{"id":198,"date":"2014-02-16T10:34:53","date_gmt":"2014-02-16T10:34:53","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2014\/02\/16\/dan-nicu-are-nevoie-republica-moldova-de-transnistria\/"},"modified":"2014-02-16T10:34:53","modified_gmt":"2014-02-16T10:34:53","slug":"dan-nicu-are-nevoie-republica-moldova-de-transnistria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/dan-nicu-are-nevoie-republica-moldova-de-transnistria\/","title":{"rendered":"Dan Nicu: Are nevoie Republica Moldova de Transnistria?"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Istoria exercit\u0103rii influen\u0163ei asupra spa\u0163iului basarabean de c\u0103tre Rusia utiliz\u00e2nd f\u00e2\u015fia de p\u0103m\u00e2nt din st\u00e2nga Nistrului nu are doar dou\u0103 decenii. Exist\u0103 acum, mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd premise pentru ca aceast\u0103 stare de lucruri s\u0103 \u00eenceteze. \u00cens\u0103 acestea sunt \u00een mare parte ignorate de statul moldovean, \u015fi neaduse \u00een discu\u0163ie \u00een societatea din Republica Moldova.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>I. Zona gri<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Atunci c\u00e2nd Republica Moldova \u015fi-a declarat Independen\u0163a, la 27 august 1991, autorit\u0103\u0163ile de la Chi\u015fin\u0103u mai p\u0103strau un control limitat asupra unor localit\u0103\u0163i ale teritoriului din st\u00e2nga fluviului Nistru. Control care dup\u0103 r\u0103zboiul moldo-rus din 1992 a \u00eencetat cu des\u0103v\u00e2r\u015fire.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">De la 2 septembrie 1990, c\u00e2nd \u00een localitatea Parcani, suburbie a Tiraspolului, are loc un \u201dcongres al deputa\u0163ilor de toate nivelele\u201d \u015fi se proclam\u0103 \u201dRepublica Autonom\u0103 Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Nistrean\u0103\u201d \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, are loc un proces continuu de subminare a autorit\u0103\u0163ii institu\u0163iilor de stat ale Republicii Moldova. Astfel, \u00een august-septembrie 1991 secesiunea era deja o realitate.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Chi\u015fin\u0103ul a \u00eencercat s\u0103 contracareze tentativele secesioniste pe tot parcursul perioadei de fortificare a rebeliunii din Tiraspol cu concursul autorit\u0103\u0163ilor sovietice \u015fi ruse. \u00cens\u0103 aceste tentative s-au remarcat prin sl\u0103biciune \u015fi incapacitatea de a ac\u0163iona local cu eficien\u0163\u0103, a\u015ftept\u00e2nd un iluzoriu \u201darbitraj\u201d venit din partea centrului unional, tocmai cel care crea aceast\u0103 stare de lucruri.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Faptul c\u0103 ac\u0163iunile militare din teritoriul afectat de secesionism au \u00eenceput pe 2 martie 1992, chiar \u00een ziua \u00een care Republica Moldova devenea stat membru al Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite, denot\u0103 caracterul de obstruc\u0163ionare a independen\u0163ei acestui stat pe care l-au purtat ac\u0163iunile \u00eentreprinse de cet\u0103\u0163eanul rus Igor Smirnov \u015fi acoli\u0163ii acestuia, sus\u0163inu\u0163i pe toate c\u0103ile de Rusia. Declan\u015farea r\u0103zboiului nu a vizat doar deta\u015farea celor cinci raioane de est, ci \u015fi readucerea Chi\u015fin\u0103ului sub controlul Moscovei. \u00cen mod formal, deoarece din punct de vedere informal politica moldoveneasc\u0103, statul, institu\u0163iile, elita politic\u0103 \u015fi de afaceri a fost \u00eentotdeauna controlat\u0103 de la Kremlin, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi acum.