{"id":1518,"date":"2016-04-13T12:26:46","date_gmt":"2016-04-13T12:26:46","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2016\/04\/13\/13-04-2016-criza-valutara-transnistria-a-ajuns-pe-mana-unor-offshoruri\/"},"modified":"2016-04-13T12:26:46","modified_gmt":"2016-04-13T12:26:46","slug":"13-04-2016-criza-valutara-transnistria-a-ajuns-pe-mana-unor-offshoruri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/13-04-2016-criza-valutara-transnistria-a-ajuns-pe-mana-unor-offshoruri\/","title":{"rendered":"13.04.2016: Criza valutar\u0103. Transnistria a ajuns pe m\u00e2na unor offshoruri"},"content":{"rendered":"

Regiunea transnistrean\u0103 a intrat \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103 a crizei economice. Dup\u0103 ce, anul trecut, au fost reduse salariile bugetarilor \u0219i pensiile cu 30%, locuitorii din st\u00e2nga Nistrului se mai confrunt\u0103 cu o pacoste: lipsa valutei. Ast\u0103zi, dac\u0103 cineva din Tiraspol dore\u0219te s\u0103 cumpere dolari sau chiar lei moldovene\u0219ti, nu are de unde, pentru c\u0103 b\u0103ncile refuz\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103. \u00cen regiune a reap\u0103rut fenomenul speculei, iar unele \u00eentreprinderi anun\u021b\u0103 c\u0103 \u00ee\u0219i vor sista activitatea, deoarece nu vor avea bani s\u0103 cumpere materie prim\u0103 de la furnizorii externi.  <\/span><\/p>\n

\u00cen timp ce ministrul Afacerilor Externe \u015fi Integr\u0103rii Europene, Andrei Galbur, efectua o vizit\u0103 de lucru la Moscova, invitat de omologul s\u0103u rus Serghei Lavrov, pentru a discuta, printre altele, \u015fi de reluarea negocierilor pe problema transnistrean\u0103, la Tiraspol, a prins contur o nou\u0103 criz\u0103, cea valutar\u0103.<\/span><\/p>\n

Sistemul bancar din regiunea transnistrean\u0103 are nevoie de peste 10,5 milioane de dolari pentru a satisface necesit\u0103\u021bile cet\u0103\u021benilor \u0219i agen\u021bilor economici \u00een valut\u0103. Asta a fost suma solicitat\u0103 de b\u0103ncile locale la licita\u021bia valutar\u0103 organizat\u0103 de banca republican\u0103 din Transnistria, pe 4 aprilie. Cererea \u00eens\u0103 nu a fost satisf\u0103cut\u0103. Vicepre\u0219edintele b\u0103ncii centrale, Vadim Stepanov, a declarat pentru televiziunea local\u0103 c\u0103 problemele cu v\u00e2nzarea valutei au \u00eenceput la sf\u00e2r\u0219itul lui februarie. \u201e\u00cen ultimele luni, noi am pierdut o bun\u0103 parte din rezervele valutare pentru a satisface solicit\u0103rile b\u0103ncilor comerciale. \u00cencep\u00e2nd cu luna martie, am \u00eenceput s\u0103 sim\u021bim un dezechilibru dintre cerere \u0219i ofert\u0103\u201d, a declarat Stepanov pentru televiziunea de la Tiraspol. Din acest motiv, banca republican\u0103 din Transnistria a propus s\u0103 devalorizeze rubla transnistrean\u0103 fa\u021b\u0103 de dolar. \u201eAst\u0103zi s-a creat o situa\u021bie c\u00e2nd, de fapt, exist\u0103 mai multe cursuri valutare, \u00een afar\u0103 de cel oficial, care \u0219i-a atins limita de 11,3 ruble transnistrene pentru un dolar. Pe pia\u021ba neagr\u0103, dolarul cost\u0103 mai mult. Noi consider\u0103m c\u0103 devalorizarea ar duce la un echilibru al cursului valutar, care ar fi mai mare dec\u00e2t cel oficial \u0219i mai mic dec\u00e2t pe pia\u021ba neagr\u0103. Astfel, s-ar stabili un curs echilibrat, pentru c\u0103 ast\u0103zi nimeni nu vrea s\u0103 v\u00e2nd\u0103 dolari la pre\u021bul de 11,30\u201d, a remarcat vicepre\u0219edintele b\u0103ncii republicane din regiune. El a precizat c\u0103 au fost luate unele m\u0103suri pentru a schimba parametrii fluctua\u021biei valutare. De asemenea urmeaz\u0103 ca \u00eentreprinderile exportatoare s\u0103 fie obligate s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 7% din venitul ob\u021binut \u00een valut\u0103.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

