{"id":1652,"date":"2016-07-05T16:28:17","date_gmt":"2016-07-05T16:28:17","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2016\/07\/05\/ivan-babich-criza-valutara-in-transnistria-nascocire-sau-realitate\/"},"modified":"2016-07-05T16:28:17","modified_gmt":"2016-07-05T16:28:17","slug":"ivan-babich-criza-valutara-in-transnistria-nascocire-sau-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ivan-babich-criza-valutara-in-transnistria-nascocire-sau-realitate\/","title":{"rendered":"Ivan Babich: CRIZA VALUTAR\u0102 \u00ceN TRANSNISTRIA: N\u0102SCOCIRE SAU REALITATE"},"content":{"rendered":"

\u00cen prezent, subiectul num\u0103rul unu \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei din Transnistria este lipsa de alimente ap\u0103rut\u0103 pe fondul unei crize valutare. \u00cen ultimii 4 ani, \u00een Transnistria, cursul monedei na\u0163ionale a r\u0103mas neschimbat. Spre deosebire de majoritatea \u0163\u0103rilor, c\u0103derea cursului oficial al rublei RMN fa\u0163\u0103 de dolar \u00een ultimii 4 ani a fost de 1,3%, ceea ce a influen\u0163at pozitiv economia Transnistriei. Antreprenorii puteau s\u0103-\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea \u00een condi\u0163iile unui curs valutar stabil \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 cererii \u015fi ofertei popula\u0163iei. Din cauza mic\u015for\u0103rii intr\u0103rii de moned\u0103 str\u0103in\u0103 \u00een regiunea transnistrean\u0103 la \u00eenceputul anului s-a creat o situa\u0163ie dificil\u0103 pe pia\u0163a valutar\u0103. \u00cen primele 5 luni ale anului 2016 au intrat cu 105,06 milioane de dolari mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului 2015. Exportul de produse transnistrene a sc\u0103zut cu 18,8 milioane de dolari. \u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

Pentru compara\u0163ie, devalorizarea monedei na\u0163ionale fa\u0163\u0103 de dolarul SUA \u00een ultimii 4 ani \u00een \u0163\u0103rile vecine a fost: \u00een Republica Moldova \u2013 cu 67%, \u00een Ucraina \u2013 de 3,1 ori, \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103 \u2013 de 2 ori, \u00een Kazahstan \u2013 de 2,3 ori, \u00een Belarus \u2013 de 2,4 ori.<\/span><\/p>\n

Pentru a rezolva aceast\u0103 situa\u0163ie Banca Central\u0103 a Transnistriei a ini\u0163iat o serie de m\u0103suri, inclusiv introducerea v\u00e2nz\u0103rii obligatorii a c\u00e2\u015ftigurilor \u00een valut\u0103 de c\u0103tre exportatori rezervelor valutare ale B\u0103ncii Centrale, reducerea taxelor vamale la o serie de produse, modificarea normelor pentru b\u0103nci, devalorizarea rublei. E. Shevchuk a organizat peste 10 reuniuni cu scopul de a stabiliza pia\u0163a valutar\u0103, \u00eens\u0103 nu a fost g\u0103sit\u0103 o pozi\u0163ie comun\u0103 a Consiliului Suprem, Bancii Centrale \u015fi Guvernului cu privire la solu\u0163ionarea situa\u0163iei. Pre\u015fedintele Transnistriei \u015fi Banca Central\u0103 au propus \u00een mod repetat devalorizarea rublei transnistrene de la 11,35 ruble pentru 1 dolar la 14-16 ruble RMN pentru a stabiliza situa\u0163ie. Aceea\u015fi op\u0163iune a fost propus\u0103 \u015fi de exper\u0163ii ru\u015fi \u015fi de cei occidentali, pentru a stabiliza situa\u0163ia de pe pia\u0163a valutar\u0103 este necesar\u0103 devalorizarea rublei transnistrene cu cel pu\u0163in 30% (adic\u0103 p\u00e2n\u0103 la 14,70 ruble pentru 1 dolar).\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/p>\n

