{"id":153,"date":"2014-01-23T16:45:20","date_gmt":"2014-01-23T16:45:20","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2014\/01\/23\/victor-chirila-politica-de-reintegrare-a-republicii-moldova-analiza-deficientelor\/"},"modified":"2014-01-23T16:45:20","modified_gmt":"2014-01-23T16:45:20","slug":"victor-chirila-politica-de-reintegrare-a-republicii-moldova-analiza-deficientelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/victor-chirila-politica-de-reintegrare-a-republicii-moldova-analiza-deficientelor\/","title":{"rendered":"Victor Chiril\u0103: Politica de Reintegrare a Republicii Moldova – analiza deficien\u0163elor"},"content":{"rendered":"

Orice politic\u0103 de reintegrare pentru a fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 realizeze obiectivele fixate, trebuie s\u0103 dispun\u0103 de un set de elemente indispensabile, \u015fi anume: viziune, strategie \u015fi mijloace de aplicare. Astfel, \u00een cele ce urmeaz\u0103, vom analiza respectivele componente, prezent\u00e2nd starea de fapt a lucrurilor \u015fi eviden\u0163iind principalele lor deficien\u0163e.<\/span><\/p>\n

Viziunea de Reintegrare<\/span><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Viziunea de Reintegrare a \u0162\u0103rii este expus\u0103 \u00een Legea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 173, din 22 iulie 2005, cu privire la prevederile de baz\u0103 ale statutului juridic special al localit\u0103\u0163ilor din st\u00e2nga Nistrului (Transnistria<\/i>), fost votat\u0103 de 100 din 101 deputa\u0163i ai Parlamentului, dominat la acea dat\u0103 de Partidul Comuni\u015ftilor. Conform acestei Legi pentru <\/span>realizarea politicii de reintegrare a Republicii Moldova, procesul de negocieri cu Transnistria se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een vederea atingerii scopurilor de democratizare \u015fi de demilitarizare a Transnistriei. Numai dup\u0103 \u00eendeplinirea condi\u0163iilor privind demilitarizarea, \u00een special a celor referitoare la onorarea de c\u0103tre Federa\u0163ia Rus\u0103 a obliga\u0163iilor asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) privind evacuarea integral\u0103, urgent\u0103 \u015fi transparent\u0103 a trupelor \u015fi armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, \u015fi dup\u0103 formarea, \u00een Transnistria, a unui sistem al puterii alese \u00een mod democratic, procesul de negocieri se va desf\u0103\u015fura pentru elaborarea \u00een comun \u015fi adoptarea Legii organice a Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei. <\/span><\/span><\/p>\n

D<\/span>rept baz\u0103 pentru elaborarea \u015fi adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei vor servi prevederile Legii din 22 iulie 2005, \u00een special: <\/span><\/span><\/p>\n

    \n
  1. \n

    \u00cen componen\u0163a Republicii Moldova se va constitui unitatea teritorial\u0103 autonom\u0103 cu statut juridic special Transnistria; <\/span><\/p>\n<\/li>\n

  2. \n

    Transnistria va fi parte component\u0103 inalienabil\u0103 a Republicii Moldova; <\/span><\/p>\n<\/li>\n

  3. \n

    Organul reprezentativ al Transnistriei va fi Consiliul Suprem – organul suprem al puterii legislative al Transnistriei cu drept de a adopta legi de importan\u0163\u0103 local\u0103 \u015fi alte acte normative \u00een limita competen\u0163ei sale;<\/span><\/p>\n<\/li>\n

  4. \n

    Judec\u0103toriile, organele procuraturii, Direc\u0163ia Serviciului de Informa\u0163ii \u015fi Securitate \u015fi Direc\u0163ia Afacerilor Interne ale Transnistriei vor fi p\u0103r\u0163i componente ale sistemului unic de instan\u0163e judec\u0103tore\u015fti \u015fi ale sistemului unic de organe de drept ale Republicii Moldova \u015fi \u00ee\u015fi vor desf\u0103\u015fura activitatea de \u00eenf\u0103ptuire a justi\u0163iei, de asigurare a ordinii de drept \u015fi a securit\u0103\u0163ii statului \u00een baza legisla\u0163iei Republicii Moldova;<\/span><\/p>\n<\/li>\n

