{"id":2178,"date":"2016-11-30T08:59:15","date_gmt":"2016-11-30T06:59:15","guid":{"rendered":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/?p=2178"},"modified":"2017-04-14T13:35:16","modified_gmt":"2017-04-14T11:35:16","slug":"ivan-babici-elevii-si-studentii-transnistreni-trebuie-sa-aiba-acces-egal-la-educatie-de-calitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ivan-babici-elevii-si-studentii-transnistreni-trebuie-sa-aiba-acces-egal-la-educatie-de-calitate\/","title":{"rendered":"Ivan Babici: Elevii \u015fi studen\u0163ii transnistreni trebuie s\u0103 aib\u0103 acces egal la educa\u0163ie de calitate"},"content":{"rendered":"<p>Sistemul transnistrean al educa\u021biei are drept obiectiv principal educarea individului pentru o lume \u00een schimbare permanent\u0103, care s\u0103 poate r\u0103spunde prin g\u00e2ndire creativ\u0103, cuno\u015ftin\u0163e variate \u0219i profunde, pe care le poate actualiza \u0219i completa pe cont propriu, competent\u00a0 \u0219i competitiv. Absolventul trebuie preg\u0103tit pentru autoeducare continu\u0103 \u015fi autoperfec\u0163ionare.<\/p>\n<p>\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1990, institu\u021biile \u0219i procedurile educa\u0163iei s-au orientat spre modelul rus. Sistemul educa\u0163iei din Transnistria ofer\u0103 treptele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului pre\u015fcolar, general, corec\u0163ional, mediu special, superior, postuniversitar \u015fi extra\u015fcolar. Acesta este alc\u0103tuit din 1.213 organiza\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u015ftiin\u0163\u0103, cultur\u0103, educa\u0163ie fizic\u0103 \u015fi sport, din care 399 sunt organiza\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt general. Num\u0103rul copiilor cu v\u00e2rsta \u00eentre 0 \u015fi 18 ani este de 75.823 &#8211; cu 1.974 copii mai pu\u0163ini dec\u00e2t \u00een 2015. Tendin\u0163a de sc\u0103dere \u00een fiecare an a num\u0103rului popula\u0163iei minore influen\u0163eaz\u0103 direct indicatorii cantitativi ai re\u0163elei de organiza\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pre\u015fcolar \u015fi mediu.<\/p>\n<p>Num\u0103rul total al angaja\u0163ilor sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pre\u015fcolar, general, extra\u015fcolar \u015fi voca\u0163ional este de circa 17.710 pedagogi, a c\u0103ror v\u00e2rst\u0103 medie este de 45 de ani.<\/p>\n<p>\u00cen Transnistria se fac eforturi pentru a asigura garantarea de c\u0103tre stat a alegerii limbii de predare, studierea limbii materne fiind una din direc\u0163iile prioritare de dezvoltare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. \u00cen prezent, \u00een Transnistria elevilor li se garanteaz\u0103 deplin dreptul la educa\u0163ie \u00een limba matern\u0103, precum \u015fi posibilitatea de a studia limbi str\u0103ine la alegere. Din num\u0103rul total de organiza\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt general, 81,8% au predarea \u00een limba rus\u0103, 16,4% \u00een limba moldoveneasc\u0103, 1,8% \u00een limba ucrainean\u0103. \u00cenva\u0163\u0103 \u00een limba rus\u0103 40.033 elevi (89,7%), \u00een limba moldoveneasc\u0103 4.086 elevi (9,1%), \u00een limba ucrainean\u0103 533 elevi (1,2%). \u00cen compara\u0163ie cu anul trecut, num\u0103rul de elevi care studiaz\u0103 \u00een limba rus\u0103 a sc\u0103zut cu 0,7%, \u00een limba moldoveneasc\u0103 &#8211; cu 0,5%, \u00een limba ucrainean\u0103 &#8211; cu 0,1%.<\/p>\n<p>De asemenea, \u00een sistemul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului general se acord\u0103 o mare aten\u0163ie studierii unei a doua limbi oficiale, ca disciplin\u0103 o studiaz\u0103 44.600 de persoane (99,9% din num\u0103rul total de elevi). Dintre ace\u015ftia, limba moldoveneasc\u0103 o studiaz\u0103 25.628 de persoane (57,4%), ucrainean\u0103 &#8211; 13.353 de persoane (30%), rusa &#8211; 5.619\u00a0 de persoane (12,6%).