<\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

<\/center> <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, a\u0219a-numitul ministru al dezvolt\u0103rii economice, Dmitrii Boltru\u0219co, a declarat c\u0103 \u00een Transnistria s-au mic\u015forat transferurile de valut\u0103 din partea principalilor exportatori. Sc\u0103derea s-ar explica prin faptul c\u0103, \u00een 2015, exporturile din regiunea transnistrean\u0103 s-au redus cu 14,6%, de la 716 la 611 milioane de dolari, dintre care 227 de milioane provin din exportul energiei electrice, ceea ce constituie 37% din volumul total din transferuri valutare. Potrivit datelor a\u0219a-zisului minister al dezvolt\u0103rii economice din Tiraspol, cel mai mare exportator de energie electric\u0103 din regiune este compania Energokapital. Recent, aceasta a \u00eencheiat un contract de livrare a energiei electrice \u00een Republica Moldova la un pre\u021b mai mic. \u201eVom primi cu 65-70 milioane de dolari mai pu\u021bin, \u00een condi\u021biile \u00een care volumul energiei electrice exportate \u00een R. Moldova va r\u0103m\u00e2ne constant. Suntem nevoi\u021bi s\u0103 aplic\u0103m un mecanism nou de v\u00e2nzare a valutei, dar deocamdat\u0103 nu putem s\u0103 satisfacem cererea de pe pia\u021b\u0103\u201d, a spus func\u021bionarul de la Tiraspol. El a ad\u0103ugat c\u0103 \u00een timpul apropiat sovietul suprem \u0219i guvernul republicii separatiste vor examina schimbarea politicii de creditare a b\u0103ncii centrale.<\/span><\/p>\n

De unde s-a luat Energokapital?<\/span><\/h1>\n

\u201eAst\u0103zi, doar dou\u0103 persoane decid c\u00e2t\u0103 valut\u0103 va r\u0103m\u00e2ne \u00een republic\u0103. Nu, nu e vorba de directorul b\u0103ncii centrale, ci de administratorul \u0219i contabilul companiei Energokapital, singurii angaja\u021bi ai firmei intermediare care vinde energia electric\u0103 Republicii Moldova. Energia electric\u0103 este practic singura surs\u0103 de valut\u0103 pentru bugetul Transnistriei\u201d, astfel \u00eencepe un reportaj difuzat de postul de televiziune TSV, finan\u021bat de Sheriff, o companie aflat\u0103 \u00een opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de Evgheni \u015eevciuk. De fapt, liderul de la Tiraspol \u00eensu\u015fi invoc\u0103 acela\u015fi motiv, c\u0103, de la 1 aprilie, regiunea transnistrean\u0103 vinde Republicii Moldova energie electric\u0103 la un pre\u0163 mai mic.<\/span><\/p>\n

Prin urmare, at\u00e2t oficialii, c\u00e2t \u0219i opozi\u021bia politic\u0103 de la Tiraspol arat\u0103 cu degetul la firma Energokapital, care ar fi provocat criza valutar\u0103 din Transnistria. Apari\u0163ia acesteia s-a produs \u00een condi\u0163iile prielnice ale apelor tulburi de la sf\u00e2r\u015fitul lui 2014.<\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 2014, Republica Moldova importa energie electric\u0103 din Ucraina \u0219i din regiunea transnistrean\u0103 (Centrala Termoelectric\u0103 de la Cuciurgan a concernului rus RAO E\u0102S). Din cauza r\u0103zboiului din Donbas, Ucraina a stopat exportul de energie \u00een Moldova \u015fi, din acest motiv, Centrala de la Cuciurgan a r\u0103mas singura surs\u0103 de energie.<\/span><\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, apare compania Energokapital, care, din decembrie 2014, a \u00eenceput s\u0103 primeasc\u0103 gaze de la compania transnistrean\u0103 TiraspolTransgaz la un pre\u0163 simbolic \u0219i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru procesarea acestora \u00een energie electric\u0103. Centrala de la Cuciurgan percepe pentru un Kilowatt 1,8 cen\u0163i, iar pre\u021bul cu care Energokapital a v\u00e2ndut energie electric\u0103 companiei moldovene\u015fti Energocom, p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2016, a fost de 6,775 cen\u0163i pentru 1 kWh. Potrivit economistului Sergiu Tofilat, \u00een 2014, Moldova a importat 3,2 miliarde de kWh din Transnistria, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Energokapital a avut un profit de 150 milioane de dolari.<\/span><\/p>\n

