<\/p>\n
<\/p>\n
Transnistria a conservat marea majoritate a deprinderilor, mo\u015ftenite din timpurile URSS, \u00eentre care evaluarea situa\u0163iei economice la scurgerea a nou\u0103 luni ale anului. Cu asemenea totalizare prescurtat\u0103 a evoluat \u201eministerul dezvolt\u0103rii economiei\u201d transnistrean, dar care a considerat necesar a porni de la rezultatele fixate \u00een acela\u015fi timp \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103. Nu \u00een Moldova, Ucraina sau UE, unde\u00a0 <\/span>regiunea are cea mai voluminoas\u0103 pia\u0163\u0103 de desfacere<\/span> –<\/span> ci<\/span> \u00een Rusia, pentru a demonstra \u015fi pe aceast\u0103 cale care sunt priorit\u0103\u0163ile regiunii. <\/span><\/p>\n Probabil nu ne vor fi de prisos c\u00eeteva cifre, care reflect\u0103 situa\u0163ia Rusiei. S<\/span>o<\/span>ldul pozitiv a<\/span>l<\/span> comer\u0163ului extern s-a diminuat cu 47%, constituind \u00een ianuarie-iunie 2016 <\/span>suma de<\/span> 50.5 miliarde dolari SUA. Exportul Rusiei a fost fixat la 130.4 miliarde dolari, cu 28,7 miliarde mai pu\u0163in ca \u00een perioada precedent\u0103. La baza comer\u0163ului extern au r\u0103mas carboran\u0163ii \u015fi produsele energetice, constituind 62.1%. Volumul metalelor exportate a demonstrat o mic\u0103 cre\u015ftere, de la 9.5 la 10.1 la sut\u0103<\/span> –<\/span> \u00eens\u0103 \u00een bani, acest indicatoriu a c\u0103zut cu 24,4%. Unicul articol care a fixat cre\u015ftere, este exportul produselor alimentare \u015fi materiei prime pentru producerea acestora. Astfel, av\u00eend \u00een 2015 <\/span>– <\/span>3.2%, \u00een 2016 s-a fixat 4.9%. R\u0103m\u00eene de v\u0103zut, dac\u0103 se exporteaz\u0103 surplusurile, sau strictul necesar. Nu e clar, cam cum ar fi putut Rusia <\/span>(<\/span>aflat\u0103 \u00een regimul de sanc\u0163iuni<\/span>)<\/span> s\u0103-\u015fi permit\u0103 s\u0103 m\u0103reasc\u0103 cu 31.7% volumul produselor alimentare exportate. <\/span><\/p>\n Evident, pe un asemenea f<\/span>u<\/span>ndal, \u201eministerul dezvolt\u0103rii economiei\u201d transnistrean f\u0103r\u0103 careva explica\u0163ii afirm\u0103 c\u0103<\/span>,<\/span> \u00een perioada de referin\u0163\u0103<\/span>,<\/span> a suferit sc\u0103dere \u015fi activitatea extern\u0103 economic\u0103 a regiunii. \u00cen primele 6 luni exportul \u015fi importul au dec\u0103zut cu 25.3%, ce se estimez\u0103 la 678.8 milioane dolari SUA comparativ cu anul precedent. \u00cen <\/span>concret<\/span>, exportul constituie 253.5 milioane dolari, importul \u2013 423.2 milioane. \u00cen prima jum\u0103tate a anului, exportul a diminuat comparativ cu importul cu 159,7 milioane dolari SUA, pe c\u00eend \u00een 2015 acest indicator era de 328.3 milioane.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n Autorii raportului consider\u0103 c\u0103<\/span>,<\/span> \u00een prima jum\u0103tate a anului 2016<\/span>,<\/span> veniturile \u00een industrie au sc\u0103zut cu 9.5%. \u00cen special s-au redus pre\u0163urile la agen\u0163ii energetici, metale, produse alimentare, factori care ca urmare au condi\u0163ionat sc\u0103derea rezultatelor activit\u0103\u0163ii a \u00eentreprinderilor. <\/span><\/p>\n Industria construc\u0163i<\/span>ilor de<\/span> ma\u015fin<\/span>i<\/span> \u015fi prelucrarea metalelor a sc\u0103zut de la 22.0 \u00een 2015 la 19.2 \u00een 2016. Industria chimic\u0103 a indicat o cre\u015ftere de la 3.2 la 15.2. Energetica \u2013 la fel a crescut de la 16.4, la 17.9. Prelucrarea lemnului a dec\u0103zut pu\u0163in<\/span>,<\/span> de la 0,6 la 0,4. Prelucrarea cerealelor scade de la 13,8 la 10,4, la fel \u015fi domeniul poligrafic \u2013 scade de la 2,3 la 1,3. <\/span><\/p>\n \u00cen fond, avem