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Avem, deci, \u00een fa\u0163\u0103 o dur\u0103 realitate: la c\u00e2teva zeci de kilometri de Chi\u015fin\u0103u exist\u0103 un&nbsp;<strong>avanpost rusesc<\/strong>&nbsp;care \u015fi-a justificat de fiecare dat\u0103 prezen\u0163a prin modul \u00een care a reu\u015fit s\u0103 \u0163in\u0103 \u00eentreaga Republica Moldova \u00eentr-o zon\u0103 gri.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>II. Piatra de moar\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Istoria utiliz\u0103rii raioanelor din st\u00e2nga Nistrului pentru interven\u0163ii pe teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru \u00eencepe din 1924, atunci c\u00e2nd se formeaz\u0103 o republic\u0103 autonom\u0103 \u201dmoldoveneasc\u0103\u201d \u00een componen\u0163a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Scopul principal declarat al \u00eenfiin\u0163\u0103rii noii republici era de a exercita asupra Basarabiei aflate \u00een componen\u0163a Rom\u00e2niei aceea\u015fi influen\u0163\u0103 pe care o exercitau RSS Bielorus\u0103 asupra teritoriilor de est ale Poloniei sau RASS Karelo-Finlandez\u0103 asupra teritoriilor de est ale Finlandei. Cu alte cuvinte, s\u0103 asigure func\u0163ionarea unei platforme politice \u015fi ideologice pentru deta\u015farea unei p\u0103r\u0163i din teritoriul rom\u00e2nesc \u015fi includerea ei \u00een Uniunea Sovietic\u0103. A\u015fa se explic\u0103 \u015fi proclamarea r\u00e2ului Prut drept hotar al RASSM, \u015fi proclamarea Chi\u015fin\u0103ului drept capital\u0103 \u201dvremelnic ocupat\u0103 de rom\u00e2ni\u201d. Tot a\u015fa se explic\u0103 \u015fi politicile de nation-building aplicate de autorit\u0103\u0163ile sovietice \u00een regiune. Se urm\u0103rea crearea unei \u201dculturi moldovene\u015fti autentice\u201d, ne-rom\u00e2ne\u015fti, care s\u0103 serveasc\u0103 form\u0103rii \u015fi consolid\u0103rii \u201dna\u0163iunii sovietice moldovene\u015fti\u201d. Aceast\u0103 politic\u0103 na\u0163ional\u0103 a fost \u201dimportat\u0103\u201d mai t\u00e2rziu \u015fi \u00een RSS Moldoveneasc\u0103, \u015fi este sursa tuturor discu\u0163iilor \u00een contradictoriu care se poart\u0103 ast\u0103zi cu privire la identitatea etnic\u0103 \u015fi lingvistic\u0103 a popula\u0163iei majoritare din Republica Moldova.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Succesul RASSM \u00een calitate de \u201dcreuzet\u201d al pretinsei na\u0163iuni moldovene\u015fti s-a manifestat \u015fi \u00een politica de cadre promovat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile sovietice \u00een republica unional\u0103 moldoveneasc\u0103. Majoritatea \u00eenal\u0163ilor demnitari de stat proveneau din regiunea transnistrean\u0103, fapt care a inspirat \u015fi apari\u0163ia unei cunoscute zicale:&nbsp;<em>\u201dDac\u0103 vrei s\u0103 fii ministru, tre\u2019 s\u0103 fii de peste Nistru\u201d.&nbsp;<\/em>Ca regiune intens sovietizat\u0103 \u00eenaintea Basarabiei, zona din st\u00e2nga Nistrului beneficia de prioritate \u00een ceea ce prive\u015fte accesul \u00een func\u0163iile de conducere, dar \u015fi \u00een cazul investi\u0163iilor. Intens industrializate dup\u0103 r\u0103zboi, g\u0103zduind zeci de mii de muncitori alogeni adu\u015fi din regiunile slave ale URSS, cele cinci raioane transnistrene concentrau peste 60% din poten\u0163ialul industrial al Republicii Moldova \u00een momentul proclam\u0103rii independen\u0163ei. Fosta RASSM avea 14 raioane, \u00eens\u0103 cea mai mare parte a republicii autonome a r\u0103mas \u00een componen\u0163a Ucrainei dup\u0103 formarea RSS Moldovene\u015fti.