\u00cen 16 decembrie 2016 a avut loc \u00eenvestirea noului pre\u015fedinte al Transnistriei, Vadim Nikolaevici Krasnoselski, care a \u00eenvins cu un scor de trei ori mai mare pe pre\u015fedintele \u00een func\u0163ie, Evgheni \u015eevciuk. \u00cen perioada imediat urm\u0103toare sunt a\u015fteptate schimb\u0103ri cardinale \u00een componen\u0163a guvernului transnistrean, precum \u015fi cre\u015fterea influen\u0163ei \u00een regiune a holdingului “Sheriff”, care a sus\u0163inut campania electoral\u0103 a lui V. Krasnoselski. Holdingul “Sheriff” este de\u0163inut de doi oligarhi transnistreni: Viktor Gu\u015fan \u015fi Ilia Kazmal\u00ee, care nu s-au implicat niciodat\u0103 \u00een mod public \u00een politic\u0103. Toat\u0103 Transnistria este acoperit\u0103 de re\u0163eaua de supermarketuri \u015fi sta\u0163ii de alimentare cu carburan\u0163i ale “Sheriff”. Noul pre\u015fedinte, V. Krasnoselski, pe care, dup\u0103 cum se consider\u0103, \u00eel sus\u0163ine “monopolul”, este asociat de oameni cu bel\u015fugul \u015fi banii. Acum “Sheriff” poate c\u0103 va deveni pe deplin “st\u0103p\u00e2nul” Transnistriei, dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul \u015fi faptul c\u0103 \u00een 2015 sus\u0163in\u0103torii lui V. Gu\u015fan au str\u00e2ns 80% din voturi la alegerile parlamentare din Transnistria. Conduc\u0103torii firmei “Sheriff” \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 principalele active financiare \u00een Germania, iar exportul produc\u0163iei proprii este orientat \u00een propor\u0163ie de 70-80% spre Moldova \u015fi \u0163\u0103rile Uniunii Europene, \u015fi problema Rusiei este c\u0103 interesele noilor autorit\u0103\u0163ile din Transnistria ar putea fi str\u00e2ns legate nu de Moscova, ci de Occident.<\/p>\n
Situa\u0163ia legat\u0103 de alegerile transnistrene a fost \u00eencins\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua scrutinului. Cursa electoral\u0103 a c\u0103p\u0103tat tr\u0103s\u0103turile unui conflict dur \u00eentre \u015eevciuk \u015fi Krasnoselski. E.V. \u015eevciuk a criticat aspru cel mai mare (\u015fi unicul) holding din Transnistria, “Sheriff”. De exemplu, au fost montate peste tot pancarte cu lozinca “Vom \u00eenapoia poporului cei 250 de milioane de dolari” – dup\u0103 cum sus\u0163ine \u015eevciuk, \u00een perioada lui Igor Smirnov, “Sheriff” a beneficiat de facilit\u0103\u0163i excesive la importul de m\u0103rfuri \u00een Transnistria. Ca urmare, timp de 10 ani, republica nu a primit la buget peste 1 miliard de dolari. \u015eevciuk i-a propus firmei “Sheriff” s\u0103 achite benevol cheltuieli la buget, \u00een sum\u0103 de 250 milioane de dolari. Programul lui electoral a descris c\u0103 \u00een acest caz ar putea fi m\u0103rite salariile bugetarilor cu 10%, pensiile – cu 20% \u015fi ar putea fi realizate o serie de proiecte sociale importante.<\/p>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u, structurile apar\u0163in\u00e2nd “Sheriff”-ului au dus o lupt\u0103 activ\u0103 \u00eempotriva pre\u015fedintelui \u00een func\u0163ie, iar candidatul “Sheriff”-ului, V, Krasnoselski \u015fi-a construit campania electoral\u0103 pe enumerarea meritelor companiei “Sheriff”. El aminte\u015fte cu regularitate proiectele sociale pe care compania le realizeaz\u0103, noile capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie pe care “Sheriff” le-a deschis \u015fi cele pe care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 le deschid\u0103 \u00een cur\u00e2nd. \u00cen sprijinul lui Krasnoselski a ac\u0163ionat \u015fi primul pre\u015fedinte transnistrean, Igor Smirnov.<\/p>\n