tabloul industriei transnistrene. Cum se vede, loc pentru miracole nu este<\/span> –<\/span> tabloul e mai degrab\u0103 unul gri. Cre\u015fterea, indicat\u0103 de cele dou\u0103 ramuri, se explic\u0103 absolut firesc. Fabrica de spirt de la Bender \u015fi-a reluat activitatea dup\u0103 ceva timp de repar<\/span>a<\/span>\u0163ie, as<\/span>t<\/span>fel nivelu<\/span>l<\/span> producerii\u00a0 <\/span>(spirt etilic) a s<\/span>\u0103<\/span>ltat. Anul curent FR a procurat de la Tiraspol 2 motoare electrice de capacitate mare<\/span> –<\/span> factor ca<\/span>r<\/span>e a \u015fi influen\u0163at tabloul. \u00cens\u0103, pentru \u00a0<\/span>a avea o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 \u015fi permanent\u0103, asemenea afaceri \u00a0<\/span>(comercializarea motoarelor electrice) ar trebui s\u0103 ab\u0103 loc cel pu\u0163in lunar, dac\u0103 nu s\u0103pt\u0103m\u00eenal. De altfel, cum afirm\u0103 \u201eMinist<\/span>e<\/span>rul dezvolt\u0103rii economice\u201d a Transnistriei \u00een raportul publicat la 5 august curent, \u201esitua\u0163ia la \u00eentreprinderile regiunii este instabil\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n S\u0103 vedem cum explic\u0103 \u201eMinisterul\u201d motivele acestei instabilit\u0103\u0163i. Pe prim plan este plasat\u0103 sc\u0103derea pre\u0163urilor la energie, metale \u015fi produsele alimentare. Indiferent care ar fi situa\u0163ia real\u0103, o fix\u0103m a\u015fa cum e prezentat\u0103 la Tiraspol, dar nu uit\u0103m de aprecieri. <\/span><\/p>\n \u201eMinisterul\u201d, spre mirare, completeaz\u0103 tabloul motivelor \u015fi declar\u0103 \u00een raport, c\u0103 factorul secund este cel intern, \u00een special uzarea excesiv\u0103 a fondurilor de baz\u0103 (ma\u015finilor \u015fi utilajului); structura dep\u0103\u015fit\u0103 a \u00eentreprinderilor industriale (num\u0103rul mare ai angaja\u0163ilor); volumul redus a<\/span>l<\/span> produc\u0163iei contemporane, cu nivelul \u00eenalt de aplicare a \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnolojiilor avansate; gradul dep\u0103\u015fit sub aspect tehnic \u015fi tehnologic a \u00eentreprinderilor transnistrene comparativ cu nivelul mondial. Accen<\/span>t<\/span>u\u0103m, este aprecierea ce apar\u0163ine \u201eministerului dezvolt\u0103rii economice\u201d din Transnistria, cea mai versat\u0103 institu\u0163ie (surs\u0103) la acest capitol.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n Evident c\u0103 nu au fost evitate \u015fi motivele \u201epolitice\u201d. \u00cen raport se declar\u0103 c\u0103 situa\u0163ia \u00een perioada de referin\u0163\u0103 a fost puternic \u00eenfluen\u0163at\u0103 de barierele impuse de \u201evecini\u201d \u2013 dubla impozitare vamal\u0103 impus\u0103 de Moldova a redus din capacit\u0103\u0163ile de concuren\u0163\u0103 a unit\u0103\u0163ilor industriale transnistrene. Dar, recunoa\u015fte \u201eministrul\u201d, s-a sim\u0163it mult lipsa propriilor resurse financiare \u015fi imposibilitatea de a atrage surse din exterior. La acest capitol avem a declara, c\u0103 \u00een mod normal, le<\/span>g<\/span>itim, investi\u0163iile din exterior nici nu au venit niciodat\u0103<\/span> –<\/span> fie \u015fi pe timpurile rela\u0163iilor normale \u00eentre Chi\u015fin\u0103u \u015fi Tiraspol. Excep\u0163ie poate fi \u00eentreprinderea moldo-italian\u0103 \u201eTIRPA\u201d, care nu influen\u0163a situa\u0163ia \u00een ansamblu. Nu pot fi considerate investi\u0163ii rela\u0163iile cu anumi\u0163i pateneri din exterior, care livreaz\u0103 materie prim\u0103 \u015fi asigur\u0103 realizarea produc\u0163iei pe pie\u0163e<\/span>l<\/span>e europene. Ca urmare a acestor rela\u0163ii<\/span>,<\/span> dezvoltarea este