\u00cen Transnistria, \u00een sectorul bancar sau format din punct de vedere istoric dou\u0103 pie\u0163e monetare locale:<\/span><\/p>\n

\u2014 prima opereaz\u0103 pe baza ACB \u201eSberbank\u201d \u2013 pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103 se acumuleaz\u0103 principalele c\u00e2\u015ftiguri \u00een valut\u0103 \u015fi exist\u0103 un dezechilibru \u00een direc\u0163ia excesului de valut\u0103, deoarece aceasta este posesoarea conturilor exportatorilor (principalul dintre ace\u015ftia fiind \u201eEnergocapital\u201d);<\/span><\/p>\n

\u2014 a doua pia\u0163\u0103 opereaz\u0103 pe baza ACB \u201eAgroprombank\u201d, pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103 sunt prezen\u0163i mul\u0163i exportatori, baza \u00eens\u0103 este format\u0103 de importatori, dintre care cel mai mare este societatea OOO \u201eSherif\u201d. Aceasta pia\u0163\u0103 local\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin exces de ruble \u015fi deficit de valut\u0103 str\u0103in\u0103.<\/span><\/p>\n

Echilibrarea acestor dou\u0103 pie\u0163e era realizat\u0103 de Banca Central\u0103 \u00een cadrul licita\u0163iilor de v\u00e2nzare\/cump\u0103rare valut\u0103.<\/span><\/p>\n

Principala problem\u0103 a situa\u0163iei actuale este lipsa de valut\u0103 \u00een Transnistria. \u00cenc\u0103 din lunile octombrie-noiembrie ale anului 2015 a ap\u0103rut o poten\u0163ial\u0103 amenin\u0163are pentru economie, \u00een cazul \u00een care nu ar fi fost \u00eencheiate contracte de furnizare a energiei electrice \u00een Republica Moldova. Companiile energetice din Ucraina au \u00eencercat s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 produsele pe pia\u0163a din Moldova, dar aceast\u0103 lupt\u0103 a fot c\u00e2\u015ftigat\u0103 de \u00eentreprinderea \u201eMoldavskaya GRES\u201d, situat\u0103 pe teritoriul Transnistriei. \u00centreprinderile transnistrene \u00een al c\u0103ror capital social statul de\u0163ine o cot\u0103-parte, din motive politice,\u00a0 nu pot s\u0103 colaboreze direct cu partenerii moldoveni. Din acest motiv au fost \u00eenfiin\u0163ate firme intermediare: \u201eEnergocapital\u201d \u00eentre Centrala Electric\u0103 Raional\u0103 de Stat din Moldova \u015fi compania de stat din Moldova \u201eEnergocom\u201d, care este principalul cump\u0103r\u0103tor de energie electric\u0103 din Moldova. <\/span><\/p>\n

Astfel, \u00een luna aprilie a anului 2016 a fost \u00eencheiat un contract cu o mic\u015forare cu 28% a pre\u0163ului pentru energia electric\u0103 furnizat\u0103 din Transnistria \u00een Moldova. Directorul companiei \u201eEnergocapital\u201d Mihail Dobrov, concuren\u0163ii ucraineni nu au \u00eencetat nici \u00een prezent s\u0103 \u00eencerce s\u0103 mi\u015fte transnistrenii pe pia\u0163a de energie electric\u0103 din Moldova. \u201e\u00cen luna mai ei au trimis o nou\u0103 propunere care este acum analizat\u0103 de c\u0103tre Ministerul Economiei din Republica Moldova\u201d.\u00a0 <\/span><\/p>\n