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Toate aceste evolu\u0163ii relev\u0103 m\u0103sura \u00een care cele c\u00e2teva milioane de basarabeni au fost lega\u0163i, politic \u015fi economic, de o zon\u0103 considerat\u0103 etalon al sovietiz\u0103rii, absolut obedient\u0103 fa\u0163\u0103 de Moscova.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dup\u0103 1992, au existat de mai multe ori tentative de a restabili un statut de superioritate al Tiraspolului fa\u0163\u0103 de \u00eentreaga Republica Moldova. Cea mai apropiat\u0103 de succes \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, cea mai cunoscut\u0103, r\u0103m\u00e2ne a fi solu\u0163ia de federalizare propus\u0103 de Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00een 2003 \u015fi cunoscut\u0103 drept \u201dMemorandumul Kozak\u201d, numit\u0103 astfel dup\u0103 Dmitri Kozak, \u015feful de atunci al administra\u0163iei preziden\u0163iale de la Moscova \u015fi emisar special al pre\u015fedintelui Vladimir Putin.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dac\u0103 Vladimir Voronin (originar \u015fi el din teritoriile transnistrene) nu ar fi renun\u0163at \u00een ultimul timp la semnarea acestui plan, Tiraspolul \u00een colaborare cu regiunea g\u0103g\u0103uz\u0103 (care urma s\u0103 fie declarat\u0103 \u201dsubiect al federa\u0163iei\u201d de r\u00e2nd cu \u201dr.m.n\u201d) \u015fi-ar fi asigurat controlul asupra ambelor camere ale ipoteticului parlament federal \u015fi ar fi determinat, de facto, cursul de politic\u0103 intern\u0103 \u015fi extern\u0103 al Republicii Moldova. Trebuie s\u0103 men\u0163ionez, de asemenea, \u015fi faptul c\u0103 \u00een timpul ultimelor tensiuni din regiunea g\u0103g\u0103uz\u0103, legate de referendumurile ilegale, au r\u0103sunat voci care au cerut Chi\u015fin\u0103ului s\u0103 revin\u0103 la memorandumul Kozak \u015fi s\u0103-l semneze, \u00een schimbul renun\u0163\u0103rii Comratului la manevrele cu tent\u0103 secesionist\u0103. \u00cen 1994, introducerea termenului \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d \u00een Constitu\u0163ia Republicii Moldova a fost motivat\u0103 \u015fi prin necesitatea de a ar\u0103ta Tiraspolului c\u0103 nu are de ce s\u0103 se team\u0103 de \u201drom\u00e2nizare\u201d. La fel, aderarea la Comunitatea Statelor Independente (CSI) a avut loc \u00een speran\u0163a c\u0103 Rusia ne va \u201dda \u00eenapoi\u201d regiunea separatist\u0103, dup\u0103 cum i se promisese pre\u015fedintelui Mircea Snegur. Spectrul reinstaur\u0103rii domina\u0163iei Tiraspolului asupra Chi\u015fin\u0103ului nu a disp\u0103rut nici ast\u0103zi.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>III. R\u00e2ul care desparte dou\u0103 lumi<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Timp de secole, Nistrul a constituit frontiera politic\u0103 \u015fi economic\u0103 a spa\u0163iului rom\u00e2nesc. Sistemul de fortifica\u0163ii destinate ap\u0103r\u0103rii Moldovei medievale a fost construit pe Nistru. Este adev\u0103rat, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00een anumite perioade, domnitorii moldoveni \u015fi-au extins autoritatea, temporar, \u015fi peste Nistru. Cazurile boierilor Movile\u015fti (\u00eentemeietorii ora\u015fului Movil\u0103u, azi Moghiliv-Podilski, Ucraina) \u015fi ale lui Gheorghe Duca, numit de turci hatman al Ucrainei