Unde au ajuns ace\u015fti bani nu este clar. Se presupune c\u0103 banii ace\u0219tia ar fi ajuns pe conturile companiilor offshore. O alt\u0103 versiune este c\u0103 Energokapital cump\u0103r\u0103 gaz de la Tiraspol Transgaz la un pre\u021b simbolic \u0219i o parte din bani sunt transfera\u021bi \u00een bugetul transnistrean, iar o alt\u0103 parte este transferat\u0103 pe conturi offshore. A treia versiune este c\u0103 \u00eentreaga sum\u0103 merge pe contul TiraspolTransgaz \u0219i este folosit\u0103 de autorit\u0103\u021bile separatiste pentru a acoperi deficitul bugetar.<\/span><\/p>\n

\u00cen martie 2016, autorit\u0103\u0163ile R. Moldova au prelungit acordul cu compania transnistrean\u0103. Energokapital a c\u00e2\u0219tigat din nou contractul pentru a livra ca intermediar energia electric\u0103 de la Cuciurgan c\u0103tre Energocom. \u00cens\u0103 pre\u021bul de v\u00e2nzare a energiei electrice a sc\u0103zut de la 6,795 cen\u021bi per kWh la 4,8995 cen\u021bi per kWh, o sc\u0103dere de 27 de procente. Unul din motivele sc\u0103derii at\u00e2t de mari a pre\u021bului la gaz a fost intrarea \u00een competi\u021bie a dou\u0103 companii ucrainene, care amenin\u0163au Energokapital s\u0103 piard\u0103 contractul. Totu\u015fi, reducerea at\u00e2t de mare a pre\u021bului alimenteaz\u0103 presupunerea c\u0103 Energokapital nu pl\u0103te\u0219te pentru gazele ruse\u015fti. Autorit\u0103\u0163ile de la Chi\u015fin\u0103u, \u00een schimb, au g\u0103sit prilej s\u0103 mai bifeze un \u201esucces\u201d, mai ales c\u0103 anul trecut au avut loc proteste \u00eempotriva tarifelor mari la energia electric\u0103.<\/span><\/p>\n

O investiga\u021bie efectuat\u0103 de jurnali\u0219tii platformei TheBlackSea.eu<\/span><\/a> scoate la iveal\u0103 c\u0103 principalul exportator transnistrean de energie electric\u0103 are drept proprietari ni\u0219te offshoruri. Printre ace\u015ftia figureaz\u0103 firma Ornamental Art Limited din Hong Kong, care, la r\u00e2ndul ei, este de\u0163inut\u0103 de compania Energy Assets Development LP cu adresa \u00een Edinburgh, Marea Britanie. Consultantul de afaceri al celor dou\u0103 firme era cipriotul Marios Papantoniu, care, potrivit raportului Kroll, a fost directorul unei firme ce a de\u021binut ac\u021biuni la Unibank, una din b\u0103ncile implicate \u00een furtul miliardului.<\/span><\/p>\n

Al\u0163i ac\u0163ionari ai Energokapital sunt Intercom Management, o firm\u0103 \u00eenregistrat\u0103 \u00een Belize \u015fi Bas Market, o companie \u00eenregistrat\u0103 la Tiraspol. Potrivit site-ului openpmr.info din Transnistria, Bas Market ar apar\u021bine lui Iurie Dzetsul, un prieten apropiat lui Evgheni \u0218evciuk. Unii deputa\u0163i din Sovietul Suprem de la Tiraspol au intrat \u00een b\u0103nuieli. \u201eE vorba de o schem\u0103 netransparent\u0103. Dac\u0103 de v\u00e2nzarea energiei s-ar ocupa Centrala Termoelectric\u0103 din Cuciurgan, to\u021bi banii ar fi ajuns \u00een fondul de rezerv\u0103 al statului\u201d, spune membrul comisiei pentru politic\u0103 economic\u0103 a Sovietului Suprem, Porfirii \u015ekilniuk.<\/span><\/p>\n

