Studiind economia transnistrean\u0103 \u00een 2016, pot rezulta urm\u0103toarele concluzii \u015fi propuneri. \u00cen prezent, \u00een sfera economic\u0103 a Transnistriei se observ\u0103 un declin substan\u0163ial, precum \u015fi diminuarea veniturilor din v\u00e2nzarea de valut\u0103 \u015fi o sc\u0103dere de aproape patru ori a volumului remiten\u0163elor \u00een Transnistria de la 82 de milioane la 21 de milioane de dolari, fapt ce a afectat substan\u0163ial situa\u0163ia pe pia\u0163a valutar\u0103.<\/p>\n
Declinul economic din Transnistria a fost provocat \u015fi de schimbarea condi\u0163iilor din economia mondial\u0103 dup\u0103 2014, c\u00e2nd a avut loc o consolidare vizibil\u0103 a dolarului american pe pie\u0163ele valutare mondiale, pre\u0163ul materiilor prime au sc\u0103zut, \u00een particular, la petrol – de dou\u0103 ori, iar monedele multor \u0163\u0103ri s-au devalorizat. Monedele na\u0163ionale ale \u0163\u0103rilor partenere comerciale ale Transnistriei s-au depreciat la jum\u0103tate, fapt care a afectat imediat competitivitatea exporturilor transnistrene. Fapt care, la r\u00e2ndul s\u0103u, a devenit una din cauzele ce au condus la sc\u0103derea exporturilor \u015fi reducerea rezervelor valutare \u00een economia transnistrean\u0103. Aceasta nu se putea s\u0103 nu provoace o deteriorare a condi\u0163iilor de desf\u0103\u015furare a activit\u0103\u0163ilor de comer\u0163 exterior \u00een Transnistria. Cauza unei asemenea situa\u0163ii este lipsa unui mecanism de adaptare a comer\u0163ului prin modificarea cursului valutar. Dup\u0103 sc\u0103derea pre\u0163urilor la materiile prime \u015fi modificarea tarifelor la energia electric\u0103, aceast\u0103 problem\u0103 a devenit una critic\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, PIB-ul republicii era mai mic cu 20%, produc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi investi\u0163iile \u00een capital fix – cu peste 15%, iar comer\u0163ul cu am\u0103nuntul – cu 26%.<\/p>\n
Pentru a reface competitivitatea interna\u0163ional\u0103, este necesar\u0103 o devalorizare a rublei transnistrene p\u00e2n\u0103 la 15-17 ruble la un dolar SUA. Pentru Transnistria, sl\u0103birea \u00eentr-un pas a cursului e mai bun\u0103 dec\u00e2t cea treptat\u0103, \u00eentruc\u00e2t pentru corec\u0163ia etapizat\u0103 trebuie rezerve valutare suficiente. Banca central\u0103 a Transnistriei pur \u015fi simplu nu are asemenea rezerve. Din punctul de vedere al dezvolt\u0103rii economice, efectele pozitive ale devaloriz\u0103rii sunt dep\u0103\u015fite de cele negative. Posibilele efecte negative, \u00een primul r\u00e2nd, infla\u0163ia, trebuie s\u0103 fie anulate de o politic\u0103 monetar\u0103 \u015fi de creditare destul de ferm\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, \u00een paralel, din partea guvernului este necesar un program special pentru sus\u0163inerea popula\u0163iei Transnistriei.<\/p>\n
Acum trebuie remarcat c\u0103, \u00een Transnistria, av\u00e2nd \u00een vedere realit\u0103\u0163ile geopolitice actuale, situa\u0163ia politico-geografic\u0103 a condus la o economie monopolizat\u0103. Economia regiunii depinde puternic de pre\u0163urile interna\u0163ionale la energie electric\u0103, energiei electrice revenindu-i p\u00e2n\u0103 \u00een 40% din toat\u0103 produc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi din export. Aici se poate face o paralel\u0103 cu Federa\u0163ia Rus\u0103, unde economia \u015fi cursul rublei depind de pre\u0163urile la petrol.<\/p>\n