<\/p>\n<p>Structura etnic\u0103 a elevilor este urm\u0103toarea: moldoveni &#8211; 34,2%, ru\u015fi &#8211; 31,4%, ucraineni &#8211; 28,0%, bulgari &#8211; 2,6%, alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i &#8211; 3,8%.<\/p>\n<p>\u00cen Transnistria, educa\u0163ia a fost declarat\u0103 o prioritate a politicii de stat a Pre\u015fedintelui \u00eenc\u0103 din 2012, \u00een acest timp fiind construite \u015fi renovate o\u00a0 serie \u00eentreag\u0103 de obiective de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Au fost efectuate repara\u0163ii la circa 150 de \u015fcoli \u015fi 90 de gr\u0103dini\u0163e din Transnistria. \u00cen satul Ta\u015fl\u00eec, raionul Grigoriopol, a fost inaugurat\u0103 noua \u015fcoal\u0103, dup\u0103 25 de ani de a\u015fteptare. Aceasta a fost construit\u0103 cu ajutorul organiza\u021biei neguvernamentale &#8220;Integrarea eurasiatic\u0103&#8221; \u015fi a devenit unic\u0103 \u00een felul ei: proiectul umanitar rus a construit o \u015fcoal\u0103 moldoveneasc\u0103, fapt considerat un simbol al &#8220;prieteniei dintre popoare&#8221;.<\/p>\n<p>Reformele interne \u00een sistemul educa\u0163iei din Transnistria ar putea prevedea trecerea complet\u0103 la sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt universitar \u00een dou\u0103 trepte: &#8220;licen\u0163\u0103 \u015fi specializare&#8221; \u015fi &#8220;masterat&#8221;. \u00cen regiune, cele mai c\u0103utate specializ\u0103ri \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior sunt jurnalism, medicin\u0103, drept, politologie. Iar pentru admiterea \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt mediu profesional cele mai c\u0103utate sunt specializ\u0103ri precum tehnologia alimenta\u0163iei publice, economie \u015fi eviden\u0163\u0103 contabil\u0103, informatica aplicat\u0103 precum \u015fi profesii \u00een sfera medicinii \u015fi ocrotirii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>Este nevoie de urgen\u0163\u0103 ca \u00een Transnistria s\u0103 fie intensificat\u0103 munca de orientare profesional\u0103 cu candida\u0163ii la admitere, pentru atragerea lor spre specializ\u0103ri pedagogice, care deocamdat\u0103 nu sunt prea c\u0103utate. De exemplu, \u00een 2015, Ministerul educa\u0163iei a trimis, \u00een mod experimental, la specializ\u0103ri pedagogice, circa 100 de persoane, \u00eens\u0103 \u00een facult\u0103\u0163i au fost admi\u015fi doar 20 dintre ei. Pentru solu\u0163ionarea acestei probleme sunt necesare admiterea cu garantarea angaj\u0103rii dup\u0103 absolvire, \u015fi posibil unele facilit\u0103\u0163i pentru absolven\u0163ii de \u015fcoli care merg la specializ\u0103ri pedagogice, \u00een particular, observ\u00e2ndu-se necompletarea locurilor la specializ\u0103ri precum biologia, chimia \u015fi geografia.<\/p>\n<p>De asemenea, \u00een prezent, \u00een sistemul educa\u0163iei problema atragerii de speciali\u015fti tineri \u00een sistem este acut\u0103, de exemplu, pentru cadrele didactice din mediul rural a fost instituit un spor la salariu, \u00eens\u0103 chestiunea resurselor umane \u00een aceast\u0103 ramur\u0103 r\u0103m\u00e2ne una din cele acute.<\/p>\n<p>Organizarea admiterilor \u00een facult\u0103\u0163ile din Rusia de c\u0103tre organele competente \u00een sfera educa\u0163iei poate fi considerat\u0103 exod de poten\u0163iali angaja\u0163i, potrivit cotei alocate \u00een 2015, 342 de pretenden\u0163i \u015fi-au depus documentele \u00een cadrul cooper\u0103rii interna\u0163ionale.