{"id":2388,"date":"2017-01-18T19:59:34","date_gmt":"2017-01-18T17:59:34","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=2388"},"modified":"2017-04-14T13:32:16","modified_gmt":"2017-04-14T11:32:16","slug":"ivan-babici-securitatea-alimentara-a-transnistriei-este-sub-amenintare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ivan-babici-securitatea-alimentara-a-transnistriei-este-sub-amenintare\/","title":{"rendered":"Ivan Babici: Securitatea alimentar\u0103 a Transnistriei este sub amenin\u0163are"},"content":{"rendered":"

La sf\u00e2r\u015fitul lunii noiembrie 2016, \u00een Transnistria se observ\u0103 un nivel al infla\u0163iei de 0,7% (de la \u00eenceputul anului, pre\u0163urile la m\u0103rfuri au crescut \u00een medie cu 3,8%), ceea ce ar putea fi interpretat drept un coeficient pozitiv pentru popula\u0163ia din Transnistria. Dup\u0103 patru luni de defla\u0163ie \u00een sfera serviciilor a fost constatat\u0103 o cre\u015ftere a tarifelor \u00een limita a 0,6% (potrivit datelor din luna noiembrie 2015 – 0,01%).<\/p>\n

\u00cen noiembrie, cre\u015fterea nu a fost mai substan\u0163ial\u0103 \u00een Ucraina – p\u00e2n\u0103 la 1,8% (de la \u00eenceputul anului – 11%) \u015fi \u00een Moldova – p\u00e2n\u0103 \u00een 1,2% (1,8% de la \u00eenceputul anului). \u00cen Rusia, pre\u0163urile au crescut luna trecut\u0103 cu 0,4% (5% de la \u00eenceputul anului), iar \u00een Belarus – cu 0,8% (10% de la \u00eenceputul anului).<\/p>\n

O direc\u0163ie de ac\u0163iune important\u0103, \u00eentreprins\u0103 de Guvernul Transnistriei este lucrul la dezvoltarea procesului de substituire a importurilor \u015fi a sectorului agricol, unde \u00een ultimii 10 ani volumul achizi\u0163iilor de produse alimentare din str\u0103in\u0103tate s-a redus de 1,8 ori. Dac\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een 2011 peste 70% dintre m\u0103rfurile alimentare comercializate \u00een Transnistria veneau din str\u0103in\u0103tate, \u00een 2015, prin eforturile comune ale statului \u015fi mediului de afaceri, aceast\u0103 cifr\u0103 s-a redus la 43%. \u00cen pofida m\u0103surilor \u00eentreprinse de asigurare a securit\u0103\u0163ii alimentare, Transnistria se afl\u0103 acum sub amenin\u0163are, pentru c\u0103 nivelul dependen\u0163ei alimentare trebuie s\u0103 fie alc\u0103tuit\u0103 \u00een propor\u0163ie de minim 70% din alimente din produc\u0163ia intern\u0103 \u015fi doar 30% s\u0103 fie importate. Securitatea alimentar\u0103 este important\u0103 \u00een mod deosebit pentru Tiraspol, \u00eentruc\u00e2t Transnistria tr\u0103ie\u015fte \u00een condi\u0163iile unui mediu extern destul de ostil, iar \u00een cazul unor conflicte politice sau de alt\u0103 natur\u0103 ar putea apare amenin\u0163area \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irii aprovizion\u0103rii popula\u0163iei cu alimente \u015fi cre\u015fterii pre\u0163ului produselor alimentare. Pornind de la criteriile securit\u0103\u0163ii alimentare \u015fi agricole, potrivit datelor ONU, \u00een \u0163ar\u0103 trebuie produse cel pu\u0163in 80% din alimentele necesare \u015fi trebuie creat\u0103 o rezerv\u0103 de produse alimentare pentru 60 de zile. Dac\u0103 propor\u0163ia produc\u0163iei proprii din consumul total este sub 60%, cum a fost mult timp \u00een Transnistria, atunci situa\u0163ia este critic\u0103. Pentru a o remedia, \u00een ultimii ani Guvernul a utilizat diverse instrumente: sprijinirea investi\u0163iilor, mic\u015forarea tarifelor, facilit\u0103\u0163i fiscale, limitarea importurilor. Aceasta a avut rezultat, care poate fi evaluat, de exemplu, dup\u0103 dinamica importurilor de carne \u015fi produse din care \u00een Transnistria. \u00cen 2015, dup\u0103 cre\u015fterea taxei de import la carnea de porc \u015fi de pas\u0103re de la 12% la 20%, volumul livr\u0103rilor s-a redus de 5,5 ori, \u00een timp \u00een ce Transnistria a avut loc o cre\u015ftere sesizabil\u0103 a produc\u0163iei proprii.<\/p>\n

