 \u00een rela\u0163iile cu Tiraspolul \u015fi a ales alt mod de comportament. Le-a propus lor \u015fi ei s\u0103 \u201edea din coate\u201d. Ea invitat la un t\u00eerg de business interna\u0163ional, ce va avea loc la Novosibirsk \u00een vara anului curent. Poftim, participa\u0163i \u015fi atrage\u0163i investitorii, care singuri vor determina dac\u0103 e convenabil a investi \u00een regiune.<\/p>\n

Potrivit lui Serfhei Obolonin, vice-primministru transnistrean, regiunea are ce propune investitorilor. Potrivit lui, este vorba de a\u015fezarea geografic\u0103 a regiunii, for\u0163a de munc\u0103 calificat\u0103, ce ar minimaliza costul proiectului. \u201eDispunem de un parc de ma\u015fini \u015fi de o mare motiva\u0163ia a colabora cu Rusia.\u201d Anume aceste priorit\u0103\u0163i ar putea fi atractive pentru partea ruseasc\u0103.<\/p>\n

Problema e pu\u0163in alta. FR este cointeresat\u0103, ca mijloacele financiare pe care ea le va pune la dispozi\u0163ia Transnistriei s\u0103 fie investite \u00een proiecte \u015fi trecute la capitolele sociale. La moment, potrivit lui Mart\u00eenov, 30-40% din PIB constituie tocmai dona\u0163iile din FR. De la Rusia se cer investi\u0163ii \u015fi tot ea trebuie s\u0103 asigure garan\u0163iile stabilit\u0103\u0163ii. Mart\u00eenov a concluzionat c\u0103 a venit timpul, c\u00eend se termin\u0103 practica de compensare a deficitului bujetar transnistrean de c\u0103tre contribuabilii din FR. Pentru dezvoltare, regiunea este \u00eempus\u0103 a identifica propriile surse. Concomitent, el a men\u0163ionat c\u0103 cu c\u00eet mai extins va fi exportul \u00een FR, \u015fi mai important\u0103 prezen\u0163a capitalului rusesc \u00een regiune, cu at\u00eet mai eficiente vor fi rela\u0163iile \u00eentre \u201e\u0163\u0103rile noastre\u201d.<\/p>\n

Spa\u0163iul de manevre a<\/em>l<\/em> e<\/em>c<\/em>onomiei transnistrene, reale \u015fi nu propagandistice.<\/em><\/p>\n

La 31 ianuarie curent, \u00een cadrul vizitei la Moscova, Irina Molokanova, \u201eministrul finan\u0163elor\u201d, a discutat cu Vice-ministrul finan\u0163elor din FR Leonid Gornin. Pentru a identifica volumul \u015fi calitatea asisten\u0163ei de care necesit\u0103 regiunea trasnistrean\u0103 (un \u00eemprumut de lung\u0103 durat\u0103), s-a recurs la o \u201eradiografie\u201d a economiei acestei.<\/p>\n

Potrivit datelor oficiale prezentate Moscovei, 35% din PIB \u00eel constituie impozitele asupra businesului. La 106.7 angaja\u0163i \u00een toate formele de proprietate a economiei, sunt 100 de pensionari. Din 134 mii 468 de angaja\u0163i integral \u00een economie, 48% sunt cei antrena\u0163i \u00een sfera bugetar\u0103.<\/p>\n

29% din PIB constituie indemniza\u0163iile sociale, 19% – salariul \u00een sfera bugetar\u0103. \u00cen total, cheltuielele bugetare sociale constituie 57,5% din PIB, \u015fi 10% (130 milioane dolari SUA) constituie deficitul, pentru executarea c\u0103ruia nu sunt surse. Astfel, Transnistria are nevoie nu numai de 60 milioane investi\u0163ii, dar \u015fi de 130 milioane dolari SUA anual pentru deservirea deficitului curent al bugetului.<\/p>\n