\u201e\u00cen b\u0103nci bate v\u00e2ntul\u201d<\/span><\/h1>\n

Totu\u015fi, a da vina pe o singur\u0103 companie pentru izbucnirea crizei valutare din Transnistria este prea simplust, consider\u0103 expertul economic Tatiana Lariu\u015fin. Cauzele se ascund \u015fi \u00een specificul sistemului bancar din regiune. Economia transnistrean\u0103 se men\u0163ine prin subven\u0163iile din Federa\u0163ia Rus\u0103 care se \u00eempart \u00een trei categorii: facilit\u0103\u0163i energetice, care fac businessul local c\u00e2t de c\u00e2t competitiv; asisten\u0163a tehnic\u0103 din Fondul de Sus\u0163inere a Cona\u0163ionalilor pentru construc\u0163ia drumurilor, spitalelor etc., \u015fi a treia categorie constituie ceea ce \u00een popor se numesc \u201eputinki\u201d, adic\u0103 adaosuri de 10 dolari la pensie. \u201eUltimii ani, Federa\u0163ia Rus\u0103 economise\u015fte peste tot, pentru a mic\u015fora costurile acestui proiect geopolitic. Acest lucru trebuie s\u0103-l \u0163inem minte pentru a \u00een\u0163elege mai bine ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een economia real\u0103 din Transnistria. C\u00e2t prive\u015fte cursul valutar, acesta este unul fixat la circa 11,3 de ruble pentru un dolar. E o politic\u0103 folosit\u0103 \u015fi de alte state, dar ea cost\u0103. Din punctul meu de vedere, acest curs fix a fost ales pentru raport\u0103ri clare \u015fi o oarecare transparen\u0163\u0103 cu principalul donator, Federa\u0163ia Rus\u0103\u201d, atrage aten\u0163ia expertul.<\/span><\/p>\n

Sistemul bancar transnistrean se confrunt\u0103 cu probleme \u015fi din cauza faptului c\u0103 nu este recunoscut \u015fi toate tranzac\u0163iile exportatorilor \u0219i importatorilor trec prin offshoruri, prin b\u0103ncile ruse\u015fti sau prin b\u0103ncile moldovene\u015fti, dac\u0103 \u00eentreprinderile sunt \u00eenregistrate la Chi\u015fin\u0103u. \u201eNici popula\u021bia, nici agen\u0163ii economici nu sunt interesan\u021bi de a folosi sectorul bancar, din cauza riscurilor \u0219i incomodit\u0103\u021bilor ce s-au creat la ei \u0219i au trecut la alte opera\u0163iuni bancaremodalit\u0103\u021bi de finan\u021bare a tranzac\u021biilor ori \u00een numerar care ocolesc rela\u021biile directe \u0219i nu pot s\u0103 fie reflectate \u00eentr-o politica monetar\u0103 coerent\u0103. \u00cen b\u0103ncile transnistrene bate v\u00e2ntul, ele singure recunosc asta\u201d, explic\u0103 Tatiana Lariu\u015fin.<\/span><\/p>\n

Businessul bate alarma<\/span><\/h1>\n

\u00cen condi\u021biile lipsei de bani \u00een b\u0103nci, \u00eenflore\u0219te specula cu valut\u0103. Chiar dac\u0103 comitetul de securitate transnistrean anun\u021b\u0103 c\u0103 lupt\u0103 \u00eempotriva speculan\u021bilor, pe pia\u021ba neagr\u0103 pre\u021bul dolarului a crescut la 18 ruble transnistrene. Printre cei mai afecta\u021bi sunt micii comercian\u021bi care, dup\u0103 epuizarea stocurilor, nu vor putea s\u0103 mearg\u0103 \u00een Ucraina sau pe malul drept al Nistrului ca s\u0103-\u0219i cumpere marf\u0103. \u201eAm v\u0103zut cum s-au b\u0103tut doi oameni pentru 20 de dolari la schimbul valutar, pentru c\u0103 unul spunea c\u0103 trebuie s\u0103 mearg\u0103 la Chi\u0219in\u0103u la spital\u201d, men\u021biona o v\u00e2nz\u0103toare de la pia\u021b\u0103 pentru televiziunea local\u0103.<\/span><\/p>\n

Criza valutar\u0103 love\u0219te \u0219i \u00een produc\u0103torii agricoli. Directorul fabricii de p\u0103s\u0103ri din Dub\u0103sari Valerii \u021a\u00eeb\u00eerna a declarat c\u0103 \u00eentreprinderea risc\u0103 s\u0103 se \u00eenchid\u0103 dac\u0103 nu va fi rezolvat\u0103 criza valutar\u0103 \u00een regiune, deoarece nu va avea bani s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 furnizorii. \u201eAcum, fabrica are nevoie de 50 mii de lei moldovene\u0219ti pentru cump\u0103rarea nutre\u021burilor \u0219i 12 mii de euro pentru a pl\u0103ti furnizorii de pui pe care \u00eei cump\u0103r\u0103m din Rom\u00e2nia. Dac\u0103 nu vom primi pui, nu putem s\u0103 facem nimic\u201d, spune acesta.<\/span><\/p>\n