<\/p>\n<p>La nivel superior, anul trecut a fost organizat\u0103 \u015fi desf\u0103\u015furat\u0103 o ac\u0163iune de asigurare a \u015fcolilor transnistrene cu predare \u00een limba rus\u0103 cu manuale din noua genera\u0163ie. \u00cen perioada august-septembrie din anul \u015fcolar 2015\/16, \u00een cadrul proiectului &#8220;Manualul&#8221; au fost aduse \u00een toate \u015fcolile cu predare \u00een limba rus\u0103 517.200 exemplare de manuale pentru elevii de la clasa I p\u00e2n\u0103 la clasa a XI-a. \u00cens\u0103 chestiunea manualelor \u00eenvechite este foarte problematic\u0103 la \u015fcolile cu predare \u00een limbile moldoveneasc\u0103 \u015fi ucrainean\u0103. \u00cen cadrul Ministerului educa\u0163iei se lucreaz\u0103 \u00een vederea asigur\u0103rii acestor \u015fcoli cu manuale conforme noilor standarde \u015fi deja toate \u015fcolile cu predare \u00een limbile moldoveneasc\u0103 \u015fi ucrainean\u0103 au primit manuale pentru primele clase. \u00cen proiectul programului sectorial de stat pentru anii 2017-2021 este planificat\u0103 \u00eenlocuirea complet\u0103 a c\u0103r\u0163ilor \u00een limba matern\u0103, \u00eens\u0103 aceasta nu este suficient pentru o educa\u0163ie de calitate a elevilor. \u00cen Transnistria sunt acum 26 de \u015fcoli cu predare \u00een limba moldoveneasc\u0103, trei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt cu predare \u00een ucrainean\u0103, iar 14 &#8211; cu predare at\u00e2t \u00een rus\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een limba moldoveneasc\u0103.<\/p>\n<p>Este important \u015fi faptul c\u0103 organele puterii executive acord\u0103 aten\u0163ia necesar\u0103 punerii \u00een aplicare a recomand\u0103rilor din raportul privind stadiul \u00eendeplinirii planului de m\u0103suri al expertului principal al ONU pentru drepturile omului \u00een Transnistria, T. Hammarberg (Raport despre drepturile omului \u00een regiunea transnistrean\u0103 a Republicii Moldova al expertului principal Thomas Hammarberg).<\/p>\n<p>Pe l\u00e2ng\u0103 problemele mai sus enumerate \u015fi succesele \u00een sistemul educa\u0163iei din Transnistria, trebuie acordat\u0103 o aten\u0163ie deosebit\u0103 activit\u0103\u0163ii grupurilor de lucru\/ de exper\u0163i pentru educa\u0163ie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een dialogul dintre Moldova \u015fi Transnistria. \u00cen procesul negocierilor dintre Chi\u015fin\u0103u \u015fi Tiraspol trebuie, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 fie adoptate decizii operative \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, \u00eentruc\u00e2t este vorba despre respectarea drepturilor la educa\u0163ie ale elevilor \u015fi studen\u0163ilor din Transnistria.<\/p>\n<p>Astfel, grupul de lucru\/ de exper\u0163i pentru educa\u0163ie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 trateaz\u0103 \u00een cooperare o serie de probleme greu de solu\u0163ionat cu care se confrunt\u0103 cet\u0103\u0163enii Transnistriei \u015fi Moldovei. Foarte politizat\u0103 este problema privind func\u0163ionarea \u015fcolilor cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, de pe malul st\u00e2ng al Nistrului, unde, \u00een 8 institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt general neguvernamentale, \u00eenva\u0163\u0103 circa 1.000 de copii.