  5. \n

    Transnistria va avea simbolurile sale, care se aplic\u0103 deopotriv\u0103 cu simbolurile Republicii Moldova; <\/span><\/p>\n<\/li>\n

  6. \n

    Limbile oficiale \u00een Transnistria vor fi limba moldoveneasc\u0103, \u00een baza grafiei latine, limbile ucrainean\u0103 \u015fi rus\u0103. Republica Moldova garanteaz\u0103 func\u0163ionarea \u015fi altor limbi pe teritoriul Transnistriei; <\/span><\/p>\n<\/li>\n

  7. \n

    Transnistria va solu\u0163iona de sine st\u0103t\u0103tor, \u00een interesul \u00eentregii popula\u0163ii, problemele ce \u0163in de dezvoltarea juridic\u0103, economic\u0103 \u015fi social\u0103 date \u00een competen\u0163a ei de Constitu\u0163ia \u015fi de alte legi ale Republicii Moldova \u015fi de legisla\u0163ia Transnistriei; <\/span><\/p>\n<\/li>\n

  8. \n

    Transnistria va avea dreptul s\u0103 stabileasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103, \u00een modul prev\u0103zut de legisla\u0163ia Republicii Moldova, rela\u0163ii externe \u00een domeniile economic, tehnico-\u015ftiin\u0163ific \u015fi umanitar; <\/span><\/p>\n<\/li>\n

  9. \n

    P\u0103m\u00e2ntul, apele, subsolul, regnul vegetal \u015fi cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul Transnistriei vor fi proprietatea \u00eentregului popor al Republicii Moldova, constituind, totodat\u0103, baza economic\u0103 a Transnistriei. <\/span><\/p>\n<\/li>\n

  10. \n

    Adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei va fi \u00eenso\u0163it\u0103 de adoptarea unui sistem de garan\u0163ii interne care va fi format \u00een baza procesului de negocieri, doar dup\u0103 \u00eendeplinirea condi\u0163iilor de demilitarizare \u015fi democratizare a Transnistriei. <\/span><\/p>\n

    Viziunea de reintegrare a \u0163\u0103rii expus\u0103 \u00een Legea cu privire la prevederile de baz\u0103 ale statutului juridic special al localit\u0103\u0163ilor din st\u00e2nga Nistrului (Transnistria), nu se mai bucur\u0103 \u00eens\u0103 de sus\u0163inerea solidar\u0103 a clasei politice moldovene\u015fti, \u00een particular de suportul celui mai mare partid de opozi\u0163ie, Partidul Comuni\u015ftilor, care a promovat-o \u015fi aprobat-o univoc \u00een 2005. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Legea dat\u0103 a fost \u00eenc\u0103lcat\u0103 chiar de principalul ei promotor, Vladimir Voronin, Pre\u015fedintele de atunci al Republici Moldova. La 18 martie 2009, aflat la Moscova, Vladimir Voronin, Pre\u015fedintele Republicii Moldova \u015fi liderul Partidului Comuni\u015ftilor, semneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Liderul transnistrean Igor Smirnov \u015fi Pre\u015fedintele Federa\u0163iei Ruse, Dmitri Medvedev, o Declara\u0163ie Comun\u0103 \u00een care, printre altele, p\u0103r\u0163ile semnatare men\u0163ionat rolul stabilizator al actualei misiuni de pacificare din regiune, subliniind, totodat\u0103, necesitatea obiectiv\u0103 a transform\u0103rii ei \u00eentr-o misiune de garantare a p\u0103cii sub egida OSCE, dup\u0103 solu\u0163ionarea politic\u0103 a problemei transnistrene. Or, acest lucru contravine flagrant cu prevederile Legii Nr. 117, din 10 iunie 2005, care stipuleaz\u0103 condi\u0163iile indispensabile pentru demilitarizarea regiunii transnistrene, printre care se num\u0103r\u0103 \u015fi necesitatea transform\u0103rii treptate \u015fi depline a opera\u0163iunii de pacificare existente \u00eentr-un mecanism interna\u0163ional de observatori militari \u015fi civili, care vor ac\u0163iona cu mandatul OSCE, p\u00e2n\u0103 la reglementarea deplin\u0103 a conflictului. <\/span><\/p>\n