\u00cen condi\u0163iile \u00een care produc\u0163ia agricol\u0103 \u015fi prelucrat\u0103 proprie este insuficient dezvoltat\u0103, Transnistria depinde mult de factorii externi ai pre\u0163urilor. O dovad\u0103 evident\u0103 este reac\u0163ia pre\u0163urilor interne la schimb\u0103rile bru\u015fte de pre\u0163uri pe pie\u0163ele alimentare mondiale \u00een anii 2007-2008 \u015fi 2010-2011. De exemplu, \u00een 2008 infla\u0163ia \u00een Transnistria a atins cota record de 25%, iar alimentele s-au scumpit atunci, \u00een republic\u0103, cu 43%. Pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i situa\u0163ia produc\u0163iei de legume \u015fi fructe, Transnistria a trebuit s\u0103 reabiliteze sistemul ameliora\u0163iilor. Aici, un mare rol trebuie s\u0103-l joace programul comun ruso-transnistrean, care va permite \u00een 2017 cre\u015fterea suprafe\u0163ei irigate cu 26.000 de hectare.<\/p>\n

Important pentru dezvoltarea produc\u0163iei interne este nivelul poverii fiscale \u00een economia Transnistriei, care reprezint\u0103 circa 34% \u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte mult indicatorii recomanda\u0163i pentru \u0163\u0103rile cu economie \u00een curs de dezvoltare. Aceasta se r\u0103sfr\u00e2nge negativ asupra economiei Transnistriei \u015fi atractivit\u0103\u0163ii ei investi\u0163ionale, f\u0103c\u00e2nd considerabil mai dificil\u0103 func\u0163ionarea sectorului real. Drept consecin\u0163\u0103, produc\u0103torii transnistreni mic\u015foreaz\u0103 volumul produc\u0163iei, fapt ce se r\u0103sfr\u00e2nge asupra costurilor ei.<\/p>\n

Pe de o parte, Parlamentul transnistrean caut\u0103 noi forme de cre\u015ftere a \u00eencas\u0103rilor la buget din impozite, ceea ce se reflect\u0103 \u00een cre\u015fterea pre\u0163urilor pentru consumatorul final. De exemplu, se propune trecerea taxelor pentru poluarea mediului de la automobili\u015fti la importatorii de combustibil, adic\u0103 s\u0103 fie, practic, incluse \u00een pre\u0163ul benzinei, motorinei sau GPL-ului. Iar pe de alt\u0103 parte, \u0163in\u00e2nd cont de situa\u0163ia intern\u0103 \u015fi \u00een scopul mic\u015for\u0103rii poverii fiscale \u015fi evit\u0103rii \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irii, \u00een continuare a situa\u0163iei financiare a produc\u0103torilor agricoli, autorit\u0103\u0163ile recurg la acordarea de facilit\u0103\u0163i organiza\u0163iilor a c\u0103ror cifr\u0103 de afaceri anual\u0103 provine \u00een propor\u0163ie de minim 70% din comercializarea produc\u0163iei vegetale \u015fi animale, ceea ce se va r\u0103sfr\u00e2nge pozitiv asupra activit\u0103\u0163ii persoanelor juridice respective.<\/p>\n