cea<\/span> pe<\/span> care <\/span>au<\/span> prezentat-o autorii raportului. <\/span><\/p>\n Altceva c\u0103<\/span>,<\/span> anterior, p\u00een\u0103 la aplicarea acordul<\/span>u<\/span>i moldo-ucrainean din 2006, referitor la asigurarea aplic\u0103rii legisla\u0163iei acestor state \u00een activitatea agen\u0163ilor economici transnistreni, o parte din veniturile fabuloase ob\u0163inute din afaceri dubioase, puteau fi direc\u0163ionate spre modernizarea unor produc<\/span>\u021bii<\/span>. \u201e\u015eerif\u201d astfel a modernizat fabrica de confec\u0163i<\/span>i<\/span>, producerea de vinuri \u015fi divinuri. Termocentrala de la Cuc<\/span>i<\/span>urgan, pentru a dispune de 5 agregate lucrative (din <\/span>cele <\/span>12 cu care sta\u0163ia a fost dotat\u0103 in\u0163ial),\u00a0 <\/span>a d<\/span>e<\/span>scompus 7<\/span> dintre acestea<\/span>. Astfel, termocentrala nu va mai atinge niciodat\u0103 nivelul de produc<\/span>\u021bie<\/span> conform proiectului. Atualul nivel de 4.6 miliarde KW\/or\u0103 anual se datoreaz\u0103 existen\u0163ei pie\u0163ei din dreapta Nistrului. Aduc<\/span>\u00e2<\/span>nd acuza\u0163ii Chi\u015fin\u0103ului, Tiraspolul este nevoit s\u0103 recun<\/span>o<\/span>asc\u0103 c\u0103 exportul energiei electrice este sursa principal\u0103 de ob\u0163inere a valute<\/span>i<\/span> \u00een regiune. \u00cen general, se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een raport, \u201e\u00een structura industriei, electroenergetica \u00ee\u015fi men<\/span>\u021b<\/span>ine pozi\u0163iile dominante (38,3%). Au indicat cre\u015ftere industria metalurgic\u0103 cu un procent (de la 24.1 la 25,1%). \u00cendustria u\u015foar\u0103 a indicat o cre\u015ftere de 10,6%, iar ce-a agroalimentar\u0103, major<\/span>\u00e2<\/span>nd producerea cu 3,2% a ocupat un segment de 11,2% \u00een general \u00een ramura industrial\u0103.<\/span><\/p>\n Uzina metalurgic\u0103, dependent\u0103 de factorii externi, \u00een iunie 2016 a avut o pierdere de 61,1% comparativ cu anul precedent, iar cu prim\u0103vara anului curent de 32,5%.\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n Au indicat c<\/span>r<\/span>e\u015fteri intreprinderile industriei chimice cu 29,2%. Cum se spune \u00een raport, datorit<\/span>\u0103<\/span> \u00eenlesnirilor la tarife pentru energie electric\u0103 \u015fi la impozite pentru venituri, oferite de \u201estat\u201d, fabrica \u201eMoldavizolit\u201d ar fi atins aceste performan\u0163e. Trase la copiator par \u015fi condi\u0163iile cre\u015fterii indiciilor de baz\u0103 la 4 \u00eentreprinderi a<\/span>le<\/span> industriei u\u015foare, cum ar fi\u00a0 <\/span>\u201eTIROTEXT\u201d, \u201eODEMA\u201d, \u201eVESTRA\u201d \u015fi SOFT\u015eUZ\u201d, care au b<\/span>e<\/span>neficiat de \u00eenlesniri la tarife pentru energie electric\u0103 \u015fi la impozitare. \u00cenlesnirile respective au condi\u0163ionat cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii cu 18,8%. \u00cens\u0103, potrivit raportului vizat, produc\u0163ia respe<\/span>c<\/span>tiv\u0103 nu formeaz\u0103 un capitol esen\u0163ial \u00een nomenclatorul m\u0103rfurilor de export. Astfel, majorarea volumului de produc<\/span>\u021bie<\/span> ca atare, deloc nu \u00eenseamn\u0103 \u015fi sporirea volumului m\u0103rfurilor exportate, \u015fi, respectiv, acumularea veniturilor<\/span> –<\/span> care ar putea \u00eentr<\/span>–<\/span>adev\u0103r moderniza industria \u015fi spori nivelul de trai a<\/span>l<\/span> popua\u0163iei.