<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen linii mari confrunt\u0103rile interioare \u00eentre principalele grup\u0103ri <\/span>de interese<\/span> transnistrene nu ar trebui s\u0103 ne intereseze. Cum am mai spus cu alte ocazii, indiferent cine guverneaz\u0103 la Tiraspol, deciziile sunt luate la Moscova. Anume acolo se determin\u0103 \u015fi gradul de \u00eembinare a regiunii, gradul de implicare a zonei \u00een realizarea intereselor Federa\u0163iei Ruse. <\/span><\/p>\n Recent, \u00een Transnistria au avut loc aplica\u0163iile comune ale transmisioni\u015ftilor militari. Deja nu mai are nici o semnifica\u0163ie subiectul cantonamentelor, num\u0103rul efectivului antrenat, cu toate c\u0103 este destul de impun\u0103tor. Mai mult de 30 de unit\u0103\u0163i tehnice, mai mult de o sut\u0103 de speciali\u015fti ar fi un procent mare. Domeniul dat \u2013 transmisiunea – nu necesit\u0103 mult\u0103 lume, ceea ce ar \u00eensemna c\u0103 a fost antrenat\u0103 o parte considerabil\u0103 a contingentului. \u00a0<\/span>Este important c\u0103 reprezentantul districtului militar de Est a Ministerului Ap\u0103r\u0103rii a FR, coment\u00eend evenimentul, a declarat c\u0103 aplica\u0163iile se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een conformitate cu planul\u00a0 <\/span>preg\u0103tirii de lupt\u0103 a unit\u0103\u0163ilor militare respective. Astfel, avem \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 c\u0103 trupele armate ale regiunii transnistrene, teritoriu declarat de Moscova drept proprietate a RM, constituie, de facto, parte component\u0103 ai armatei ruse\u015fti.\u00a0 <\/span>Restul, d\u00e9j\u00e0 este o derivat\u0103 de la aceast\u0103 constatare. <\/span><\/p>\n Dar, revenim la confrunt\u0103rile \u00eentre executiv \u015fi legislativ la Tiraspol. Evident c\u0103 principala\u00a0 <\/span>func\u0163ie administrativ\u0103 este ceva atr\u0103g\u0103tor, odat\u0103 ce de\u0163inerea ei\u00a0 <\/span>permite solu\u0163ionarea multor probleme. \u00a0<\/span>Indiferen\u0163a noastr\u0103 c\u0103tre aceste lupte deloc mar\u0163iale este explicat\u0103 prin faptul despre care, nu odat\u0103, am vorbit. Indiferent de persoana care intr\u0103 \u00een exercitarea func\u0163iei, cursul regiunii r\u0103m\u00eene neschimbat. Influen\u0163a Rusiei \u00een regiune e at\u00eet de puternic\u0103, \u00eenc\u00eet ea anuleaz\u0103 efectele normelor economice. \u00cen moment, c\u00eend la Moscova se va decide a \u00eentrerupe toate rela\u0163iile cu Occidentul, asta se va produce \u015fi f\u0103r\u0103 a \u0163ine cont de cine st\u0103p\u00eene\u015fte puterea executiv\u0103, fie \u00eensu\u015fi liderul cartelului \u201c\u015eerif\u201d.<\/span><\/p>\n \u015ei totu\u015fi, am decis s\u0103 examin\u0103m evolu\u0163iile de ultima or\u0103 anume la acest capitol \u2013 competi\u0163iile \u00eentre \u201cpre\u015fedinte\u201d \u015fi \u201csovietul suprem\u201d. Fenomenul merit\u0103 aten\u0163ie, odat\u0103 ce nu putem ignora varianta c\u0103, \u00een lipsa altor factori, aceast\u0103 confruntare s\u0103 nu fie folosit\u0103 de FR \u00een calitate de pretext pentru a declan\u015fa din nou alterca\u0163ii armate \u00een Republica Moldova. <\/span><\/p>\n Deci, potrivit serviciului de pres\u0103 a \u201cpre\u015fedin\u0163iei transnistrene\u201d, la 18 august curent, Sovietul Suprem a adoptat, iar Vadijm Krasnoselischii, pre\u015fedintele legislativului, a promulgat legea cu privire la \u201cdreptul pre\u015fedintelui Sovietului Suprem de a promulga legi\u201d.