Una dintre m\u0103surile care ar contribui la eliminarea agiotajului valutar, ar fi devalorizarea rublei transnistrene cu 10%. Banca Central\u0103 din Transnistria a prezentat o prognoz\u0103, conform c\u0103reia la o devalorizare cu 10% a rublei transnistrene cre\u015fterea anual\u0103 a indicelui pre\u0163urilor de consum va fi de 4,6%. \u201eDevalorizarea de facto a avut loc deja. Ideea este de a da acesteia o baz\u0103 legitim\u0103\u201d, – a declarat Eduard Kosovski. <\/span><\/p>\n

\u00cen conformitate cu legisla\u021bia transnistrean\u0103, indexarea depunerilor, pensiilor \u0219i a salariilor bugetare se realizeaz\u0103 la o infla\u021bie de 5%. A\u015fa cum a men\u0163ionat \u015feful B\u0103ncii Centrale, o devalorizare de 10% va permite reducerea cererii speculative de valut\u0103. Propunerea B\u0103ncii Centrale privind devalorizarea cu zece la sut\u0103 a rublei a fost respins\u0103 de majoritatea deputa\u021bilor. \u00cen plus, de crearea agiotajului valutar a fost acuzat\u0103 \u00eens\u0103\u015fi Banca Republican\u0103 Transnistrean\u0103, ceea ce a condus la adoptarea Hot\u0103r\u00e2rii Consiliului Suprem, adoptat\u0103 \u00een cadrul reuniunii din data de 1 iunie, privind revocarea Pre\u015fedintelui B\u0103ncii Centrale Eduard Kosovski \u015fi adresarea c\u0103tre Pre\u015fedinte a unei solicit\u0103ri de a prezenta un nou candidat pentru func\u0163ia respectiv\u0103. \u00cen condi\u0163iile de ast\u0103zi revocarea \u015fefului B\u0103ncii Centrale poate s\u0103 agraveze \u015fi mai mult situa\u0163ia de pe pia\u0163a valutar\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen Transnistria a ap\u0103rut \u00een prezent o pia\u0163\u0103 \u00een umbr\u0103 (pia\u0163a neagr\u0103) pentru v\u00e2nzarea dolarului SUA, unde dolarul se poate cump\u0103ra cu 14 ruble transnistrene, potrivit datelor prezentate de deputa\u0163ii Comitetului Suprem \u015fi cu 17-19 ruble. Conform situa\u0163iei din 24 iunie 2016 cererea total\u0103 \u00een cadrul licita\u0163iei de cump\u0103rare\/v\u00e2nzare valut\u0103 la Banca Republican\u0103 Transnistrean\u0103 se ridic\u0103 la echivalentul a 10 416 210,05 dolari SUA.<\/span><\/p>\n

Una dintre m\u0103surile de ie\u015fire din criza valutar\u0103 propus\u0103 de Comitetul pre\u0163urilor \u015fi activit\u0103\u0163ii antimonopol al Transnistriei este reglementarea strict\u0103 a adaosului comercial la toate tipurile de m\u0103rfuri, \u00een cazul \u00een care pre\u0163ul acestora pe pia\u0163a transnistrean\u0103 va fi semnificativ mai mare dec\u00e2t pe pie\u0163ele statelor vecine Ucraina \u015fi Republica Moldova. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu cre\u015fterea planificat\u0103 a rublei, ceea ce va duce \u00een final la riscul de a ajunge la o posibil\u0103 infla\u0163ie, se propune introducerea reglement\u0103rii de stat a pre\u021burilor.<\/span><\/p>\n

De asemenea, o m\u0103sur\u0103 important\u0103 de reac\u0163ie ar trebui s\u0103 fie sus\u0163inerea produc\u0103torului local transnistrean \u2013 aceast\u0103 problem\u0103 este complex\u0103, \u015fi aici un rol semnificativ este jucat de sistemul de impozitare care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een Transnistria. Sistemul de impozitare transnistrean stimuleaz\u0103 efectiv importurile, dar nu stimuleaz\u0103 produc\u021bia, astfel \u00eenc\u00e2t produc\u0103torii interni sunt \u00een cele mai nefavorabile condi\u021bii, \u00een compara\u021bie cu produc\u0103torii din Moldova sau Ucraina. \u00a0<\/span><\/p>\n