Recent, banca de\u021binut\u0103 de compania Sheriff, Agroprombank a anun\u021bat c\u0103 ar putea oferi b\u0103ncii republicane din Transnistria un credit f\u0103r\u0103 dob\u00e2nd\u0103 \u00een valoare de 10 milioane de dolari, dar cu condi\u021bia ca statul s\u0103 reduc\u0103 taxele vamale pentru unele produse alimentare.<\/span><\/p>\n

\u201eTransnistria exist\u0103 datorit\u0103 gazelor naturale pe care le vinde f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru ele. E tot ce are. E o form\u0103 de dotare a Rusiei. Gazele nu pot fi v\u00e2ndute direct din motive tehnice. Transnistria trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 gazele ruse\u0219ti \u00een produc\u021bie industrial\u0103. De exemplu, la combinatul metalurgic din R\u00e2bni\u021ba sau Centrala Termoelectric\u0103 de la Cuciurgan. Dar nici primul, nici a doua nu sunt \u00eentreprinderi de stat, de aceea e mai greu s\u0103 faci delapid\u0103ri de fonduri. Iar \u00een al doilea r\u00e2nd, \u0219i ele au probleme. De fapt, economia Transnistriei este sus\u021binut\u0103 de Moldova care cump\u0103r\u0103 de acolo energie electric\u0103. E o situa\u021bie paradoxal\u0103: \u00eei sus\u021binem pe separati\u0219ti. Cu toate acestea, comer\u021bul sectorului industrial care func\u021bioneaz\u0103 datorit\u0103 gazului gratuit cunoa\u0219te o sc\u0103dere. De aici rezult\u0103 \u0219i c\u0103derea.<\/span><\/p>\n

Care vor fi efectele politice \u00een regiune? Instabilitate. Va fi c\u0103utat un vinovat. Pe \u0218evciuk \u00eel vor declara tr\u0103d\u0103tor \u0219i vor pune pe altcineva \u00een loc. De fapt, Moldova ar putea s\u0103 \u00eenchid\u0103 proiectul RMN. Dar la Chi\u0219in\u0103u lucrul acesta nu se dore\u0219te. Din mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd, autorit\u0103\u021bile nu \u0219tiu ce vor face cu vata local\u0103 (n. red.: idio\u021bi utili, f\u0103r\u0103 sim\u021bul critic, patrio\u021bi orbi). \u00cen al doilea r\u00e2nd, Moldova se afl\u0103 demult sub controlul Rusiei prin diferite mecanisme de corup\u021bie. \u00cen al treilea r\u00e2nd, RMN func\u021bioneaz\u0103 ca un offshore domestic, unde sunt ascunse multe p\u00e2rghii ale unor scheme ilegale. Businessul moldovenesc e ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een Transnistria.<\/span><\/p>\n

Vreau s\u0103 mai subliniez, Transnistria exist\u0103 datorit\u0103 gazului ieftin. Nu-s v\u00e2nz\u0103ri \u2013 nu-i buget. Iar v\u00e2nz\u0103rile au c\u0103zut. Al\u021bi factori, cum ar fi corup\u021bia \u0219i furturile la scar\u0103 larg\u0103 numai agraveaz\u0103 situa\u021bia\u201d.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa: http:\/\/www.timpul.md\/articol\/criza-valutara–transnistria-a-ajuns-pe-mana-unor-offshoruri-90848.html<\/span><\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Regiunea transnistrean\u0103 a intrat \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103 a crizei economice. Dup\u0103 ce, anul trecut, au fost reduse salariile bugetarilor \u0219i pensiile cu 30%, locuitorii din st\u00e2nga Nistrului se mai confrunt\u0103 cu o pacoste: lipsa valutei. Ast\u0103zi, dac\u0103 cineva din Tiraspol dore\u0219te s\u0103 cumpere dolari sau chiar lei moldovene\u0219ti, nu are de unde, pentru c\u0103 b\u0103ncile…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1518"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1518"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1518\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1518"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1518"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1518"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}