\u00a0 <\/span>Actul con\u0163ine \u00een sine mai multe elemente destructive, din punctul de vedere a administra\u0163iei secesioniste. De-facto, se modific\u0103 Constitu\u0163ia local\u0103, care atribuie \u00een mod expres dreptul de a promulga legile pre\u015fedintelui, consfin\u0163ind astfel separarea puterilor \u015fi asigurarea bilan\u0163ei acestora. Situa\u0163ia se complic\u0103 prin atitudinea legislativului, expus\u0103 \u00een o replic\u0103 a vice-pre\u015fedintelui Legislativului G. Antiufeeva: \u201ceschivarea de la \u00eendeplinirea deciziei Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, poate fi calificat\u0103 drept un act care con\u0163ine specimene ale crimei penale, din categoria \u201cdeosebit de grave\u201d. Astfel, pre\u015fedintelui i se d\u0103 de \u00een\u0163eles cum vor evolua lucrurile \u00een caz, c\u0103 acesta nu se va conforma deciziei Legislativului. \u00cen comentariul pentru mass media, serviciul de pres\u0103 al pre\u015fedintelui \u015eevciuc a men\u0163ionat c\u0103 ac\u0163iunile Legislativului au dep\u0103\u015fit normele existente, poart\u0103 un caracter speculativ. Sovietul Suprem aduce acuza\u0163ii pre\u015fedintelui de comiterea fraudelor, f\u0103r\u0103 a dispune de fapte \u015fi a avea prerogative de a acuza. Practic, legislativul \u015fi-a \u00eensu\u015fit prerogativele organelor de anchet\u0103. La fel se constat\u0103, c\u0103 normele existente nu permit implicarea organelor statale \u00een sfera care nu li este proprie. \u015ei, se accentueaz\u0103 la faptul c\u0103 integral decizia Sovietului Suprem este bazat\u0103 pe o argumentare fals\u0103, pornit\u0103 de la afirma\u0163ia potrivit c\u0103reia Pre\u015fedintele se eschiveaz\u0103 de la semnarea normelor, care nu-l aranjeaz\u0103. Se face referin\u0163\u0103 la statistic, care ar fi demonstrat c\u0103 nu au fost promulgate doar un procent nesemnificativ din legile adoptate. Legile r\u0103mase f\u0103r\u0103 promulgare, ar fi contrare intereselor \u201crmn\u201d \u015fi lipsite de temeile financiare.<\/span><\/p>\n Se declar\u0103 c\u0103 Pre\u015fedintele a luat la control situa\u0163ia din 18 august curent, c\u00e2nd s-au operat modific\u0103ri \u00een Constitu\u0163ie, \u015fi va interveni.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n La 19 august decizia Sovietului Suprem a fost comentat\u0103 de \u201cministrul justi\u0163iei\u201d a regiunii Olga Zvarici. Func\u0163ionarul a declarat c\u0103 sistemul de formare a legilor existent \u00een \u201crmn\u201d exclude posibilitatea de a semna legile de c\u0103tre Pre\u015fedintele Sovietului Suprem. Norma apar\u0163ine FR, de unde a \u015fi trecut \u00een practica transnistrean\u0103. <\/span><\/p>\n Apoi, doamna ministru a men\u0163ionat c\u0103, de mai mult timp, \u00een regiune se practic\u0103 reducerea \u00a0<\/span>prerogativelor Pre\u015fedintelui, \u015fi respectiv l\u0103rgirea celor a legislativului. Este o tendin\u0163\u0103 \u00a0<\/span>inadmisibil\u0103, \u00eens\u0103 aceasta se implementeaz\u0103 tot mai activ. Procesul este bine pus pe rol, pentru a opera schimb\u0103rile planificate \u00een normele existente se adopt\u0103 mecanisme: legi, corect\u0103ri, amendamente, decizii, etc.