Dar \u015fi a\u015fa, f\u0103r\u0103 criticile electorale din partea lui Krasnoselski \u015fi postului de televiziune TSV, ce apar\u0163ine holdingului “Sheriff”, anti-ratingul pre\u015fedintelui Transnistriei era mare, \u00eentruc\u00e2t el a fost considerat principalul vinovat de deteriorarea situa\u0163iei economice din Transnistria. Economia transnistrean\u0103 a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 probleme dup\u0103 schimbarea puterii \u00een Ucraina, \u00een februarie 2014. Noua conducere de la Kiev a \u00eenceput s\u0103 restric\u0163ioneze exporturile \u015fi importurile de m\u0103rfuri \u00een\/din republica nerecunoscut\u0103. Dup\u0103 cinci ani la conducere, Evgheni \u015eevciuk a devenit foarte impopular din cauz\u0103 c\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 principala solicitare a poporului Transnistriei: recunoa\u015fterea oficial\u0103 a independen\u0163ei Transnistriei de c\u0103tre Moscova sau aderarea republicii la Rusia. Al doilea aspect important care s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een mandatul lui E. \u015eevciuk este deteriorarea considerabil\u0103 a situa\u0163iei economiei: cre\u015fterea pre\u0163urilor, reducerea num\u0103rului locurilor de munc\u0103, \u015fi \u00een final Evgheni \u015eevciuk a devenit autorul ini\u0163iativei financiare celei mai dezagreabile pentru transnistreni: t\u0103ierea cu 30% a pensiilor \u015fi salariilor bugetarilor \u00een 2015.<\/p>\n
\u00cen timpul campaniei electorale fiecare candidat din Transnistria a subliniat “rela\u0163iile lor str\u00e2nse” cu Kremlinul, \u00eens\u0103 niciunul dintre oficialii din Rusia nu a indicat care dintre candida\u0163i ar fi preferatul. Kremlinul nu are nicio strategie pentru Transnistria, pentru Moscova nu este at\u00e2t de important cine anume va fi la putere \u00eentr-o anumit\u0103 republic\u0103 ex-sovietic\u0103, \u00een general, important este ca acel om s\u0103 fie dispus la dialog \u00een privin\u0163a anumitor pozi\u0163ii de actualitate. Pe termen scurt, politicienii transnistreni \u00een\u0163eleg c\u0103, \u00een pofida numeroaselor promisiuni, Rusia nu va recunoa\u015fte Transnistria \u015fi nu o va anexa la Federa\u0163ia Rus\u0103.<\/p>\n
Campania electoral\u0103 preziden\u0163ial\u0103 s-a caracterizat prin faptul c\u0103 \u00een procesul electoral s-au implicat organele de aplicare a legii din Transnistria: MAI \u015fi Comitetul Securit\u0103\u0163ii de Stat \/ KGB-PMR au recomandat cet\u0103\u0163enilor s\u0103 comunice informa\u0163iile privind, \u00een particular, exercitarea de presiuni asupra aleg\u0103torilor \u015fi membrilor comisiilor electorale \u015fi mituirea lor, fraudarea alegerilor \u015fi alte ac\u0163iuni ilegale legate de alegeri. Pentru semnalarea unor asemenea fapte a fost promis\u0103 o recompens\u0103 mare.<\/p>\n
La final, \u00een 12 decembrie, au fost anun\u0163ate rezultatele oficiale ale alegerilor preziden\u0163iale, potrivit acestor date Vadim Krasnoselski a str\u00e2ns 62,3% din voturi. Adversarul lui principal, pre\u015fedintele \u00een func\u0163ie al statului nerecunoscut, Evgheni \u015eevciuk, a ob\u0163inut 27,38%. Mul\u0163i vorbeau despre posibilitatea unei interven\u0163ii \u00een for\u0163\u0103 \u00een cazul \u00eenfr\u00e2ngerii lui E.V. \u015eevciuk, \u00eens\u0103 pozi\u0163iile lui erau prea slabe, chiar \u015fi \u00een aparatul puterii. “Sheriff” a mituit sistematic pe conduc\u0103torii cheie din ministere \u015fi institu\u0163ii. E. \u015eevciuk s-a \u00eemp\u0103cat cu \u00eenfr\u00e2ngerea, iar dup\u0103 vizita la D.O. Rogozin, la Moscova, a fost numit adjunctul lui pentru realizarea proiectelor Rusiei \u00een Transnistria, fapt ce subliniaz\u0103 implicarea lui activ\u0103, \u00een continuare, \u00een politica extern\u0103 a Transnistriei.