aflate sub control otoman (care \u015fi-a construit \u015fi cur\u0163i domne\u015fti peste Nistru) sunt mai cur\u00e2nd excep\u0163ii de la regul\u0103 \u015fi au purtat un caracter temporar. Elementul etnic rom\u00e2nesc a trecut Nistrul \u00eenc\u0103 din secolul XV \u015fi a reu\u015fit s\u0103 transforme spa\u0163iul dintre r\u00e2urile Nistru \u015fi Bugul de Sud \u00eentr-o zon\u0103 mixt\u0103 rom\u00e2no-t\u0103tar\u0103. \u00cens\u0103 ponderea rom\u00e2nilor nu a fost niciodat\u0103 suficient de mare ca s\u0103 justifice o extindere permanent\u0103 \u015fi definitiv\u0103 a autorit\u0103\u0163ii Moldovei dincolo de Nistru, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat la sf\u00e2r\u015fitul secolului XIV cu teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">T\u0103tarii, apoi lituanienii (de la numele c\u0103rora s-a format \u00een rom\u00e2n\u0103 cuv\u00e2ntul deloc \u00een\u0103l\u0163\u0103tor&nbsp;<em>\u201dlift\u0103\u201d<\/em>), au controlat din punct de vedere politic zona, \u00eens\u0103 din cauza popula\u0163iei rare interfluviul bugo-nistrean a fost considerat un loc sigur de refugiu pentru transfugii din toate statele regiunii. Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 nu au f\u0103cut excep\u0163ie. Acest \u201dno man\u2019s land\u201d \u015fi-a schimbat \u201dproprietarii\u201d odat\u0103 la c\u00e2teva secole, locul Marelui Ducat al Lituaniei fiind luat de Uniunea Polono-Lituanian\u0103, Republica Polonez\u0103, Imperiul Otoman \u015fi, din 1792, de Imperiul Rus.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Autorit\u0103\u0163ile ruse au fondat ora\u015ful Tiraspol \u00een 1792 \u015fi au demarat \u00een zon\u0103 o politic\u0103 de colonizare care nu se deosebea cu nimic de cea promovat\u0103 \u00een alte regiuni ale imperiului. De\u015fi Basarabia a fost supus\u0103 \u015fi ea acestei politici, dup\u0103 1812, statutul ei \u00een cadrul Imperiului Rus a variat, abia \u00een 1871 devenind o simpl\u0103 gubernie. Tradi\u0163iile militare ruse\u015fti sunt ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate la Tiraspol, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ora\u015ful a fost \u00eenfiin\u0163at de mare\u015falul Aleksandr Suvorov. Aceasta este \u015fi figura central\u0103 a propagandei regimului din st\u00e2nga Nistrului condus de cet\u0103\u0163eni ru\u015fi.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cele dou\u0103 lumi pe care Nistrul le desparte au devenit \u015fi mai diferite dup\u0103 anul 1992. Tinerii din Republica Moldova au \u00eenv\u0103\u0163at \u00een \u015fcoli limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi istoria rom\u00e2nilor, iar cei din st\u00e2nga Nistrului \u2013 limba rus\u0103 (uneori \u015fi \u201dmoldoveneasca\u201d cu grafie chirilic\u0103) \u015fi istoria distorsionat\u0103 a regiunii, provenit\u0103 din perioada sovietic\u0103. \u00cen plus, acestora li s-a inoculat \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani c\u0103 Rom\u00e2nia este un imperiu al r\u0103ului, iar rom\u00e2nii sunt ni\u015fte bestii cu chip de om. S-a cultivat \u015fi s-a amplificat ostilitatea popula\u0163iei locale fa\u0163\u0103 Republica Moldova.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Etnicii rom\u00e2ni constituie peste 30% din popula\u0163ia celor cinci raioane de est, \u00eens\u0103 aceasta nu constituie dec\u00e2t \u00een mod simbolic un avantaj, pentru Chi\u015fin\u0103u. \u00cen perioada rebeliunii anticonstitu\u0163ionale din 1990-1992, popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din Transnistria nu a protestat, \u00een mas\u0103, contra separati\u015ftilor de la Tiraspol.