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n Potrivit ministrului, situa\u0163iile, \u00een care Pre\u015fedintele nu a semnat legile, corespund pe deplin drepturilor acestuia. El poate cere modernizarea actului, sau a aplica \u201eveto\u201d, dac\u0103 consider\u0103 c\u0103 acesta nu corespunde cerin\u0163elor \u201erepublicii\u201d. Este \u015fi posibilitatea de a apela c\u0103tre instan\u0163a constitu\u0163ional\u0103, \u00eens\u0103 pe acest\u0103 cale se poate ac\u0163iona doar referitor la legea intrat\u0103 \u00een vigoare. Cum nu ar fi, afirm\u0103 Zvarici, dar Pre\u015fedintele nu \u015fi-a dep\u0103\u015fit prerogativele, c\u00eend nu a promulgat una sau alta dintre legi. Despre asta ne spune \u015fi raportul: 11 legi nesemnate, comparativ cu cele 1150 vizate \u00eencep\u00eend cu anul 2012. Situa\u0163ia devine, potrivit lui Zvarici, stupid\u0103. Pre\u015fedintele sovietului suprem \u015fi-a \u00eensu\u015fit drepturi net superioare comparativ cu cele a Pre\u015fedintelui. Legile pot fi adoptate f\u0103r\u0103 consultarea guvernului, f\u0103r\u0103 participarea \u015eefului Statului. Consecin\u0163ele acestei situa\u0163ii, consider\u0103 \u201eministrul\u201d, sunt greu de prognozat. <\/span><\/p>\n La 20 august curent, Pre\u015fedintele E.\u015eevciuc a sesizat Curtea constitu\u0163ional\u0103, solicit\u00eend verificarea corespunderii Constitu\u0163iei cu practica aplicat\u0103 de Sovietul Suprem \u00een procesul de adoptare a legilor. Curtea constitu\u0163ional\u0103 \u00een 2013 deja ar fi dat o apreciere negativ\u0103 asupra practicii de respingere de c\u0103tre legislativ a unor legi, ini\u0163iate de Pre\u015fedinte \u00een regim de urgen\u0163\u0103. Se demonstreaz\u0103 c\u0103 Legislativul este cel care a \u00eenc\u0103lcat normele procesului de adoptare a legilor. Par exemplu, Conceptul politicii fiscale \u015fi Prognosticul evolu\u0163iei economice a regiunii \u00een 2016 au fost examinate de Sovietul Suprem cu \u00eent\u00eerziere de 3 luni. Parlamentul a respins proiectul legii referitor la combaterea corup\u0163iei, indiferent de faptul c\u0103 acesta este similar celui din FR. <\/span><\/p>\n Ultimul moment este destul de semnificativ. Practic, integral legisla\u0163ia regional\u0103, este similar\u0103 – ca s\u0103 nu spunem identic\u0103 – celei ruse\u015fti. Ambele ramuri administrative transnistrene consider\u0103 asta drept o performan\u0163\u0103 proprie, \u00eens\u0103, \u00een adresarea sa c\u0103tre Curte, \u015eevciuc accentueaz\u0103 c\u0103 Sovietul Suprem, asum\u00eendu-\u015fi drepturile respective, \u00eencalc\u0103 norma constitu\u0163ional\u0103 care \u00een mod expres cere respectarea deciziilor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale. Esen\u0163a actualei sesiz\u0103ri a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale de c\u0103tre E. \u015eevciuc constituie con\u0163inutul art. 6 din Constitu\u0163ie, potrivit c\u0103ruia \u00eenc\u0103lcarea procedurii de examinare \u015fi adoptare a legii condi\u0163ioneaz\u0103 anularea acestei legi \u015fi excluderea ei din normele legale utilizate. \u015eevciuc este \u00een a\u015fteptarea deciziei \u00eenaltei cur\u0163i. <\/span><\/p>\n Evident c\u0103 situa\u0163ia nu a r\u0103mas \u00een afara aten\u0163iei comentatorilor \u015fi anali\u015ftilor. Cele mai generale constat\u0103ri sunt acelea c\u0103, semn\u00eend legea respectiv\u0103, Pre\u015fedintele legislativului Vadim Krasnoselischii a extins \u00een mod inadmisibil spa\u0163iul de posibilit\u0103\u0163i \u015fi drepturi a deputa\u0163ilor \u00een Sovietul Suprem. Legislativul a ob\u0163inut dreptul de a include \u00een sistemul de drept a regiunii orice, iar Pre\u015fedintele \u015fi guvernul sunt redu\u015fi la starea unor sclavi, obliga\u0163i