Regiunea este \u00een criz\u0103 nu numai la venituri, dar \u015fi de extinderea surselor acestora. Impozitarea e la maxim, m\u0103rirea c\u0103rui ar avea ca consecin\u0163e falimentarea \u015fi evadarea agen\u021bilor economici \u015fi a capitalului. Reducerea cheltuielilor bugetare ar condi\u0163iona mic\u015forarea nivelului de trai a popula\u0163iei (starea acesteia va fi examinat\u0103 ceva mai t\u00eerziu). Ar fi o art\u0103 a imposibilului a reforma aceste domenii f\u0103r\u0103 a pereclita situa\u0163ia \u015fi a atenta la stabilitatea social\u0103 \u00een regiune. Odat\u0103 ce aceast\u0103 reformare necesit\u0103 timp, Tiraspolul a apelat la Moscova solicit\u00eend \u00eemprumutul de 130 milioane dolari SUA. Moscova nu a renun\u0163at, \u00eens\u0103 \u015fi-a rezervat timp pentru a examina situa\u0163ia din regiune \u015fi corectitudinea activit\u0103\u0163ii institu\u0163iilor \u201estatale\u201d \u00een procesul reformelor.<\/p>\n

D<\/em>atele statistice cu privire la nivelul de trai a popula\u0163iei \u00een regiune.<\/em><\/p>\n

Num\u0103rul din decembrie a revistei \u201eVestnic Pridnestrovscogo respublicanscogo banca\u201d (Mesagerul b\u0103ncii republicane transnistrene I.L.) g\u0103zduie\u015fte un amplu material, carea reflect\u0103 starea social-financiar\u0103 a popula\u0163iei. \u00centre ianuarie-septembrie a anului 2016, veniturile integrale ale popula\u0163iei au constituit ceva mai mult de \u015fapte miliarde de ruble transnistrene, ce constituie aproximativ 1655 ruble la o persoan\u0103. Sursele de venit de baz\u0103 (85%) le constituie pensiile \u015fi salariile. \u00a0Veniturile de la activitatea de \u00eentreprinz\u0103tor constituie doar 490 milioane ruble, sau 7% de la volumul total de venituri. Cifra demonstreaz\u0103 evident nivelul de dezvoltare a \u00eentreprinderii private.<\/p>\n

C\u00eet \u0163ine de consum, mai mult de 50% se cheltuie pentru procurarea diferitor m\u0103rfuri \u015fi 23% -achitarea serviciilor, prioritatea revenind serviciilor locativ-comunale. \u00cen perioada de referin\u0163\u0103 locuitorii regiunii au achitat la acest capitol 680 milioane ruble locale, ce constituie 42.5% din categoria \u201eservicii\u201d. 27% de cheltuieli revin sectorului \u201ecomunica\u0163ii\u201d, iar restul \u2013 transportul \u00een comun, serviciile medicale, studiile. Comparativ cu anul 2015 a sc\u0103zut esen\u0163ial volumul cump\u0103r\u0103turilor din partea localnicilor. \u00cen 2016 s-a cheltuit 926 milioane ruble transnitrene, ce e cu 278 milioane (6.6%) mai pu\u0163in ca \u00een 2015.<\/p>\n

\u00centegral tabloul este urm\u0103tor: din suma total\u0103 de cheltuieri 3 miliarde 926 milioane ruble, 1 miliard 861 milioane au fost alocate pentru procurarea produselor alimentare \u015fi 2 miliarde 65 milioane \u2013 a celor de provinien\u0163\u0103 industrial\u0103.<\/p>\n