&nbsp; Excep\u0163ie fac c\u00e2teva localit\u0103\u0163i din st\u00e2nga Nistrului \u00een care cet\u0103\u0163enii au luptat ca s\u0103-\u015fi apere dreptul de a se afla \u00een componen\u0163a Republicii Moldova. Aceste localit\u0103\u0163i se afl\u0103 \u015fi ast\u0103zi sub controlul Chi\u015fin\u0103ului. M\u0103 \u00eentreb ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 \u00een toate localit\u0103\u0163ile cu popula\u0163ie majoritar rom\u00e2neasc\u0103 din Transnistria localnicii ar fi sus\u0163inut efortul guvernului moldovean de a contracara secesiunea. Probabil, raportul de for\u0163e ar fi fost complet altul \u00een ziua de ast\u0103zi.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>IV. Agende paralele \u015fi \u00eentreb\u0103ri sincere<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">La nivel oficial, \u00een Republica Moldova s-a invocat \u00eentotdeauna calitatea de stat recunoscut interna\u0163ional, membru al ONU, \u015fi faptul c\u0103 niciun stat nu renun\u0163\u0103 de bun\u0103 voie la o parte din propriul teritoriu. Din moment ce \u00eentreaga comunitate interna\u0163ional\u0103 a recunoscut Republica Moldova \u00een deplin\u0103tatea frontierelor ei, organiza\u0163iile interna\u0163ionale nu au putut dec\u00e2t s\u0103 sus\u0163in\u0103 punctul oficial de vedere al autorit\u0103\u0163ilor moldovene.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cens\u0103 acesta e departe de a fi \u015fi punctul de vedere dominant \u00een societatea Republicii Moldova. Interesul popula\u0163iei pentru readucerea sub ascultarea Chi\u015fin\u0103ului a regiunii transnistrene este sc\u0103zut, fapt demonstrat at\u00e2t de nepopularitatea efortului militar din 1992, c\u00e2t \u015fi de absen\u0163a manifesta\u0163iilor publice \u00een sus\u0163inerea revenirii Transnistriei \u00een componen\u0163a Republicii Moldova. La Chi\u015fin\u0103u s-a ie\u015fit \u00een strad\u0103 pentru limba rom\u00e2n\u0103, istoria rom\u00e2nilor, drepturi sociale, salarii, pensii, \u015fi altele, dar nu au existat manifesta\u0163ii semnificative dedicate necesit\u0103\u0163ii rec\u00e2\u015ftig\u0103rii celor cinci raioane de est. Astfel, avem dou\u0103 agende paralele, a autorit\u0103\u0163ilor \u015fi a cet\u0103\u0163enilor. \u00cen prima, reintegrarea Republicii Moldova este proclamat\u0103 drept obiectiv major (aceste declara\u0163ii se transform\u0103 de prea pu\u0163ine ori \u00een ac\u0163iuni). \u00cen a doua, cet\u0103\u0163enii s-au resemnat deja cu pierderea regiunii.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Problema ar fi mai simpl\u0103 dac\u0103 nu ar exista la mijloc ora\u015ful Tighina \u015fi c\u00e2teva suburbii. Situat\u0103 pe malul drept al Nistrului, Tighina a r\u0103mas sub controlul Tiraspolului dup\u0103 \u00eencheierea ostilit\u0103\u0163ilor din 1992. Pericolul ca o dat\u0103 cu regiunea transnistrean\u0103 s\u0103 se cedeze definitiv \u015fi acest ora\u015f este invocat adesea de cei care se pronun\u0163\u0103 pentru continuarea eforturilor de reintegrare. Este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 orice solu\u0163ie s-ar g\u0103si \u00een viitor pentru problema transnistrean\u0103, Tighina trebuie s\u0103 fie cu loialitate spre vest, nu spre est. Este un ora\u015f pe care statul moldovean nu-\u015fi poate permite s\u0103 \u00eel abandoneze, din multiple ra\u0163iuni: politice, geostrategice, economice.