    \u00cen prezent, Liderul Comuni\u015ftilor Vladimir Voronin se pronun\u0163\u0103 deschis pentru acordarea regiunii transnistrene a statului de republic\u0103 \u00een cadrul Republicii Moldova \u015fi respinge formula de unitate teritorial\u0103 autonom\u0103 cu statut juridic special, a\u015fa cum este prev\u0103zut \u00een Art. 3 al Legii din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de baz\u0103 ale statutului juridic special al localit\u0103\u0163ilor din st\u00e2nga Nistrului (Transnistria). Pe de alt\u0103 parte, pozi\u0163ia partidelor din actual\u0103 Coali\u0163ie pentru o Guvernare Pro-European\u0103 (Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat \u015fi Partidul Liberal Reformator) nu este f\u0103r\u0103 echivocuri. De\u015fi oficial aceste partide se pronun\u0163\u0103 pentru acordarea unei autonomii largi regiunii transnistrene, acest deziderat nu se reg\u0103se\u015fte \u00een Programul de Activitate al Guvernului 2013 – 2014. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ele evit\u0103 s\u0103 se pronun\u0163e asupra condi\u0163ion\u0103lit\u0103\u0163ilor politice prev\u0103zute de Legea din 22 iulie 2005, care, conform, unor surse neoficiale restr\u00e2ng spa\u0163iul de manevr\u0103 al Chi\u015fin\u0103ului la masa negocierilor. Nu este clar\u0103 nici pozi\u0163ia Partidului Liberal, r\u0103mas \u00een afara Coali\u0163iei pentru Guvernare Pro-European\u0103, \u015fi care nu o singur\u0103 dat\u0103 \u015fi-a exprimat nemul\u0163umirea fa\u0163\u0103 de politica pa\u015filor mici \u00een raport cu administra\u0163ia de la Tiraspol ini\u0163iat\u0103 de fostul Prim-ministru, Vlad Filat. <\/span><\/p>\n

     <\/span><\/p>\n

    Strategia de Reintegrare<\/span><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

    Legea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 173, din 22 iulie 2005, cu privire la prevederile de baz\u0103 ale statutului juridic special al localit\u0103\u0163ilor din st\u00e2nga Nistrului (Transnistria) a r\u0103mas \u00een mare parte un document declarativ, f\u0103r\u0103 urm\u0103ri practice. Ea nu a fost urmat\u0103 de elaborarea unei Strategii de reintegrare a \u0163\u0103rii care ar fi ghidat toate institu\u0163iile statului \u015fi societatea \u00een aplicarea prevederilor sale. Este adev\u0103rat, \u00een februarie 2012 Biroul de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a elaborat, proiectul Concep\u0163iei reglement\u0103rii conflictului transnistrean \u015fi reintegr\u0103rii Republicii Moldova<\/i>. Aceasta concep\u0163ie urma s\u0103 fie supus\u0103 unor dezbateri publice \u00een martie aceluia\u015fi an, iar apoi aprobat\u0103 de Guvernul Republicii Moldova. Nici una nici alta nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Federa\u0163ia Rus\u0103 \u015fi administra\u0163ia transnistrean\u0103 au amenin\u0163at autorit\u0103\u0163ile moldovene c\u0103 nu vor participa la reuniunile \u00een formatul 5+2, \u00een cazul \u00een care aceast\u0103 Concep\u0163ie va fi aprobat\u0103 de Guvernul Republicii Moldova. Pentru a nu periclita relansarea dialogului cu administra\u0163ia de la Tiraspol, precum \u015fi reuniunile \u00een formatul 5+2, Chi\u015fin\u0103ul a decis s\u0103 am\u00e2ne examinarea \u015fi aprobarea unui astfel de document.<\/span><\/p>\n