Securitatea alimentar\u0103 este legat\u0103 \u015fi de alte dou\u0103 probleme. Prima dintre acestea – controlul calit\u0103\u0163ii produselor alimentare, \u00een primul r\u00e2nd al celor importate. Pentru a-l \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i, la \u00eenceputul lunii octombrie Guvernul a trimis Sovietului Suprem proiectul de lege “Despre calitatea \u015fi securitatea produselor alimentare”. A doua problem\u0103 este aceea de a asigura prezen\u0163a produc\u0103torilor locali pe rafturile marilor re\u0163ele comerciale. Guvernul a \u00eentreprins mai multe \u00eencerc\u0103ri de a consfin\u0163i garan\u0163ii \u00een acest sens la nivel legislativ. Totu\u015fi, pentru re\u0163eaua de magazine “Sheriff” din republic\u0103, stabilirea unei anumite cote de m\u0103rfuri locale \u015fi substituirea cu acestea a importurilor la pre\u0163 de dumping nu este convenabil\u0103 economic.<\/p>\n

Popula\u0163ia din Transnistria are nevoie de munc\u0103, adic\u0103 de sprijinirea produc\u0103torului intern, care va m\u0103ri num\u0103rul locurilor de munc\u0103, iar pentru holdingul “Sheriff” este mai avantajos s\u0103 aduc\u0103 m\u0103rfuri din str\u0103in\u0103tate. De aici, \u00eenchiderea marilor unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie, inclusiv a celor pe care “Sheriff” le-a achizi\u0163ionat de la stat pe nimic. Dup\u0103 exemplul marii \u00eentreprinderi de textile “Tirotex”: \u00eenainte de privatizare, \u00een \u00eentreprindere munceau 6.500 de oameni, iar salariul oscila, \u00een medie, \u00eentre 500 \u015fi 600 de dolari. Acum sunt 2.800 de oameni cu salarii \u00een limita a 300-350 de dolari.<\/p>\n

\u00cen scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii situa\u0163iei economice, guvernul sprijin\u0103 marile \u00eentreprinderi aflate \u00eentr-o situa\u0163ie economic\u0103 grea. Astfel a fost semnat un acord privind acordarea de “ajutoare de stat” sub forma am\u00e2n\u0103rii sau ree\u015falon\u0103rii pl\u0103\u0163ilor \u00een contul impozitelor, datoriilor pentru resurse energetice \u015fi combustibili cu fostul lider al industriei transnistrene, care a activitatea oprit\u0103 timp de doi ani, uzina de ma\u015fini pentru turn\u0103torii “Kirov” – “Litma\u015f” (\u00een 2002 a fost privatizat\u0103 \u015fi v\u00e2ndut\u0103 companiei ucrainene “Litma\u015f-Komplekt”). \u00cen 2012-2013, uzina a contractat credite pentru modernizarea produc\u0163iei \u00eens\u0103 \u00een 2014, dup\u0103 deprecierea monedelor statelor de unde erau partenerii comerciali, “Litma\u015f” a pierdut pie\u0163ele tradi\u0163ionale de desfacere \u015fi nu a putut s\u0103 sting\u0103 creditele, s\u0103 achite salariile, impozitele \u015fi facturile pentru resurse energetice. \u00cen prezent, restan\u0163ele uzinei la salariile angaja\u0163ilor sunt de circa 9,5 milioane de ruble (840,7 mii de dolari). Pentru a relua produc\u0163ia, proprietarul a cerut autorit\u0103\u0163ilor Transnistriei s\u0103 anuleze toate datoriile. La r\u00e2ndul s\u0103u, Guvernul a fost nevoit s\u0103 accepte colaborarea pentru a men\u0163ine poten\u0163ialul industrial al \u00eentreprinderii.<\/p>\n