O mare problem\u0103 pentru dezvoltarea afacerilor \u00een Transnistria este deficitul de cadre, inclusiv manageriale, lipsa investi\u0163iilor \u00een afaceri mari, insuficienta utilizare a capacit\u0103\u0163ilor \u00een domeniile metalurgiei \u015fi energiei electrice, necesitatea \u00eenregistr\u0103rii exporturilor pe teritoriul Moldovei. Trebuie eviden\u0163iat\u0103 \u00een mod separat existen\u0163a \u00een regiune a puternicei firme monopoliste OOO[1]<\/a> “Sheriff”.<\/p>\n Dac\u0103, \u00een prezent, Guvernul Transnistriei nu ar lucra la sc\u0103derea dependen\u0163ei economiei transnistrene de comer\u0163ul exterior \u015fi de grupurile financiar-industriale puternice din Transnistria, atunci Transnistria ar oscila \u00een permanen\u0163\u0103 la limita unei crize valutar-bugetare. Asisten\u0163a sistematic\u0103 din partea Rusiei diminueaz\u0103 doar pentru un timp acuitatea acestei probleme, \u00eens\u0103 nu o rezolv\u0103. \u00cen noiembrie 2016, Guvernul se va confrunta cu chestiunea stingerii creditului bugetar fa\u0163\u0103 de OOO Sheriff, pentru care nu sunt bani la buget \u015fi va trebui fie s\u0103 cear\u0103 de la Rusia \u015fi fie s\u0103 cedeze \u00eenc\u0103 o \u00eentreprindere de stat \u00een proprietatea firmei monopoliste.<\/p>\n A\u015f vrea s\u0103 m\u0103 opresc mai mult asupra situa\u0163iei, anume asupra faptului c\u0103 pe pia\u0163a valutar\u0103 a Transnistriei au intrat \u00een circula\u0163ie liber\u0103 o sum\u0103 mare de lei din Republica Moldova, fapt care ar putea \u00eensemna o dependen\u0163\u0103 mare a agen\u0163ilor economici din Transnistria de procesele economice care au loc \u00een Moldova. Studiind situa\u0163ia, se poate constata c\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul anului 2014, \u00eencas\u0103rile \u00een lei, ob\u0163inu\u0163i din v\u00e2nzarea de energie electric\u0103 de c\u0103tre “Moldavskaia GRES”[2]<\/a>, acumulate \u00een conturile B\u0103ncii centrale a Transnistriei (PRB), au atins dimensiuni colosale – peste 300 milioane de lei RM. Pentru achitarea importurilor nu a fost necesar\u0103 o asemenea cantitate de lei, iar PRB nu a reu\u015fit s\u0103-i schimbe \u00eentr-o alt\u0103 valut\u0103, din cauza statutului acesteia de institu\u0163ie nerecunoscut\u0103.<\/p>\n Lipsa dolarilor, \u015fi anume \u00een dolari se efectueaz\u0103 cea mai mare parte a tranzac\u0163iilor economice externe, practic a paralizat activitatea agen\u0163ilor economici din Transnistria. Pentru solu\u0163ionarea chestiunii, a fost de ajutor crearea unei organiza\u0163ii specializate, care s\u0103 efectueze exportul de energie electric\u0103 \u00een afara republicii – OAO[3]<\/a> “Energocapital”. Datorit\u0103 acestui fapt, din 2015 a ap\u0103rut posibilitatea schimb\u0103rii par\u0163iale a \u00eencas\u0103rilor \u00een lei \u00een dolari SUA, \u00een timp ce anterior, \u00een conturile ZAO[4]<\/a> MGRES intrau doar lei moldovene\u015fti.<\/p>\n \u00cens\u0103 \u00een primul trimestru din 2016, \u00een Transnistria s-a observat o lips\u0103 de valut\u0103, fapt ce are leg\u0103tur\u0103 cu diminuarea masei monetare intrate \u00een Transnistria: astfel, \u00een intervalul ianuarie – mai 2016, \u00eencas\u0103rile de valut\u0103 s-au redus semnificativ \u00een compara\u0163ie cu perioada similar\u0103 din anul trecut – cu peste 100 de milioane de dolari, respectiv cu o treime, iar \u00een compara\u0163ie cu 2014 – cu 227 milioane de dolari sau de peste dou\u0103 ori, \u00een timp ce nu a avut loc nicio diminuare a cererii. Aceasta a \u015fi produs nemijlocit dezechilibrul de pe pia\u0163a valutar\u0103 a Transnistriei.