    Proiectul Concep\u0163iei reglement\u0103rii conflictului transnistrean \u015fi reintegr\u0103rii Republicii Moldova<\/span><\/i> define\u015fte originea \u015fi caracterul conflictului; reflect\u0103 importan\u0163a reglement\u0103rii acestuia; reitereaz\u0103 obiectivele, principiile \u015fi mecanismele reglement\u0103rii politice; reliefeaz\u0103 rolul m\u0103surilor de \u00eent\u0103rire a \u00eencrederii, al societ\u0103\u0163ii civile \u015fi comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale; traseaz\u0103 obiectivele \u015fi principiile politicilor de reintegrare; enun\u0163\u0103 sursele de finan\u0163are a politicilor de reintegrare; \u015fi descrie cadrul institu\u0163ional \u015fi normativ-legislativ al politicii de reintegrare. Cu toate acestea, Concep\u0163ia respectiv\u0103 nu ar fi corespuns necesit\u0103\u0163ilor unei politici na\u0163ionale de reintegrare a \u0163\u0103rii, deoarece, aceasta are un caracter declarativ. Ea nu con\u0163ine o analiza SWOT a situa\u0163iei politice \u015fi social-economice din regiunea transnistrean\u0103. Nu reflect\u0103 principalele provoc\u0103ri, amenin\u0163\u0103ri \u015fi oportunit\u0103\u0163i ale reglement\u0103rii \u015fi reintegr\u0103rii. Nu face o evaluare a poten\u0163ialelor costuri ale reglement\u0103rii \u015fi reintegr\u0103rii, iar sursele de finan\u0163are sunt ni\u015fte declara\u0163ii de inten\u0163ii. Documentul nu con\u0163ine indicatori de progres. Nu evalueaz\u0103 posibilul impact al reglement\u0103rii \u015fi reintegr\u0103rii. Iar responsabilit\u0103\u0163ile de coordonare \u015fi implementare a politicii de reintegrare a \u0163\u0103rii sunt formulate \u00een termeni generali. Pe deasupra la toate, proiectul Concep\u0163iei nu con\u0163ine un plan de ac\u0163iuni care ar fi angajat toate institu\u0163iile guvernamentale \u00een implementarea ei. <\/span><\/span><\/p>\n

    Mijloacele Politicii de Reintegrare<\/span><\/span><\/i> <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Mijloacele politicii de reintegrare a \u0163\u0103rii sunt fie insuficient dezvoltate sau practic nu exist\u0103 de loc. Este adev\u0103rat, actualmente, Guvernul Republicii Moldova dispune de un set de instrumente institu\u0163ionale pentru implementarea politicii de reintegrare a \u0163\u0103rii, \u015fi anume: <\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

      <\/span><\/p>\n

      \n
    1. Comisia guvernamental\u0103 pentru reintegrarea \u0163\u0103rii<\/span><\/i>, care asigur\u0103 \u015fi <\/span>coordoneaz\u0103 promovarea de c\u0103tre toate     institu\u0163iile na\u0163ionale ale Republicii Moldova a unei politici unice \u00een     domeniul reintegr\u0103rii \u0163\u0103rii;<\/span><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

        <\/span><\/p>\n

        \n
      1. Viceprim-ministrul pentru reintegrare<\/span><\/i> responsabil de realizarea politicilor \u00een acest     domeniu. El are statut de     reprezentant politic \u00een reglementarea transnistrean\u0103 din partea autorit\u0103\u0163ilor constitu\u0163ionale     de la Chi\u015fin\u0103ului, conduce delega\u0163iile Republicii Moldova \u00een procesul de     negocieri pentru solu\u0163ionarea       diferendului transnistrean, inclusiv la rundele oficiale de     negocieri \u00een formatul \u201c5+2\u201d;<\/span><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

          <\/span><\/p>\n

          \n
        1. Biroul pentru reintegrare al Cancelariei de Stat, <\/span><\/i>cu <\/i><\/span> statut de Direc\u0163ie general\u0103,      responsabil de realizarea politicilor \u00een domeniul reintegr\u0103rii \u0163\u0103rii; <\/span><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

            <\/span><\/p>\n

            \n
          1. Grupurile de lucru sectoriale <\/span><\/i>mandate s\u0103 contribuie la \u00eent\u0103rirea \u00eencrederii \u015fi     securit\u0103\u0163ii \u00eentre ambele maluri ale Nistrului \u00een contextul solu\u0163ion\u0103rii     problemei transnistrene \u015fi acordarea asisten\u0163ei sociale popula\u0163iei     localit\u0103\u0163ilor din regiunea transnistrean\u0103. <\/span><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