s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 totul ce vor decide \u00een Sovietul Suprem. \u00cens\u0103, devenind posesori nelimita\u0163i de drepturi, legiitorii nu \u015fi-au asumat \u015fi responsabilit\u0103\u0163i, l\u0103s\u00eendu-le pe seama executivului. Situa\u0163ia a devenit deloc simpl\u0103, odat\u0103 ce mai mul\u0163i deputa\u0163i deseori sunt pu\u015fi \u00een fa\u0163a dilemei, condi\u0163ionate de necesitatea a alege \u2013 adoptarea normei care ar consolida veniturile lui personale, sau cele ce sunt \u00een interesul \u201estatului\u201d \u015fi ar putea, concomitent, afecta cele personale. <\/span><\/p>\n Evolu\u0163iile c\u0103rora suntem martori, ne demonstreaz\u0103 c\u0103 deputa\u0163ii accept\u0103 prioritatea propriilor interese. Timp de o jum\u0103tate de an, ei au consolidat imunitatea de deputat, au ini\u0163iat pedeapsa penal\u0103 pentru obstacolizarea anchetei parlamentare, au adoptat legea cu privire la disponibilizarea func\u0163ionarilor pentru \u00eent\u00eerzierea cu r\u0103spunsul la apelul deputa\u0163ilor. Culmea acestei politici a devenit legea referitoare la dreptul pre\u015fedintelui Sovietului Suprem a semna legea. Procesul nu ar fi at\u00eet de dramatic, dac\u0103 la baza lui ar sta interesele statului. \u00cens\u0103, nu mai este secret, c\u0103 institu\u0163iile democratice din republic\u0103 sunt utilizate pentru a asigura ob\u0163inerea suprim\u0103rii (guvern\u0103rii) totale de c\u0103tre o corpora\u0163ie comercial-financiar\u0103, denumirea c\u0103reia nu se roste\u015fte\u015fte, \u00eens\u0103 to\u0163i cunosc despre cine este vorba. <\/span><\/p>\n Aici consider\u0103m necesar a interveni. Declara\u0163ia referitoare la \u201euniformizarea normelor democratice\u201d nu este una ocazional\u0103. Probabil, asist\u0103m la primii pa\u015fi spre o \u201eprocedur\u0103\u201d de restabilire a \u201edemocra\u0163iei\u201d. \u015eevciuc \u015fi adep\u0163ii lui ar urzi o r\u0103sturnare a situa\u0163iei \u015fi \u00een acest mod preg\u0103tesc terenul.(I.L.). <\/span><\/p>\n Tot din categoria argumentelor face parte afirma\u0163ia c\u0103 deputa\u0163ii, care reprezint\u0103 \u00een \u201eparlament\u201d interesele businesului, au recurs la modificarea prerogativelor pre\u015fedintelui \u00een interesele sale. Asta e clar: se dore\u015fte putere, c\u00eet mai mult\u0103. \u00cens\u0103, nu rezist\u0103 argumentarea acestei pofte de putere, invocat\u0103 de adep\u0163ii lui \u015eevciuc. Se fac trimiteri la situa\u0163ii descrise \u00een mai multe romane, lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice referitor la evolu\u0163iile societ\u0103\u0163ii, \u00een care puterea absolut\u0103 este concentrat\u0103 \u00een m\u00eeinele \u201eoligarhilor\u201d. Evident c\u0103 \u015fi consecin\u0163ele se descriu la modul respectiv. Societatea ar pierde \u201einstitu\u0163iile democratice\u201d, transform\u00eendu-se \u00eentr-una feodal\u0103. Primul pas ar fi fost f\u0103cut \u2013 concentrarea dreptului de a adopta legi \u00een m\u00eeinile legislativului. Urm\u0103torul \u2013 subordonarea structurilor de for\u0163\u0103 \u015fi altor structuri ale puterii executive. Ca urmare, va apare o nou\u0103 ierarhie, dependent\u0103 de conducerea corpora\u0163iei. Statalitatea democratic\u0103 se va ruina, \u00eenhum\u00eend sub sine drepturile popula\u0163iei. <\/span><\/p>\n Concluzia este evident\u0103. Se declar\u0103 c\u0103, pornind de la faptul c\u0103 o asemenea situa\u0163ie deja ar fi \u00een dreapta Nistrului, se majoreaz\u0103 