\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n Cre\u015fterea destul de modest\u0103, cu 3,2%, este fixat\u0103 \u015fi \u00een industria alimentar\u0103 din contul \u00eentreprinderilor care produc b\u0103uturi alcoolice. Fabrica \u201eKVINT\u201d a sporit volumurile cu 2,7%, \u00a0<\/span>\u201eBucet Moldoavii\u201d \u2013 producerea de vinuri aromatizate de tip \u201evermut\u201d, cu 24,3%; \u00centreprinderea \u201eBIOHIM\u201d de la Bender, cum am mai spus, cu 97,2%.\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n Aici majorul se termin\u0103 \u015fi cedeaz\u0103 locul minorului. Se declar\u0103 \u00een raport, c\u0103 \u00een restul ramurilor s-a fixat o c\u0103dere a produc<\/span>\u021biei<\/span>. \u00cen special, o sc\u0103dere esen\u0163ial\u0103 de 3,7%, condi\u0163ionat\u0103 de reducerea solicit\u0103rilor, este fixat\u0103 \u00een domeniul electroenergetic. Am ajuns acolo de unde ne am pornit: totul depinde de Moldova. Conducerea ramurii energetice a depus eforturi considerabile \u00een 2015 pentru a avea export \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 speciali\u015ft<\/span>i<\/span>i statului respectiv au renun\u0163at ofertele transnistrenilor, motiv\u00eend chipurile decizia, cu nerecunoa\u015fterea politic\u0103 a statului transnistrean.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n \u00centreprinderile de prelucrare a metalului\u00a0 <\/span>\u015fi de producere a ma\u015fin<\/span>i<\/span>lor au indicat pierderi de 11% comparativ cu anul precedent.<\/span><\/p>\n \u00cen c\u0103utarea posibilit\u0103\u0163ilor de a extinde baza de percepere a impoz<\/span>i<\/span>telor, conducerea transnistrean\u0103 a decis a activiza arendarea unit\u0103\u0163ilor industriale \u201estatale\u201d (cu proprietatea comun\u0103) de c\u0103tre proprietari priva\u0163i. O decizie la acest capitol a fost elaborat\u0103 de guvern, \u00eens\u0103 normele actului, care se trag de la o lege ce definitiveaz\u0103 domeniul<\/span> –<\/span> potrivit autorilor<\/span> –<\/span> \u015fi mai mult vor fr\u00eena activitatea intreprinz\u0103torilor. Legea respectiv\u0103 reduce dreptul \u201eguvernului\u201d de a percepe plata pentru arend\u0103 \u00een func\u0163ie de efectele ob\u0163inute. Se impune un nivel fixat de plat\u0103 indiferent de randamentul \u00eentreprinderii arendate. Astfel, proprietarul va fi impus s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe, \u00eendiferent de veniturile ob\u0163in<\/span>u<\/span>te. Cum spune Inna Linnic, \u201eviceministrul economiei\u201d, regiunea \u015fi a\u015fa se confunda cu lipsa doritorilor de a arenda \u00eentreprinderile. Noile condi\u0163ii \u015fi mai mult vor reduce cantitatea doritorilor, \u015fi respectiv, se va reduce volumul impoz<\/span>i<\/span>telor percepute. De aceea\u015fi p\u0103rere este \u015fi Andrei Bezbabcenco, \u201eprimarul\u201d (\u015feful administra\u0163iei locale) Tiraspolului. El a men\u0163ionat c\u0103 a birocratiza procedura \u00een condi\u0163iile sc\u0103derii solicit\u0103rilor<\/span>,<\/span> e absolut inadmisibil. <\/span><\/p>\n Evolu\u0163iile \u00een economie, problemele la identificarea solu\u0163iilor pentru a redresa aceste<\/span>a<\/span>, au o \u00eenf\u0103ptuire negativ\u0103: scade nivelu<\/span>l<\/span> de trai a popula\u0163iei, primordial a segmentului, totalmente dependent de salarii. Spre deosebire de an<\/span>ii <\/span>preceden\u0163i, asemenea probleme au ap\u0103rut \u015f<\/span>i<\/span> la \u00eentreprinderile particulare. Anume acest subiect a figurat \u00een agenda \u015fedin\u0163ei \u201ePalatei sociale\u201d (organ consultativ pe l<\/span>\u00ee<\/span>ng\u0103 \u201ePre\u015fed<\/span>i<\/span>nte<\/span>\u201d<\/span>, structur\u0103 copiat\u0103 de la FR) din Transnistria la 5 august curent. Membrii \u201epalatei\u201d au inten\u0163ionat s\u0103 clarifice d<\/span>i<\/span>n care motive proprietar<\/span>i<\/span>i