            Aceste institu\u0163ii, \u00eens\u0103, sufer\u0103 de o serie de deficien\u0163e structurale, care le submineaz\u0103 eficien\u0163a activit\u0103\u0163ii lor \u015fi transform\u00e2ndu-le \u00een ni\u015fte forme butaforice, f\u0103r\u0103 con\u0163inut. Astfel, Comisia guvernamental\u0103 pentru reintegrarea \u0163\u0103rii<\/span><\/i> coordoneaz\u0103 o politic\u0103 de reintegrare practic inexistent\u0103, f\u0103r\u0103 strategie \u015fi f\u0103r\u0103 un plan consolidat de ac\u0163iuni, care s\u0103 canalizeze aten\u0163ie, eforturile \u015fi resursele autorit\u0103\u0163ilor centrale \u0163i locale. \u00cen consecin\u0163\u0103, reuniunile ei se limiteaz\u0103 \u00een general la informarea institu\u0163iilor despre ultimele evolu\u0163ii de la masa negocierilor, din zona de securitate \u015fi din cadrul grupurilor sectoriale de lucru, iar deciziile luate sunt mai degrab\u0103 de ordin tactic ce au ca scop coordonarea unor pozi\u0163ii, atitudini, ac\u0163iuni legate de situa\u0163ia curent\u0103. <\/span><\/p>\n

            La r\u00e2ndul s\u0103u, Viceprim-ministrul pentru reintegrare<\/span> <\/i>nu dispune de p\u00e2rghiile necesare pentru <\/i>realizarea politicilor de reintegrare, care exist\u0103 aproape exclusiv la nivelul discursului public \u015fi mai deloc la nivelul unor documente programatice aprobate de Ministere, Guvern sau Parlament. De\u015fi reintegrarea \u0163\u0103rii este o prioritate major\u0103 a activit\u0103\u0163ii lor, ministrele nu au dezvoltate planuri de reintegrare sectoriale, \u00een cazul \u00een care aceasta s-ar \u00eent\u00e2mpla \u00een urm\u0103torii 10 ani. Din lipsa resurselor financiare pentru implementarea m\u0103surilor de \u00eencredere, despre care vorbesc at\u00e2t de mult autorit\u0103\u0163ile centrale, acestea sunt l\u0103sate de Guvern aproape \u00een totalitate pe seama partenerilor europeni, care de altfel le finan\u0163eaz\u0103 aproape exclusiv. Mai mut dec\u00e2t at\u00e2t, negocierile politice \u00een formatul 5+2 \u015fi dialogul cu administra\u0163ia de la Tiraspol, ocup\u0103 ce mai mare parte a timpului Viceprim-ministrului pentru reintegrare, <\/i>care este, \u00een primul r\u00e2nd, negociatorul \u015fef al Chi\u015fin\u0103ului la masa negocierilor \u00een formatul 5+2. <\/i>Or, acest fapt nu-i permite s\u0103 se concentreze deplin pe elaborarea \u015fi aplicarea politicilor de reintegrare, care nu ar depinde de voin\u0163a Tiraspolului. De altfel, \u00een opinia noastr\u0103, dubla sa postur\u0103, de negociator \u015fef \u015fi principalul responsabil de realizarea politicilor de reintegrare, poate limita libertatea sa de ac\u0163iune pe aceast\u0103 din urm\u0103 dimensiune.       <\/i><\/span><\/p>\n

            Biroul pentru reintegrare al Cancelariei de Stat<\/span><\/span><\/i>, <\/span><\/i> mandat s\u0103 asiste Viceprim-ministrul pentru reintegrare \u00een procesul reglement\u0103rii politice \u015fi la implementarea politicilor de reintegrare a \u0163\u0103rii, nu dispune de capacit\u0103\u0163ile institu\u0163ionale pentru \u00eendeplinirea acestor sarcini. Din cei 13 membri ai Biroului, 6 sunt tineri cu experien\u0163\u0103 incipient\u0103 \u00een domeniu, iar al\u0163ii 2 se ocup\u0103 nemijlocit de activitatea Comisiei Unificate de Control (CUC), responsabil\u0103 de implementarea Acordului cu privire la principiile de reglementare pa\u015fnic\u0103 a conflictului armat din regiunea transnistrean\u0103 a Republicii Moldova, semnat de Republica Moldova \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103 la 21 iulie 1992. \u00cen plus, Biroul are insuficient\u0103 expertiz\u0103 pentru elaborarea strategiilor, politicilor, planurilor \u015fi mecanismelor de reglementare \u015fi reintegrare;<\/span><\/span><\/p>\n