De asemenea, o influen\u0163\u0103 puternic\u0103 asupra IMM-urilor din Transnistria o exercit\u0103 deficitul valutar, unde exist\u0103 un curs dublu – cel oficial, din licita\u0163ii valutare (11 – 11,3 ruble pentru un dolar) \u015fi “de pia\u0163\u0103”, la b\u0103ncile comerciale (14,5 ruble pentru un dolar). Cump\u0103rarea de dolari de c\u0103tre agen\u0163ii economici \u015fi persoanele fizice este \u00een continuare dificil\u0103. Potrivit datelor B\u0103ncii Centrale, aceast\u0103 situa\u0163ie a ap\u0103rut ca urmare a mai multor factori. Principalul dintre ace\u015ftia este reducerea afluxului de valut\u0103 \u00een republic\u0103. \u00cen 2015 \u00eencas\u0103rile din exporturi s-a mic\u015forat cu 14,7%, iar transferurile de bani din str\u0103in\u0103tate s-au redus de 2,4 ori. Dac\u0103 \u00een decembrie 2015 volumul rezervelor valutare erau de 32 de milioane de dolari, la sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie 2016 s-a redus la 19 milioane. Banca Central\u0103 a avertizat Parlamentul Transnistriei cu privire la conturarea unui dezechilibru \u00eentre cerere \u015fi ofert\u0103 pe pia\u0163a valutar\u0103. Situa\u0163ia s-a complicat \u015fi mai mult la \u00eenceputul lunii martie – pre\u0163ul energiei electrice livrate Moldovei a sc\u0103zut cu 30%. \u00cen consecin\u0163\u0103, \u00eentr-o singur\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 rezervele valutare ale republicii s-au redus de la 19 milioane la 12 milioane de dolari. La r\u00e2ndul ei, \u00een scopul stabiliz\u0103rii situa\u0163iei, Banca Central\u0103 a propus c\u00e2teva scenarii de depreciere a rublei (cu 10% sau cu 30%). Sovietul Suprem s-a declarat \u00eempotriva deprecierii, iar cursul oficial al rublei a r\u0103mas la nivelul de 11 – 11,3 ruble pentru un dolar. Deputa\u0163ii au considerat c\u0103 \u00een cazul deprecierii va avea loc o cre\u015ftere puternic\u0103 a pre\u0163urilor. \u00cen acela\u015fi timp, cererea de valut\u0103 a crescut, astfel c\u0103 \u00een republic\u0103 a ap\u0103rut o pia\u0163\u0103 valutar\u0103 neagr\u0103, unde cursul rublei a ajuns, \u00een vara anului 2016, la 20 pentru un dolar. Sovietul Suprem a dat vina pentru aceasta \u00een totalitate asupra B\u0103ncii Centrale, de\u015fi competen\u0163ele institu\u0163iei de reglementare financiar\u0103 sunt limitate – politica monetar\u0103 o aprob\u0103 parlamentul, tot acesta stabile\u015fte \u015fi cursul rublei. Deputa\u0163ii au ini\u0163iat o investiga\u0163ie privind situa\u0163ia de pe pia\u0163a valutar\u0103, comisia Sovietului Suprem de investigare a situa\u0163iei a acuzat Banca Central\u0103 de subminarea cursului monedei na\u0163ionale \u015fi de angrenare a Transnistriei \u00een spa\u0163iul monetar al Moldovei. \u00cen august 2016, b\u0103ncile comerciale transnistrene au stabilit \u00een punctele lor de schimb de valut\u0103 cursul de pia\u0163\u0103 (14,5 ruble pentru un dolar) \u015fi astfel au dat o lovitur\u0103 pie\u0163ei valutare negre. Comisia parlamentar\u0103 de investiga\u0163ie a numit aceasta “complot al b\u0103ncilor” care ar urm\u0103ri “pauperizarea popula\u0163iei”.<\/p>\n