Delegatul pentru protec\u0163ia drepturilor antreprenorilor de pe l\u00e2ng\u0103 Pre\u015fedintele Serghei Bobrov c\u0103 impozitul pe venitul organiza\u0163iilor din Transnistria este \u00eendreptat c\u0103tre importator. El pl\u0103te\u015fte impozitul f\u0103r\u0103 TVA, adic\u0103, pl\u0103te\u015fte impozit pe diferen\u0163a dintre costul de achizi\u0163ie a bunurilor \u015fi pre\u0163ul de v\u00e2nzare a acestora, iar produc\u0103torul nostru pl\u0103te\u015fte impozit integral pe \u00eentreaga cifr\u0103 de afaceri, indiferent la ce pre\u0163 a achizi\u0163ionat materia prim\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, \u00een Transnistria este mai profitabil s\u0103 cumperi diferite produse, inclusiv produsele alimentare, din str\u0103in\u0103tate, unde produc\u0103torul acestora suport\u0103 costuri fiscale mult mai mici, ceea ce favorizeaz\u0103 sp\u0103larea rezervelor valutare din Transnistria, puterea de cump\u0103rare a cet\u0103\u0163enilor republicii scade treptat, nu exist\u0103 condi\u0163ii pentru atragerea de capital str\u0103in, pentru atreprenorii de pe pia\u0163a intern\u0103, de asemenea, devine mai profitabil s\u0103-\u015fi scoat\u0103 activele \u00een str\u0103in\u0103tate dec\u00e2t s\u0103 investeasc\u0103 \u00een dezvoltarea produc\u0163iei pe teritoriul republicii. \u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

Un timp destul de \u00eendelungat Transnistria a reu\u015fit s\u0103 men\u0163in\u0103 un echilibru relativ \u00eentre afluxul \u015fi fluxul mijloacelor b\u0103ne\u015fti din Transnistria pe seama mijloacelor b\u0103ne\u015fti transferate \u00een Transnistria de c\u0103tre lucr\u0103torii migran\u0163i, \u00eens\u0103 acest mecanism nu mai func\u0163ioneaz\u0103 \u00een prezent. O solu\u0163ie ar fi schimbarea sistemului de impozitare, dar Consiliul Suprem a respins \u00een mod repetat ini\u021biativa de a trece la sistemul de impozitare clasic.\u00a0 \u00a0<\/span><\/p>\n

Consiliul Suprem nu este de acord \u00een mod categoric cu devalorizarea rublei, argument\u00e2nd c\u0103, la nivel na\u0163ional se men\u0163ine echilibrul dintre afluxul \u015fi fluxul mijloacelor b\u0103ne\u015fti, nu exist\u0103 nici o dispropor\u0163ie care ar cere \u00een mod obiectiv o devalorizare. \u00cen Transnistria a intrat mai mult\u0103 valut\u0103 dec\u00e2t a ie\u015fit din \u0163ar\u0103 (aceasta se nume\u015fte sold pozitiv al contului curent al balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i a statului). Devalorizarea va duce la \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea caracteristicilor economiei \u2013 infla\u0163ie \u2013 pentru stoparea c\u0103reia \u00een Transnistria nu exist\u0103 instrumente reale.\u00a0 \u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

Opozan\u0163ii ac\u0163iunilor organelor puterii executive l-au acuzat de apari\u0163ia crizei valutare pe E. Shevchuk, invoc\u00e2nd o serie de circumstan\u0163e: – E. Shevchuk prin ordinul s\u0103u a oprit activitatea bursei valutare, \u015fi anume, a distrus efectiv mecanismul de echilibrare a cererii \u015fi ofertei pe pia\u0163a valutar\u0103 na\u0163ional\u0103;\u00a0\u00a0 <\/span><\/p>\n