            C\u00e2t prive\u015fte <\/span>Grupurile de lucru sectoriale<\/span><\/span><\/i>, autorit\u0103\u0163ile de la Chi\u015fin\u0103ul nu au propriile planuri de ac\u0163iuni pro-active pe termen mediu, care ar \u00eendrepta activitatea acestora \u00een direc\u0163ia cre\u0103rii premizelor obiective pentru construirea unor spa\u0163ii unice \u00eentre ambele maluri ale Nistrului economic, de transport, educa\u0163ional, comercial, social, turistic, vamal, etc. Ca rezultat, <\/span>agendele de lucru ale acestora sunt reactive, circumstan\u0163iale, spontane, f\u0103r\u0103 abordare sistemic\u0103 \u015fi sabotate adesea de subiecte conflictuale impuse de administra\u0163ia de la Tiraspol. <\/span><\/span><\/p>\n

            Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Republica Moldova nu are propriul plan de promovare a m\u0103surilor de \u00eencredere \u00eentre ambele maluri ale Nistrului; nu a evaluat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent costurile reintegr\u0103rii sale, iar resursele bugetare acordate pentru acest scop sunt mizere \u00een raport cu obiectivul propus. Pentru anul 2013, Guvernul Republicii Moldova a alocat aproximativ 15 milioane MDL (circa 850 mii Euro) pentru activit\u0103\u0163i de reintegrare, fiind cheltuite aproape \u00een \u00eentregime pentru mici proiecte de dezvoltare socio-economic\u0103 a localit\u0103\u0163ile din zona de securitate, aflate sub jurisdic\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor centrale de la Chi\u015fin\u0103u. \u00cen acela\u015fi timp, m\u0103surile de \u00eencredere la nivelele societ\u0103\u0163ii civile, autorit\u0103\u0163ilor locale, comunit\u0103\u0163ii de afaceri, mediul academic, etc.. nu sunt acoperite de resursele bugetare.<\/span><\/p>\n

            Recomand\u0103ri <\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

            Miza aproape exclusiv\u0103 pe reglementarea politic\u0103 \u00een formatului de negocieri 5+2 \u015fi promovarea m\u0103surilor de \u00eencredere, nu este suficient pentru preg\u0103tirea \u0163\u0103rii pentru o eventual\u0103 reintegrare a regiunii transnistrene. Republic\u0103 Moldova are nevoie urgent de elaborarea \u015fi punerea \u00een aplicare a unei politici credibile de reintegrare pe termen mediu \u015fi lung, care ar fixa obiectivele, trasa sarcinile, stabili responsabilit\u0103\u0163ile, mobiliza resursele financiare \u015fi ar lansa o comunicare activ\u0103 cu societatea de pe ambele maluri ale Nistrului. \u00cen acest context, consider\u0103m oportun s\u0103 facem urm\u0103toarele recomand\u0103ri, \u015fi anume:<\/span><\/p>\n

              <\/span><\/p>\n

              \n
            1. Reconfirmarea sprijinului politic, de c\u0103tre toate partidele     parlamentare, pentru principiile reglement\u0103rii politice stipulate de Legea Parlamentului Republicii Moldova     Nr. 173, din 22 iulie 2005, cu privire la prevederile de baz\u0103 ale     statutului juridic special al localit\u0103\u0163ilor din st\u00e2nga Nistrului     (Transnistria)<\/i>;<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                <\/span><\/p>\n