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte viitorul construc\u0163iei statale a Transnistriei, V.N. Krasnoselski vorbe\u015fte despre independen\u0163\u0103 \u015fi eforturile de a ob\u0163ine aderarea ei la Rusia. V. Krasnoselski a promis s\u0103 ob\u0163in\u0103, \u00een calitate de primi pa\u015fi, “consolidarea ramurilor puterii”, transparen\u0163a bugetar\u0103, iar \u00een politica extern\u0103, – s\u0103 poarte negocieri cu Moldova exclusiv pe baza principiului independen\u0163ei Transnistriei. \u00cen plus, el consider\u0103 \u00eentru totul realist\u0103 perspectiva ader\u0103rii republicii la Uniunea Vamal\u0103. Noului pre\u015fedinte, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 46 de ani, \u00eei va fi dificil s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 speran\u0163ele pe care le-a dat locuitorilor, de acea se inten\u0163ioneaz\u0103 dup\u0103 alegeri se s\u0103 recurg\u0103 la criticarea guvern\u0103rii lui E. \u015eevciuk \u015fi la arestarea unor oficiali \u015fi acuzarea lor de delapidarea banilor de la buget. Este important de remarcat influen\u0163a pe care o va avea asupra deciziilor lui V.N. Krasnoselski \u015fi primul pre\u015fedinte al Transnistriei, I.N. Smirnov, care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi amplifice influen\u0163a asupra lui V. Krasnoselski \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi promoveze proprii sus\u0163in\u0103tori \u00een func\u0163iile de conducere din Transnistria.<\/p>\n
Odat\u0103 cu venirea la putere a lui V. Krasnoselski, apar noi speran\u0163e de solu\u0163ionare a problemelor: at\u00e2t aspectele demografice \u015fi exodul popula\u0163ie apte de munc\u0103, perspectivele tineretului, dezvoltarea infrastructurii \u015fi modernizarea produc\u0163iei \u015fi altele. Peste 70% dintre participan\u0163ii la un sondaj efectuat \u00een Transnistria consider\u0103 c\u0103 au nevoie cel mai mult de reformare politica economic\u0103 \u015fi sistemul fiscal, precum \u015fi s\u0103n\u0103tatea \u015fi sistemul pensiilor.<\/p>\n
Vadim Krasnoselski a remarcat c\u0103 Transnistria va fi un stat social cu o economie de pia\u0163\u0103, unde vor fi respectate toate formele de proprietate \u015fi “to\u0163i vor avea condi\u0163ii egale, va fi \u00eencurajat\u0103 concuren\u0163a \u015fi dezvoltarea”, iar realizarea programelor sociale trebuie s\u0103 fie o prioritate a Guvernului. Acum noul Guvern va trebui s\u0103 solu\u0163ioneze o serie de sarcini \u00een condi\u0163iile \u00een care economia transnistrean\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o recesiune profund\u0103, caracterizat\u0103 de sc\u0103derea produc\u0163iei, deficitul bugetar mare, climatul de afaceri nefavorabil, pre\u0163ul mare al serviciilor medicale. De aceea Guvernul trebuie s\u0103 realizeze un set de m\u0103suri de stabilizare. O alt\u0103 sarcin\u0103 serioad\u0103 a Guvernului va fi atragerea de investi\u0163ii, acum volumul investi\u0163iilor \u00een economie fiind sub 15% din PIB, adic\u0103 de dou\u0103 ori mai mic dec\u00e2t nivelul necesar Transnistriei, par pentru stimularea cre\u015fterii economice trebuie diminuat povara fiscal\u0103 din economie. Acum nivelul ei este de circa 35%, dep\u0103\u015find considerabil indicatorul din \u0163\u0103rile cu o economie \u00een curs de dezvoltare. Problema impozitelor mari este resim\u0163it\u0103 deosebit de acut \u00een industrie, unde presiunea fiscal\u0103 asupra valorii ad\u0103ugate ajunge la 50-60%. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 tot profitul \u015fi o parte din fondul de amortizare al industria\u015filor se duc pe achitarea impozitelor. Evident c\u0103 la o asemenea povar\u0103 fiscal\u0103 \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de riscurile investi\u0163ionale \u00een Transnistria, este pur \u015fi simplu absurd s\u0103 investe\u015fti \u00een active de produc\u0163ie. \u00cen scopul economisirii banilor publici \u015fi cre\u015fterii eficien\u0163ei cheltuirii lor, \u00een perioada imediat urm\u0103toare Guvernul va ini\u0163ia un audit al cheltuielilor publici. Pentru acest audit se inten\u0163ioneaz\u0103 invitarea unor exper\u0163i ru\u015fi, iar rezultatele acestuia vor sta la baza realiz\u0103rii corec\u0163iilor bugetare f\u0103r\u0103 sc\u0103derea veniturilor reale ale transnistrenilor.<\/p>\n
Peste 73% dintre participan\u0163ii la recentul sondaj sociologic din Transnistria consider\u0103 c\u0103 cea mai important\u0103 chestiune este stabilitatea monedei na\u0163ionale. Noua orientare privind cursul de schimb a rublei va fi stabilit\u0103 pornind de la situa\u0163ia economic\u0103 real\u0103. Vadim Krasnoselski se a\u015fteapt\u0103 ca stabilizarea cursului monedei na\u0163ionale s\u0103 aib\u0103 o influen\u0163\u0103 pozitiv\u0103 asupra economiei \u015fi s\u0103 favorizeze reluarea activit\u0103\u0163ii a mii de \u00eentreprinz\u0103tori individuali. Noua propunere de curs al rublei va fi \u00eenaintat\u0103 \u00een Parlament de Banca Central\u0103 chiar \u00een ianuarie. Potrivit prognozelor exper\u0163ilor, se a\u015fteapt\u0103 o diminuare a acestuia de la 15,50 ruble la 12,60 ruble pentru un dolar SUA. Astfel de evalu\u0103ri sunt date, evident, pornind de la con\u015ftientizarea lipsei de alternativ\u0103 a situa\u0163iei Transnistriei \u015fi a situa\u0163iei ei interne dificile \u00een plan economic. Transnistria depinde at\u00e2t de vecinii ei, c\u00e2t \u015fi de preferin\u0163ele comerciale ale Uniunii Europene. \u00cen situa\u0163ia actual\u0103, cu at\u00e2t mai mult \u00een condi\u0163iile reducerii vizibile a schimburilor de m\u0103rfuri cu Rusia, pentru Transnistria este practic imposibil s\u0103 se reorienteze rapid \u00een politica sa economic\u0103 spre Uniunea Eurasiatic\u0103.<\/p>\n
Este important faptul c\u0103 noul pre\u015fedinte al Moldovei, Igor Dodon, l-a felicitat deja pe V. Krasnoselski pentru victoria \u00een alegeri \u015fi \u015fi-a exprimat dorin\u0163a s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een cur\u00e2nd la Tiraspol. I. Dodon sus\u0163ine ideea federaliz\u0103rii pentru solu\u0163ionarea conflictului transnistrean, adic\u0103 “legalizarea” republicii nerecunoscute \u00een calitate de subiect federal \u00een cadrul Moldovei. Reglementarea \u00eenvechitei probleme transnistrene va fi examinat\u0103 \u00een cadrul vizitei la Moscova, unde a fost invitat de pre\u015fedintele Rusiei, Vladimir Putin. Pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 cont de pozi\u0163ia lui V. Krasnoselski, un sus\u0163in\u0103tor al independen\u0163ei Transnistriei, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 direc\u0163ie politic\u0103 a fost aleas\u0103 de popula\u0163ie \u00een cadrul referendumului din 2006.<\/p>\n