– principalul de\u0163in\u0103tor de valut\u0103 \u00een Transnistria \u00een prezent este compania \u201eEnergocapital\u201d, companie \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u015fi controlat\u0103 de c\u0103tre Pre\u015fedinte; <\/span><\/p>\n

– \u00een ceea ce prive\u015fte speculatorii valutari, se observ\u0103 un comportament extreme de pasiv al organelor de aplicare a legii \u00een perioada de criz\u0103 \u2013 iar aceste autorit\u0103\u0163i publice sunt subordonate direct conduc\u0103torului Transnistriei; <\/span><\/p>\n

– unul dintre cele mai eficiente elemente pentru dep\u0103\u015firea crizei valutare este introducerea v\u00e2nz\u0103rii obligatorii a c\u00e2\u015ftigurilor \u00een valut\u0103, aceasta poate fi aprobat\u0103 doar de Pre\u015fedintele Republicii Moldovene\u015fti Nistrene. \u00cens\u0103 E. Shevchuk a introdus v\u00e2nzarea c\u00e2\u015ftigului obligatoriu doar \u00eentr-o propor\u0163ie de 7%, \u00een loc de 25% posibile \u015fi necesare, \u015fi chiar \u015fi aceast\u0103 v\u00e2nzare obligatorie insuficient\u0103 a fost introdus\u0103 cu o am\u00e2nare cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103;\u00a0 \u00a0<\/span><\/p>\n

–\u00a0 E. Shevchuk s-a opus prin veto legii anticriz\u0103 propus\u0103 de Consiliul Suprem, care con\u0163inea m\u0103surile propuse de Consiliul Suprem pentru dep\u0103\u015firea crizei valutare \u015fi multe altele. <\/span><\/p>\n

Conduc\u0103torul Transnistriei a declarat c\u0103 pentru rezolvarea unei astfel de probleme, foarte importante ast\u0103zi pentru cet\u0103\u0163enii Transnistriei, cum este criza valutar\u0103, trebuie luate m\u0103suri verificate, aprobate de c\u0103tre toate ramurile puterii. Pentru a rezolva problema lipsei de valut\u0103 trebuie luate decizii care s\u0103 \u00eenl\u0103ture problema nu s\u0103 o am\u00e2ne. \u201eDac\u0103 bugetul nu este garantat de venituri reale, atunci se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Guvernul \u00eencepe s\u0103 \u00eemprumute de la b\u0103nci anumite fonduri b\u0103ne\u015fti pentru decalajele de cas\u0103, care merg \u00eenapoi la economia de consum, din nou \u2013 presiune asupra rublei. Rusia a devalorizat moneda de dou\u0103 ori, \u015fi a luat aceast\u0103 decizie nepopular\u0103 baz\u00e2ndu-se pe faptul c\u0103 a prezis o perioad\u0103 \u00een care va avea nevoie de resurse. Iar noi ce am f\u0103cut? Am dat toate datoriile, am redus rezervele noastre \u015fi am ajuns \u00een situa\u0163ia \u00een care Banca Central\u0103 pur \u015fi simplu nu poate satisface cererea\u201d \u00a0\u2013 E. Shevchuk.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen prezent, subiectul num\u0103rul unu \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei din Transnistria este lipsa de alimente ap\u0103rut\u0103 pe fondul unei crize valutare. \u00cen ultimii 4 ani, \u00een Transnistria, cursul monedei na\u0163ionale a r\u0103mas neschimbat. Spre deosebire de majoritatea \u0163\u0103rilor, c\u0103derea cursului oficial al rublei RMN fa\u0163\u0103 de dolar \u00een ultimii 4 ani a fost de 1,3%, ceea…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1652"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1652"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1652\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}