                \n
              1. Elaborarea unei Strategii de reintegrare a \u0163\u0103rii care ar ghida toate     institu\u0163iile statului \u015fi societatea \u00een aplicarea prevederilor sale.     Aceasta ar urma con\u0163ine analiza SWOT a situa\u0163iei politice \u015fi     social-economice din regiunea transnistrean\u0103; s\u0103 reflecte principalele     provoc\u0103ri, amenin\u0163\u0103ri \u015fi oportunit\u0103\u0163i ale reglement\u0103rii \u015fi reintegr\u0103rii;     s\u0103 stabileasc\u0103 exact sursele de finan\u0163are; s\u0103 evalueze posibilul impact al     reintegr\u0103rii; s\u0103 formuleze expres mecanismele de coordonare \u015fi     implementare a politicii de reintegrare a \u0163\u0103rii;<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                  <\/span><\/p>\n

                  \n
                1. Aprobarea unui plan de ac\u0163iuni care ar angaja toate institu\u0163iile guvernamentale     \u00een implementarea Strategiei de reintegrare. Planul de ac\u0163iuni ar urma s\u0103      stabileasc\u0103 indicatori concre\u0163i de progres \u015fi s\u0103 fixeze responsabilit\u0103\u0163ile     ce revin fiec\u0103rei institu\u0163ii implicate;<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                    <\/span><\/p>\n

                    \n
                  1. Ministerele s\u0103 elaboreze politicilor sectoriale de reintegrare pe     termen mediu \u015fi lung, care ar formula obiectivele, ac\u0163iunile de realizare,     evalua costurile \u015fi identifica resursele de finan\u0163are; <\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                      <\/span><\/p>\n

                      \n
                    1. Grupurile de lucru sectoriale de la Chi\u015fin\u0103u s\u0103 elaboreze propriile planuri     de ac\u0163iuni pro-active, care ar canaliza activitatea acestora \u00een direc\u0163ia cre\u0103rii     premizelor obiective pentru construirea unor spa\u0163ii unice \u00eentre ambele     maluri ale Nistrului economic, de transport, educa\u0163ional, comercial,     social, turistic, vamal, etc..; <\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                        <\/span><\/p>\n

                        \n
                      1. Ministerul de Finan\u0163e \u00een colaborare cu ministerele de resort s\u0103 evalueze poten\u0163ialele costuri ale reintegr\u0103rii \u015fi s\u0103 propun\u0103 op\u0163iuni\/instrumente concrete de finan\u0163are. \u00cen acest context, merit\u0103 s\u0103 fie analiza experien\u0163ele Germaniei \u015fi Coreei de Sud de finan\u0163are a unific\u0103rii \u015fi, respectiv, a politicii de reunificare. Unificarea Germaniei a costat bugetul german 1.3 trilioane Euro, dintre care 185 miliarde Euro a fost colecta\u0163i de la germani \u00een baza \u201dtaxei de solidaritate\u201d, introdus\u0103 de Guvernul Germaniei \u00een 1991. La r\u00e2ndul ei, Coreea de Sud a creat \u00een 2012 Fondul pentru unificarea \u0163\u0103rii , care va acumula resurse financiare din fondurile guvernamentale \u015fi dona\u0163iile private. \u00cen Coreea Fondul coreean pentru unificare este v\u0103zut, \u00een primul r\u00e2nd, ca un simbol al preg\u0103tirilor pentru reunificarea \u0163\u0103rii, precum \u015fi ca un efort de mobilizare a societ\u0103\u0163ii pentru sus\u0163inerea politicii de reunificare.<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                        Sursa: http:\/\/adevarul.ro\/moldova\/politica\/politica-reintegrare-republicii-moldova-analizadeficientelor-1_52e0e966c7b855ff56ba1899\/index.html<\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                        Orice politic\u0103 de reintegrare pentru a fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 realizeze obiectivele fixate, trebuie s\u0103 dispun\u0103 de un set de elemente indispensabile, \u015fi anume: viziune, strategie \u015fi mijloace de aplicare. Astfel, \u00een cele ce urmeaz\u0103, vom analiza respectivele componente, prezent\u00e2nd starea de fapt a lucrurilor \u015fi eviden\u0163iind principalele lor deficien\u0163e. Viziunea de Reintegrare Viziunea de…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/153"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=153"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/153\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=153"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=153"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=153"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}