<\/p>\n<p>Din 2001 este dezb\u0103tut\u0103 chestiunea recunoa\u015fterii reciproce a actelor de stare civil\u0103 \u015fi a actelor de studii, diferen\u0163ele de viziune \u015fi abord\u0103ri \u00eengreun\u00e2nd substan\u0163ial ajungerea la un rezultat concret, dorit de locuitorii de pe ambele maluri. Nostrificarea diplomelor \u015fi atestatelor reprezint\u0103 procesul de recunoa\u015ftere a actelor emise de alte state privind absolvirea studiilor medii, superioare \u015fi postuniversitare. Procedura presupune recunoa\u015fterea de c\u0103tre organele competente a legalit\u0103\u0163ii acestor documente pe teritoriul statului unde au fost emise documentele. Pentru facult\u0103\u0163ile transnistrene \u015fi institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt mediu special, procedura este complicat\u0103. Pentru recunoa\u015fterea acestor diplome este necesar\u0103 expertizarea diplomei de c\u0103tre o facultate corespunz\u0103toare din Moldova. Dup\u0103 stabilirea diferen\u0163elor de program\u0103 de studiu, sunt organizate examene pentru materiile care lipsesc \u00een programa facult\u0103\u0163ii transnistrene, dar exist\u0103 \u00een programa celei moldovene\u015fti. \u015ei abia dup\u0103 aceea se va derula procedura recunoa\u015fterii.<\/p>\n<p>\u015etampila special\u0103 &#8220;Apostil\u0103&#8221; a fost instituit\u0103 \u00een Republica Moldova \u00een 16.03.2007. \u015etampila elimin\u0103 necesitatea legaliz\u0103rii actelor str\u0103ine \u00een Moldova \u015fi a celor moldovene\u015fti \u00een str\u0103in\u0103tate. \u015etampila este folosit\u0103 de statele membre al Conven\u0163iei pentru apostilare de la Haga, din 05.10.1961. Cu alte cuvinte, Conven\u0163ia elimin\u0103 necesitatea legaliz\u0103rii la consulat a actelor \u00een \u0163\u0103rile \u00een care au fost emise. Astfel, apostila certific\u0103 autenticitatea semn\u0103turii persoanei care a semnat documentul \u015fi autenticitatea \u015ftampilei. Apostila se aplic\u0103 doar documentelor de la institu\u0163iile \u015fi organiza\u0163iile Republicii Moldova, nu \u015fi celor din Transnistria. \u00cen Republica Moldova, apostila pe actele de studii emise de institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt acreditate conform legii, care trebuie s\u0103 fie prezentate \u00eempreun\u0103 cu confirmare din partea institu\u0163iei de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt care a emis actul de studii sau din partea Ministerului educa\u0163iei, este aplicat\u0103 de Ministerul justi\u0163iei al Republicii Moldova \u015fi de Ministerul afacerilor externe \u015fi integr\u0103rii europene al Republicii Moldova.<\/p>\n<p>\u00cen discursul speciali\u015ftilor moldoveni \u015fi transnistreni \u00een sfera educa\u0163iei, sunt folosite no\u0163iunile de nostrificare, legalizare \u015fi recunoa\u015ftere a diplomelor. Solu\u0163ionarea chestiunii concrete este frecvent \u00eempiedicat\u0103 de diferen\u0163ele de interpretare a componentei politice a &#8220;no\u0163iunii&#8221; respective, iar p\u0103r\u0163ile nu pot s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 s\u0103 utilizeze terminologia la fel. Partea transnistrean\u0103 insist\u0103 asupra \u00eendeplinirii procedurii &#8220;legaliz\u0103rii&#8221; actelor transnistrene de studii, prin care Chi\u015fin\u0103ul va recunoa\u015fte existen\u0163a legal\u0103 a institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een Transnistria, ceea ce va permite tinerilor din regiune s\u0103 depun\u0103 direct actele de studii la institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ale altor state f\u0103r\u0103 a mai fi necesar\u0103 trecerea prin procedurile suplimentare de recunoa\u015ftere a valabilit\u0103\u0163ii diplomelor de c\u0103tre institu\u0163iile competente de la Chi\u015fin\u0103u. Reprezentan\u0163ii Tiraspolului sus\u0163in c\u0103 din cauza nesolu\u0163ion\u0103rii problemei, exist\u0103 cazuri c\u00e2nd tineri din Transnistria nu pot s\u0103-\u015fi continue educa\u0163ia \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din alte state, ceea ce le limiteaz\u0103 accesul la educa\u0163ie de calitate.