Referitor la salariile transnistrenilor. Se p\u0103streaz\u0103 diferen\u0163a de 5 ori \u00eentre cele mai mici \u015fi cele mai mari. Cei mai bine pl\u0103ti\u0163i sunt angaja\u0163ii \u00een sfera comunica\u0163iilor, a b\u0103ncilor, ceva mai pu\u0163in dar onest se pl\u0103te\u015fte \u00een domeniul industrial, serviciile. Joase r\u0103m\u00een salariile celor din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent, medicin\u0103, agricultur\u0103. Salariul mediu este de 3744 ruble. Potrivit revistei, \u00een 2016 esen\u0163ial au sc\u0103zut salariile \u00een domeniul comer\u0163ului, a transportului \u00een comun. De un salariu de 5000 ruble au beneficiat doar 3.9% din angaja\u0163i; 29,9 au beneficiat de salarii \u00eentre 4 \u015fi 5 mii ruble; 19.1% au avut salariu \u00eentre 3 \u015fi 4 mii ruble; aproximativ 50% de salaria\u0163i au avut un venit de mai mic de 3 mii ruble. Materialul este semnat de analistul transnistrean Pavel Uvarov. (Rubla transnistrean\u0103 \u00een raport oficial cu dolarul SUA \u2013 11.30 pentru un dolar).<\/p>\n

Potrivit aceea\u015fi surse (b\u0103ncii transnistrene), infla\u0163ia \u00een 2016 a constitut 4.44%. \u00cen 2015 a avut loc prima dat\u0103 \u00een regiune defla\u0163ia (reducerea pre\u0163urilor la m\u0103rfurile de larg consum \u015fi servicii), dar 2016 a reparat situa\u0163ia. Anterior, infla\u0163ia \u00een regiune atingea cifre mari, cum ar fi 30% \u00een 2007 sau 25% \u00een 2008. Apoi situa\u0163ia s-a stabilizat \u015fi \u00een 2013 a fost indicat nivelul de 3.6%, iar \u00een 2014 de doar 1%. Evident c\u0103 f\u0103r\u0103 un audit calificat, nu putem crede declara\u0163iilor structurilor transnistrene.<\/p>\n

\u00cen 2016 pre\u0163urile au avut de crescut. \u00cen general la produsele alimentare au crescut cu 3.80%. La concret \u2013 la carne \u2013 cu 11,45%; pe\u015fte cu 8,95%; zah\u0103r cu 13.55%; ou\u0103 \u2013 cu 25.82%; lactate \u2013 cu 5.71%. Au sc\u0103zut cu 13.37% pre\u0163urile la cartofi, cu 7.72% la margarin\u0103; 3.48 la f\u0103in\u0103; cu 2.03% la p\u0103ine.<\/p>\n

\u00cen domeniul industrial pre\u0163urile au crescut cu 6.88%, datorit\u0103 cre\u015fterii impozetelor de tranzit. E de men\u0163ionat, c\u0103 produsele de tutungerie sau scumpit cu 27.31%, medicamentele cu 11,09%, tehnica de calcul cu 9.70%, iar carburan\u0163ii doar cu 1.42%.<\/p>\n

Cifrele indic\u0103 c\u0103 Chi\u015fin\u0103ul nu a pierdut definitiv posibilit\u0103\u0163ile de a influen\u0163a situa\u0163ia \u00een regiune \u015fi, respectiv, \u00een procesul de negocieri. Este important s\u0103 cunoa\u015ftem, dac\u0103 le va aplica.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articolul este publicat \u00een cadrul proiectului \u201eDosarele conflictului transnistrean. Solu\u021bii pentru dezvoltarea societ\u0103\u021bii pe cele dou\u0103 maluri ale Nistrului\u201d este finan\u021bat de c\u0103tre Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul Rom\u00e2niei de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) \u0219i implementat cu sprijinul Programului Na\u021biunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) \u2013 Centrul Regional pentru Europa \u0219i Asia Central\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\"sample\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen opinia lui Alexandru Mart\u00eenov, pretinsul prim-ministru local Potrivit func\u0163ionarului, regiunea are nevoie de cel pu\u0163in 60 milioane dolari SUA \u00een calitate de investi\u0163ii, pentru a face fa\u0163\u0103 starei de criz\u0103 \u00een care se afl\u0103. Declara\u0163ia este f\u0103cut\u0103 la 31 ianuarie curent, \u00een cadrul conferin\u0163ei de pres\u0103 consacrate totalurilor recentei vizitei la Moscova a delega\u0163iei…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2484"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2484"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2484\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2834,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2484\/revisions\/2834"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2484"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2484"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2484"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}