Cre\u015fterea instabilit\u0103\u0163ii economice \u015fi lupta dintre Parlament \u015fi Guvern \u015fi Banca Central\u0103 a Transnistriei au fost provocate de alegerile preziden\u0163iale \u00een care victoria a fost ob\u0163inut\u0103 de pre\u015fedintele Parlamentului, V. Krasnoselski, care a ob\u0163inut 62% din voturile celor veni\u0163i la scrutin. Evident c\u0103 aleg\u0103torii i-au dat un vot de \u00eencredere speakerului, sper\u00e2nd \u00een solu\u0163ionarea tuturor problemelor existente acum \u00een economia Transnistriei: existen\u0163a dolarului la v\u00e2nzare, sprijinirea produc\u0103torului local, crearea de noi locuri de munc\u0103, sus\u0163inerea IMM-urilor. \u00cen prezent, situa\u0163ia socio-economic\u0103 a Transnistriei nu este str\u0103lucit\u0103, \u015fi este pu\u0163in probabil c\u0103 criticile la adresa conducerii anterioare vor aduce dividende noului pre\u015fedinte. Dup\u0103 campania electoral\u0103, popula\u0163ia va reveni foarte cur\u00e2nd la c\u0103utarea unor solu\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte economia. Noul pre\u015fedinte al Transnistriei va mai trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi exprime pozi\u0163ia foarte cur\u00e2nd despre ceea ce este de f\u0103cut dup\u0103 ce, la 1 ianuarie 2017, vor \u00eenceta preferin\u0163ele comerciale ale Uniunii Europene pentru Transnistria, iar, ca urmare, Transnistria va trebui fie s\u0103 implementeze pe teritoriul s\u0103u Acordul de Asociere \u015fi Liber Schimb dintre Republica Moldova \u015fi UE, fie, practic, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 pia\u0163a european\u0103 de desfacere pentru produc\u0163ia sa. \u00cen ultimii ani, din punctul de vedere al componentei economice, Transnistria a fost, de facto, una din regiunile UE – agen\u0163ii economici din Transnistria au regim preferen\u0163ial pe pie\u0163ele europene. Acum, UE cere semnarea documentului de c\u0103tre Tiraspol pentru a men\u0163ine regimul preferen\u0163ial. Lipsa preferin\u0163elor respective ale UE ar putea conduce la o \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire critic\u0103 a situa\u0163iei economice din Transnistria. Aceast\u0103 “p\u00e2rghie” de influen\u0163\u0103 este folosit\u0103 de Chi\u015fin\u0103u \u00een scopul integr\u0103rii Transnistriei \u00een spa\u0163iul juridic \u015fi economic al Moldovei. La Chi\u015fin\u0103u \u015fi la Tiraspol au venit la putere oameni noi. \u00censu\u015fi faptul victoriei liderului sociali\u015ftilor din Moldova, orientat spre stabilirea de rela\u0163ii pragmatice cu Rusia \u015fi spre dialog cu Tiraspolul (\u015fi nu spre lupta \u00eempotriva “separatismului agresiv” \u015fi “imperialismului rus”), ofer\u0103 posibilitatea c\u0103ut\u0103rii unor solu\u0163ii neconven\u0163ionale. Nimeni nu garanteaz\u0103 c\u0103 \u015fansele ap\u0103rute vor fi folosite eficient, \u00eens\u0103 stabilirea unor rela\u0163ii \u00eentre I. Dodon \u015fi V. Krasnoselski va putea favoriza eficient solu\u0163ionarea problemelor securit\u0103\u0163ii alimentare \u015fi cre\u015fterii economice a Transnistriei cu ajutorul autorit\u0103\u0163ilor de la Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articolul este publicat \u00een cadrul proiectului \u201eDosarele conflictului transnistrean. Solu\u021bii pentru dezvoltarea societ\u0103\u021bii pe cele dou\u0103 maluri ale Nistrului\u201d este finan\u021bat de c\u0103tre Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul Rom\u00e2niei de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) \u0219i implementat cu sprijinul Programului Na\u021biunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) \u2013 Centrul Regional pentru Europa \u0219i Asia Central\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\"sample\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La sf\u00e2r\u015fitul lunii noiembrie 2016, \u00een Transnistria se observ\u0103 un nivel al infla\u0163iei de 0,7% (de la \u00eenceputul anului, pre\u0163urile la m\u0103rfuri au crescut \u00een medie cu 3,8%), ceea ce ar putea fi interpretat drept un coeficient pozitiv pentru popula\u0163ia din Transnistria. Dup\u0103 patru luni de defla\u0163ie \u00een sfera serviciilor a fost constatat\u0103 o cre\u015ftere…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2388"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2388"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2388\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2824,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2388\/revisions\/2824"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2388"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2388"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2388"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}