perspectivele ca ambii dictatori s\u0103 g\u0103seasc\u0103 limb\u0103 comun\u0103. \u00cen acest caz, soarta \u201ermn\u201d ar fi \u00een pericol. <\/span><\/p>\n Tabloul sumbru, care odat\u0103 \u00een plus ne permite s\u0103 admitem perspectiva unor tentative a lui \u015eevciuc (cum am spus mai sus) a r\u0103sturna situa\u0163ia. Pentru asta ar trebui s\u0103 presupunem c\u0103 \u015eevciuc este ap\u0103r\u0103torul interteselor statului transnistrean \u015fi nu ale lui personale. Din cele care le cunoa\u015ftem, o asemenea concluzie nu rezult\u0103. Este un argument la presupunerea c\u0103 confruntarea nu va dep\u0103\u015fi limitele declara\u0163iilor \u00een pres\u0103 \u015fi sesizarea instan\u0163elor. <\/span><\/p>\n Doi. Pentru a r\u0103sturna situa\u0163ia este nevoie de structurile de for\u0163\u0103. \u00cens\u0103, rei\u015find din declara\u0163iile militarilor ru\u015fi, aceste structuri sunt \u00een supunerea, sub controlul organelor abilitate din FR. Va accepta Moscova implicarea acestor for\u0163e \u00een regl\u0103rile intereselor interne ale grup\u0103rilor <\/span>de interese<\/span> transnistrene? Pu\u0163in probabil, Moscova nu odat\u0103 a declarat, c\u0103 este garantul stabilit\u0103\u0163ii \u00een regiune. Ea nu poate admite un conflict armat \u00een interiorul regiunii.<\/span><\/p>\n Trei. For\u0163ele armate ale FR, aflate \u00een regiune, au o alt\u0103 misiune, ce \u0163ine de Ucraina. Ar fi inadmisibil a irosi aceste capacit\u0103\u0163i \u00eentr-un conflict intern. Altceva, c\u0103 aceste for\u0163e ar putea fi utilizate pentru a schimba situa\u0163ia \u00een dreapta Nistrului. Propulsarea la putere \u00een Chi\u015fin\u0103u a for\u0163elor promoscovite, inclusiv cu aplicarea armelor, este un scenariu deloc irealist. Toate acuza\u0163iile aduse Chi\u015fin\u0103ului de c\u0103tre Tiraspol, \u00een special de efectele \u201eblocadei economice\u201d, ar putea fi la fel o preg\u0103tire a terenului pentru revenirea \u00een for\u0163\u0103. Subiectul devine tot mai mult \u00een aten\u0163ia observatorilor, iar comparativ recent, \u015fi a politicului. Am \u00een vedere afirma\u0163iile Prim-ministrului Pavel Filip, f\u0103cute \u00een cadrul vizitei la Washington. <\/span><\/p>\n Am dori ca nici unul din aceste scenarii s\u0103 nu se realizeze. S\u0103 fie totul doar pove\u015fti, caracteristice perioadei electorale \u00een state subdezvoltate. Deja 27 august ne va demosnstra, \u00eentruc\u00eet e de tensionat\u0103 situa\u0163ia, \u00een ce m\u0103sur\u0103 for\u0163ele extremiste sunt dispuse a ac\u0163iona \u015fi cum asta ar putea influen\u0163a evolu\u0163ia evenimentelor. <\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen linii mari confrunt\u0103rile interioare \u00eentre principalele grup\u0103ri de interese transnistrene nu ar trebui s\u0103 ne intereseze. Cum am mai spus cu alte ocazii, indiferent cine guverneaz\u0103 la Tiraspol, deciziile sunt luate la Moscova. Anume acolo se determin\u0103 \u015fi gradul de \u00eembinare a regiunii, gradul de implicare a zonei \u00een realizarea intereselor Federa\u0163iei Ruse. Recent,…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1748"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1748"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1748\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1748"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1748"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1748"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}