au redus salariile \u015fi nu le au mai restabilit la valoarea ini\u0163ial\u0103. Potrivit datelor oficiale, salariile angaja\u0163ilor complexulu<\/span>i<\/span> sportiv \u201e\u015eerif\u201d au fost reduse cu 50%, uzinei de ciment cu 27%, \u201eTIROTEXT\u201d cu 17%, \u201eKVINT\u201d, \u201eAGROPROMBANC\u201d, firma \u201e\u015eERIF\u201d \u015fi combinatul de carne din Bender cu 15%. Este absolut clar c\u0103 majoritatea \u00eentreprinderilor supuse \u201eexamin\u0103rii\u201d, sunt parte din cartelul \u201e\u015eerif\u201d. Indiferent de motivele invocate, \u201ePalata\u201d va cere explica\u0163ii proprietarilor referitor la reducerea salariilor. (Un pas propagandistic \u00een ajunul companiei electorale). Concomitent, vor fi elaborate \u201erecomand\u0103ri\u201d pentru organele statale, ca acestea s\u0103 <\/span>i<\/span>nfluen\u0163eze \u00eentreprinderile comerciale, \u201econving<\/span>\u00ee<\/span>ndu<\/span>–<\/span>le\u201d s\u0103 majoreze salariile. \u00centre m\u0103surile de \u201econvingere\u201d \u00a0<\/span>ce se propun<\/span>:<\/span> modernizarea cadrului legislativ, avansarea drepturilor angajatului comparativ cu cele ale proprietarului. Se propune a revedea con\u0163inutul \u201esecretului comercial\u201d, pentru a scoate acest paravan la formarea salariilor. <\/span><\/p>\n Deciziile \u015fi ac\u0163i<\/span>u<\/span>nile cam \u00eent<\/span>\u00ee<\/span>rzie. Potrivit datelor oficializate la \u015fedin\u0163a \u201eguvernului\u201d din 2 august curent, \u00een iulie 2016 volumul impoz<\/span>i<\/span>telor perceptate a constituit doar 117 milioane ruble transnistrene<\/span> –<\/span> nici 50% din volumul strict necesar. Legea bugetul<\/span>ui<\/span> prevedea c\u0103<\/span>,<\/span> la data respectiv\u0103<\/span>,<\/span> vor fi percepute 242 milioane.\u00a0 <\/span>Situa\u0163ia a fost supus\u0103 examin\u0103rii \u00een cadrul unei \u015fedin\u0163e la \u201eprim-mnistru<\/span>l<\/span>\u201d Procudin. Indiferen<\/span>t<\/span> de unele realiz\u0103ri, \u00een special efectuarea pl\u0103\u0163ii salar<\/span>i<\/span>ilor pentru iunie, situa\u0163ia a fost caracterizat\u0103 de Irina Molocanova, \u201eministrul finan\u0163elor\u201d, drept una critic\u0103. Aloc\u0103rile la b<\/span>u<\/span>get sunt absolut insuficiente. Potrivit \u201eministrului de finan\u0163e\u201d, cel pu\u0163in 110 milioane di<\/span>n<\/span> venitul brut sunt destinate salariilor\u00a0 <\/span>lunare, iar veniturile nu dep\u0103\u015fesc suma de 70-75 milioane. \u201eMinisterul dezvolt\u0103rii economice\u201d ar fi dispus de un program de privatizare, \u00eens\u0103 dac\u0103 \u015fi acesta e de natur\u0103 o cu legea arendei, apoi pu\u0163in probabil ca aceste m\u0103suri s\u0103 fie capabile a redresa situa\u0163ia.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Transnistria a conservat marea majoritate a deprinderilor, mo\u015ftenite din timpurile URSS, \u00eentre care evaluarea situa\u0163iei economice la scurgerea a nou\u0103 luni ale anului. Cu asemenea totalizare prescurtat\u0103 a evoluat \u201eministerul dezvolt\u0103rii economiei\u201d transnistrean, dar care a considerat necesar a porni de la rezultatele fixate \u00een acela\u015fi timp \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103. Nu \u00een Moldova, Ucraina sau…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1715"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1715"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1715\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1715"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1715"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1715"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}