<\/p>\n Trebuie remarcat c\u0103 \u00een 2016, \u00een Transnistria nu au crescut sumele \u00een lei, dimpotriv\u0103, din cauza sc\u0103derii cu 30% a pre\u0163ului contractual la livr\u0103rile de energie electric\u0103 \u00een Moldova, volumul \u00eencas\u0103rilor \u00een lei s-a redus. Trebuie remarcat, ca un factor important \u00een evolu\u0163ia leg\u0103turilor economice externe, faptul c\u0103 principalul cump\u0103r\u0103tor de lei a fost “Agroprombank”, care apar\u0163ine firmei “Sheriff”. De exemplu, \u00een 30 august, cererea total\u0103 de lei moldovene\u015fti de la toate b\u0103ncile a fost de 57,6 milioane de lei RM, din care 33,5 milioane – cerere din partea ZAO “Agroprombank”. Iar la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie, cererea total\u0103 de lei a crescut de peste cinci ori – de la 57,6 milioane la 289,8 milioane de lei RM. Principalul cump\u0103r\u0103tor a r\u0103mas ZAO “Agroprombank”, care \u015fi-a m\u0103rit cererea de lei de aproape 8 ori – de la 33,4 milioane de lei la 261,6 milioane de lei. Astfel, se observ\u0103 apari\u0163ia leilor RM \u00een conturile agen\u0163ilor economici din Transnistria din cauza lipsei dolarilor SUA la v\u00e2nzarea liber\u0103, fapt ce favorizeaz\u0103 o interac\u0163iune mai eficient\u0103 cu agen\u0163ii economici din Republica Moldova.<\/p>\n \u00cen prezent, pentru Transnistria, o m\u0103sur\u0103 eficient\u0103 de ie\u015fire din situa\u0163ie ar trebui s\u0103 fie o devalorizare a rublei de p\u00e2n\u0103 la 30%. De asemenea, situa\u0163ia ar putea fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 de o reform\u0103 fiscal\u0103 \u015fi de adoptarea de m\u0103suri de solu\u0163ionare a problemei colect\u0103rii impozitelor, \u00een primul r\u00e2nd \u00een sfera administr\u0103rii pl\u0103\u0163ilor marilor contribuabili. Dar Sovietul Suprem refuz\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani s\u0103 adopte ini\u0163iativele legislative importante din sfera impozitelor, astfel, de exemplu, \u00een septembrie a respins proiectul Concep\u0163iei politicii bugetare \u015fi fiscale, care prevedea schimbarea legisla\u0163iei fiscale. Anume noua legisla\u0163ie fiscal\u0103 ar fi permis ie\u015firea din criza valutar\u0103, crearea premiselor pentru dezvoltarea sectorului real al economiei.<\/p>\n Pentru dezvoltarea economic\u0103 a Transnistriei, trebuie ca scopul principal s\u0103 devin\u0103 construirea unei economii inovative, bazat\u0103 nu at\u00e2t pe sectorul industrial, c\u00e2t pe serviciile \u00een domeniile cu tehnologii avansate. Este necesar\u0103 dezvoltarea \u00een Transnistria a educa\u0163iei tehnice \u015fi financiare, sus\u0163inerea \u00eentreprinderilor mici, ceea ce va permite diminuarea gradului de monopolizarea a economiei, precum \u015fi crearea condi\u0163iilor necesare pentru dezvoltarea \u00een continuare a agriculturii \u015fi turismului. \u00cen aceast\u0103 direc\u0163ie, un bun schimb de opinii ar putea fi f\u0103cut cu exper\u0163i din Republica Moldova, Ucraina \u015fi Rom\u00e2nia, care ar putea s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 metodele eficiente de combatere a crizei economice \u015fi de dezvoltare \u00eentreprinderilor mici.<\/p>\n [1]<\/strong><\/a> Societate cu r\u0103spundere limitat\u0103<\/p>\n [2]<\/strong><\/a> Centrala termoelectric\u0103 de la Cuciurgan<\/p>\n [3]<\/strong><\/a> Societate pe ac\u0163iuni de tip deschis<\/p>\n