Ambele p\u0103r\u0163i sunt convinse c\u0103 se va reu\u015fi, cu eforturi comune, relansarea procesului reglement\u0103rii transnistrene din punctul mort. Mul\u0163i din Parlamentul Moldovei se tem de venirea transnistrenilor \u00een politica moldoveneasc\u0103, c\u0103rora ar trebui s\u0103 li se fac\u0103 loc \u00een Parlament \u015fi \u00een Guvern. Sunt \u015fi al\u0163ii care se tem c\u0103 aceasta va pune cap\u0103t lichid\u0103rii statului moldovenesc \u015fi unirii lui cu Rom\u00e2nia. De\u015fi recent, prim-ministrul Rom\u00e2niei, Dacian Ciolo\u015f, a declarat c\u0103 planurile de unire cu Moldova “nu trebuie ascunse sub pre\u015f”.<\/p>\n
Igor Dodon: “Pe ambele maluri ale Nistrului tr\u0103iesc reprezentan\u0163ii unui singur popor, \u00een istoria noastr\u0103 comun\u0103 au fost perioade dificile. \u00cens\u0103 eu cred c\u0103 sunt mai multe lucruri care ne unesc dec\u00e2t ne dezbin\u0103. De altfel, dup\u0103 alegerile din SUA, ultimele evenimente din Europa, \u00een regiune a ap\u0103rut o conjunctur\u0103 politic\u0103 ce permite trecerea la solu\u0163ionarea acestei probleme \u00eenvechite. \u00cen ceea ce prive\u015fte pozi\u0163ia UE, m-am \u00eent\u00e2lnit cu exper\u0163i din Germania care va preda pre\u015fedin\u0163ia \u00een OSCE, cu colegi de-ai lor din Austria, care o vor prelua. Ei m-au asigurat c\u0103 vor continua ini\u0163iativele germane \u00een privin\u0163a m\u0103surilor de consolidare a \u00eencrederii. Sper c\u0103 anul viitor noi vom ob\u0163ine, cu eforturi comune, schimb\u0103ri pozitive \u00een reglementarea transnistrean\u0103. Sociali\u015ftii au propus planul lor, care este bazat pe forma de guvern\u0103m\u00e2nt federal\u0103, dup\u0103 exemplul Rusiei, Germaniei, SUA”.<\/p>\n
Afirma\u0163iile foarte ferme ale lui I. Dodon nu \u00eei bucur\u0103 pe politicienii transnistreni. V. Krasnoselski nu trebuie s\u0103 uite \u015fi de rela\u0163iile dificile cu Ucraina. Analiz\u00e2nd lucrurile, putem trage concluzia c\u0103 pe teritoriul Ucrainei, Moldovei \u015fi Transnistriei s-a instaurat definitiv puterea oligarhilor. Iar cele trei oligarhii nu sunt deloc dispu\u015fi s\u0103 intre \u00een conflict unul cu altul. Oligarhul Viktor Gu\u015fan, de\u0163in\u0103torul de facto al “Sheriff”-ului, cea mai mare parte a timpului o petrece la Chi\u015fin\u0103u \u015fi Bucure\u015fti, este co-proprietarul unui operator de telefonie mobil\u0103 din Ucraina. Problema este c\u0103 Transnistria este o enclav\u0103 care prezint\u0103 interes pentru c\u0103 este locul \u00een care se pot face afaceri imposibil de f\u0103cut \u00een orice stat civilizat. \u00cen aceast\u0103 calitate, Transnistria este necesar\u0103 multora: acest proiect niciodat\u0103 nu ar fi putut func\u0163iona f\u0103r\u0103 ajutor discret \u00een statele vecine Moldovei. Formal, Dodon poate \u00eentreprinde demersuri de apropiere de Transnistria. Totu\u015fi, Plahotniuc nu este interesat de solu\u0163ionarea acestei chestiuni, ci de men\u0163inerea situa\u0163iei actuale. De aceea, cel mai degrab\u0103, vor fi declara\u0163ii ale lui I. Dodon, \u00eens\u0103 nu va fi \u00eentreprins niciun demers real de reintegrare a Transnistriei. \u015ei \u00een Ucraina exist\u0103 un lobby interesat de cooperarea cu Transnistria. Nu exist\u0103 nici un vector al unor for\u0163e care s\u0103 fie interesate de \u00eencetarea existen\u0163ei acestei zone gri. Europa e nevoit\u0103 s\u0103 respecte conven\u0163iile \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 sanc\u0163iunile \u00eempotriva Rusiei, exist\u0103 \u015fi un interes din partea oficialilor europeni, interesa\u0163i ca procesul reglement\u0103rii \u00een Moldova s\u0103 nu se mai termine. Adic\u0103, \u00een fapt, nimeni nu este interesat ca Transnistria s\u0103 se schimbe cumva.<\/p>\n