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00centre timp, Republica Moldova pierde altceva: oportunit\u0103\u0163i \u015fi investi\u0163ii majore, din cauza instabilit\u0103\u0163ii date de faptul c\u0103 nu-\u015fi controleaz\u0103 \u00eentregul teritoriu aflat, de jure, \u00eentre frontierele sale. Statutul de \u201ezon\u0103 gri\u201d se p\u0103streaz\u0103, iar integrarea european\u0103 nu va fi posibil\u0103 f\u0103r\u0103 identificarea unei solu\u0163ii definitive \u015fi tran\u015farea situa\u0163iei de la Nistru. Rusia \u015ftie \u015fi ea asta. Ei \u00eei convine ca lucrurile s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 precum sunt ast\u0103zi. Dac\u0103 nu pentru un nou atac asupra Republicii Moldova (posibilitate devenit\u0103 tot mai real\u0103 \u00een ultimul timp), cel pu\u0163in pentru a avea un mijloc de negociere cu puterile occidentale pe alte chestiuni, mai importante pentru ea.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Am spus anterior c\u0103 declara\u0163iile Chi\u015fin\u0103ului se transform\u0103 de prea pu\u0163ine ori \u00een fapte deoarece, \u00een fapt, statul moldovean nu face dec\u00e2t s\u0103 arate c\u0103 \u00eei convine \u015fi lui, la fel ca Rusiei, ca starea de lucruri s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neschimbat\u0103. \u00cen at\u00e2\u0163ia ani de c\u00e2nd exist\u0103 conflictul transnistrean, Republica Moldova nu a solicitat niciodat\u0103 ajutor concret de la Occident, \u00een special de la NATO, coali\u0163ie cu care exist\u0103 raporturi de colaborare \u015fi parteneriat. Chi\u015fin\u0103ului \u00eei convine, dup\u0103 c\u00e2te se pare, \u015fi formatul steril de negociere \u201d5+2\u201d, care de fapt trebuie numit \u201d1+4+2\u201d, cei patru fiind Rusia, Ucraina, \u201dr.m.n\u201d (parte \u00een negocieri) \u015fi OSCE, unde Rusia dispune de drept de veto.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Confruntat\u0103 cu utilizarea Transnistriei \u00eempotriva intereselor ei, Republica Moldova va trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri. \u00centreb\u0103ri sincere. Nu doar la nivel de clas\u0103 (cast\u0103) politic\u0103. Ci \u015fi la nivelul societ\u0103\u0163ii.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>Principala \u00eentrebare este: \u201eAre nevoie Republica Moldova de Transnistria?\u201c<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>A doua \u00een ordinea importan\u0163ei este: \u201eNu cumva Rusia are nevoie ca Republica Moldova s\u0103 aib\u0103 nevoie de Transnistria?\u201c<\/strong><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Istoria exercit\u0103rii influen\u0163ei asupra spa\u0163iului basarabean de c\u0103tre Rusia utiliz\u00e2nd f\u00e2\u015fia de p\u0103m\u00e2nt din st\u00e2nga Nistrului nu are doar dou\u0103 decenii. Exist\u0103 acum, mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd premise pentru ca aceast\u0103 stare de lucruri s\u0103 \u00eenceteze. \u00cens\u0103 acestea sunt \u00een mare parte ignorate de statul moldovean, \u015fi neaduse \u00een discu\u0163ie \u00een societatea din Republica Moldova&#8230;.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/198"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=198"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/198\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=198"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=198"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=198"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}