<\/p>\n<p>Armonizarea raporturilor \u00een sfera educa\u0163iei \u00eentre p\u0103r\u0163ile conflictului este unul dintre factorii importan\u0163i care ar putea forma \u00een viitor o genera\u0163ie dispus\u0103 la dialog. Deseori, chiar p\u0103r\u0163ile procesului de negocieri nu doresc s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 \u00een\u0163elegerile convenite anterior \u015fi s\u0103 propun\u0103 variante de solu\u0163ionare a problemelor legate de recunoa\u015fterea actelor de studii.<\/p>\n<p>\u00cen cadrul \u015fedin\u0163ei grupurilor de exper\u0163i (de lucru) pentru educa\u0163ie ale Transnistriei \u015fi Republicii Moldova, desf\u0103\u015furate \u00een 28 septembrie la sediul Misiunii OSCE din Bender, a fost examinat\u0103 chestiunea organiz\u0103rii \u00een comun a olimpiadelor pe discipline, cu participarea elevilor talenta\u0163i din institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Transnistria \u015fi Moldova.<\/p>\n<p>\u00cens\u0103, din p\u0103cate, \u00een ceea ce prive\u015fte apostilarea actelor de studii emise \u00een Transnistria, reprezentan\u0163ii p\u0103r\u0163ilor nu au fost dispu\u015fi s\u0103 examineze chestiunea \u00een etapa actual\u0103, fapt ce nu permite exercitarea drepturilor studen\u0163ilor transnistreni \u015fi nu face dec\u00e2t s\u0103 dovedeasc\u0103 lipsa de disponibilitate a p\u0103r\u0163ilor la un dialog civilizat, la obiect.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Articolul este publicat \u00een cadrul proiectului \u201eDosarele conflictului transnistrean. Solu\u021bii pentru dezvoltarea societ\u0103\u021bii pe cele dou\u0103 maluri ale Nistrului\u201d este finan\u021bat de c\u0103tre Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul Rom\u00e2niei de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) \u0219i implementat cu sprijinul Programului Na\u021biunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) \u2013 Centrul Regional pentru Europa \u0219i Asia Central\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-large wp-image-2643\" src=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/sample-1024x264.jpg\" alt=\"sample\" width=\"1024\" height=\"264\" srcset=\"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/sample-1024x264.jpg 1024w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/sample-300x77.jpg 300w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/sample-768x198.jpg 768w, https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/sample.jpg 1132w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sistemul transnistrean al educa\u021biei are drept obiectiv principal educarea individului pentru o lume \u00een schimbare permanent\u0103, care s\u0103 poate r\u0103spunde prin g\u00e2ndire creativ\u0103, cuno\u015ftin\u0163e variate \u0219i profunde, pe care le poate actualiza \u0219i completa pe cont propriu, competent\u00a0 \u0219i competitiv. Absolventul trebuie preg\u0103tit pentru autoeducare continu\u0103 \u015fi autoperfec\u0163ionare. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1990, institu\u021biile&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2178"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2178"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2178\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2826,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2178\/revisions\/2826"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2178"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2178"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2178"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}