Ultimii 10 ani Transnistria i-a tr\u0103it \u00een condi\u0163ii dificile – cu speran\u0163a \u00een integrare cu Rusia \u015fi concomitent \u00een condi\u0163ii de blocad\u0103, care, dup\u0103 criza ucrainean\u0103, a c\u0103p\u0103tat forme \u015fi mai dure. Totu\u015fi, mul\u0163i locuitori ai Transnistriei \u00ee\u015fi pun tot mai mult \u00eentreb\u0103ri despre c\u00e2t trebuie s\u0103 a\u015ftepte, dac\u0103, \u00een general, trebuie s\u0103 se a\u015ftepte la repetarea “scenariului crimeean” pentru Transnistria. Moscova nu va trece \u00een prezent la demersuri decisive privind recunoa\u015fterea Transnistriei. Aceasta s-ar putea produce \u00een cazul unei deterior\u0103ri bru\u015fte a situa\u0163iei politico-militare \u00een regiune. \u00cen linia sa de politic\u0103 extern\u0103, Rusia consider\u0103 Transnistria mai degrab\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu politica fa\u0163\u0103 de Moldova.<\/p>\n
Dac\u0103 va avea voin\u0163a politic\u0103, Ucraina ar putea lansa un dialog cu Moldova \u015fi organiza un nou format principial de negocieri privind Transnistria, \u00een formatul “2+0”. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Chi\u015fin\u0103ul \u015fi Kievul se \u00een\u0163eleg cu privire la demersuri comune, f\u0103r\u0103 implicarea Tiraspolului, \u015fi pun Transnistria \u00een fa\u0163a faptului \u00eemplinit: “ve\u0163i tr\u0103i anume a\u015fa, iar dac\u0103 nu asculta\u0163i nu ve\u0163i mai putea p\u0103r\u0103si locul”. Cu presiuni ferme din partea celor dou\u0103 state, soarta Transnistriei ar fi putut fi decis\u0103, dar s-ar putea schimba raporturile de for\u0163e din jurul Transnistriei din cauza recentelor schimb\u0103ri radicale din SUA, Uniunea European\u0103 \u015fi Moldova. Astfel, situa\u0163ia politic\u0103 extern\u0103 din jurul Transnistriei r\u0103m\u00e2ne extrem de dificil\u0103. Prevestitoare sunt cuvintele lui E. \u015eevciuk care este convins c\u0103 “nu va trece nici doi ani \u015fi iat\u0103, cum totul \u00een jurul Transnistriei se va schimba! \u015ei Moldova, \u015fi Ucraina vor fi altele!”. Nu este exclus ca \u00een aceast\u0103 nou\u0103 situa\u0163ie el s\u0103 vad\u0103 pentru el \u015fi o \u015fans\u0103 de revan\u015f\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen 16 decembrie 2016 a avut loc \u00eenvestirea noului pre\u015fedinte al Transnistriei, Vadim Nikolaevici Krasnoselski, care a \u00eenvins cu un scor de trei ori mai mare pe pre\u015fedintele \u00een func\u0163ie, Evgheni \u015eevciuk. \u00cen perioada imediat urm\u0103toare sunt a\u015fteptate schimb\u0103ri cardinale \u00een componen\u0163a guvernului transnistrean, precum \u015fi cre\u015fterea influen\u0163ei \u00een regiune a holdingului “Sheriff”, care a…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2368"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2368"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2368\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2369,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2368\/revisions\/2369"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2368"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2368"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2368"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}