{"id":1328,"date":"2015-12-14T16:34:47","date_gmt":"2015-12-14T16:34:47","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2015\/12\/14\/expert-grup-economia-regiunii-transnistrene-la-rascruce\/"},"modified":"2015-12-14T16:34:47","modified_gmt":"2015-12-14T16:34:47","slug":"expert-grup-economia-regiunii-transnistrene-la-rascruce","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/expert-grup-economia-regiunii-transnistrene-la-rascruce\/","title":{"rendered":"Expert-Grup: Economia regiunii transnistrene la r\u0103scruce?"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><span style=\"font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; line-height: 22px;\">\u201eEconomia regiunii transnistrene la r\u0103scruce?\u201d este titlul generic al celei de-a&nbsp;<\/span><a style=\"border-width: 0px; border-style: initial; font-size: 15px; color: #336699; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; line-height: 22px;\" href=\"http:\/\/expert-grup.org\/ro\/biblioteca\/item\/download\/1465_2a0194955418a50e5dcd623c2262ac54\"><span style=\"color: #000000;\">treia edi\u021bie a Revistei Economice Regional: regiunea transnistrean\u0103<\/span><\/a><span style=\"font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; line-height: 22px;\">,&nbsp;care analizeaz\u0103 evolu\u021bia economiei regiunii din st\u00e2nga Nistru, explic\u0103 principalele tendin\u021be macroeconomice \u0219i sectoriale conturate \u00een regiune \u00een 2015 \u0219i ofer\u0103 o prognoz\u0103 a principalilor indicatori economici pentru 2016.&nbsp;<\/span><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<p style=\"border: 0px; font-size: 15px; margin-top: 17px; margin-bottom: 17px; padding: 0px; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; line-height: 22px; color: #666666; text-align: justify;\"><span style=\"border: 0px; font-size: 10pt; margin: 0px; padding: 0px; color: #000000;\"><strong style=\"border: 0px; font-size: 18.6667px; margin: 0px; padding: 0px;\">Mesaje-cheie ale acestei edi\u021bii<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<ul style=\"border: 0px; font-size: 15px; padding-left: 20px; list-style-type: disc; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; color: #666666; line-height: 22px; text-align: justify;\">\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><strong style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Regiunea transnistrean\u0103 se confrunt\u0103 cu o criz\u0103 economic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent.<\/strong>&nbsp;Pentru anul curent, PIB-ul regiunii ar putea s\u0103 se contracte cu circa 10-12%, din cauza unui cumul de factori externi \u0219i interni negativi. Conjunctura nefavorabil\u0103 pe pie\u021bele externe (instabilitatea \u00een Ucraina, recesiunea economic\u0103 \u00een Rusia \u0219i pe malul drept al Republicii Moldova, sc\u0103derea cererii \u00een UE, devalorizarea monedelor na\u021bionale \u00een \u021b\u0103rile din regiune) au determinat o sc\u0103dere a cererii pentru exporturile regiunii cu aproape un sfert. Aceasta s-a reflectat \u00eentr-un nivel mai redus al produc\u021biei industriale, care \u00een primele 9 luni ale anului curent a \u00eenregistrat o sc\u0103dere de circa 10%.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<ul style=\"border: 0px; font-size: 15px; padding-left: 20px; list-style-type: disc; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; color: #666666; line-height: 22px; text-align: justify;\">\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><strong style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Criza economic\u0103 risc\u0103 s\u0103 se transforme \u00eentr-o criz\u0103 social\u0103 de propor\u021bii.<\/strong>&nbsp;Veniturile popula\u021biei au sc\u0103zut cu circa 30%, fiind cauzate de absolut toate sursele de venit (remiteri, salarii, venituri din activitatea de \u00eentreprinz\u0103tor, transferuri sociale \u0219i pensii). \u00cen general, nivelul veniturilor estimat pentru anul 2015 este, \u00een termeni reali, mai mic dec\u00e2t cel din 2007. Drept rezultat, consumul final a sc\u0103zut, \u00eens\u0103 cu un ritm mai lent dec\u00e2t veniturile, cu circa 21-22%. Acest decalaj \u00eentre ajustarea veniturilor curente \u0219i cea a cheltuielilor de consum arat\u0103 c\u0103 popula\u021bia cheltuie\u0219te intens economiile acumulate anterior, fapt ce ar putea determina sc\u0103derea mai rapid\u0103 a consumului \u00een viitorul apropiat dac\u0103 situa\u021bia economic\u0103 nu se va redresa.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<ul style=\"border: 0px; font-size: 15px; padding-left: 20px; list-style-type: disc; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; color: #666666; line-height: 22px; text-align: justify;\">\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><strong style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Riscurile sociale sunt agravate de problemele de pe pia\u021ba muncii, precum \u0219i de constr\u00e2ngerile bugetare.<\/strong>&nbsp;A sc\u0103zut capacitatea economiei de a genera locuri de munc\u0103 noi, unele locuri de munc\u0103 se \u00eenchid, iar la cele r\u0103mase au sc\u0103zut salariile. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, au crescut de aproape 4,5 ori restan\u021bele salariale, at\u00e2t \u00een sectorul public, c\u00e2t \u0219i \u00een cel privat. Pe fondul dificult\u0103\u021bilor economice, au fost reduse cheltuielile bugetare \u0219i s-a majorat datoria public\u0103. \u00cen contextul unui deficit bugetar \u00een cre\u0219tere, precum \u0219i a unui spa\u021biu fiscal \u00eengust (cauzat de restr\u00e2ngerea activit\u0103\u021bii economice \u0219i de cre\u0219terea economiei informale), autorit\u0103\u021bile au un spa\u021biu de manevr\u0103 foarte limitat, care ar putea impune continuarea m\u0103surilor de austeritatea bugetar\u0103.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<ul style=\"border: 0px; font-size: 15px; padding-left: 20px; list-style-type: disc; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; color: #666666; line-height: 22px; text-align: justify;\">\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><strong style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Regiunea transnistrean\u0103 s-a dovedit a fi total nepreg\u0103tit\u0103 pentru un asemenea \u0219oc economic \u0219i social.<\/strong>&nbsp;\u00cen particular, sistemul de finan\u021be publice era deja foarte dezechilibrat p\u00e2n\u0103 la criz\u0103 (deficit bugetar \u0219i datorie public\u0103 \u00eenalte), situa\u021bia fiind agravat\u0103 de un sistem fiscal ineficient (lipsa TVA \u0219i focusarea preponderent\u0103 pe impozitarea direct\u0103 a \u00eentreprinderilor), precum \u0219i de acutizarea crizei demografice \u0219i, respectiv, a sistemului de pensii (\u00een 2015, num\u0103rul de pensionari a dep\u0103\u0219it num\u0103rul persoanelor ocupate).<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<ul style=\"border: 0px; font-size: 15px; padding-left: 20px; list-style-type: disc; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; color: #666666; line-height: 22px;\">\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><strong style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Pe fondul constr\u00e2ngerilor bugetare, administra\u021bia regional\u0103 a sporit presiunile asupra sectorului privat.<\/strong>&nbsp;Astfel, au fost acumulate arierate mari la achitarea contractelor publice \u0219i au fost transpuse o parte din cheltuielile publice pe umerii \u00eentreprinderilor din sectorul privat. Un exemplu gr\u0103itor este deschiderea de c\u0103tre Uzina Metalurgic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (or. R\u00e2bni\u021ba) a unei re\u021bele de magazine sociale. Un alt exemplu este finan\u021barea de c\u0103tre marii produc\u0103tori agricoli a investi\u021biilor pentru dezvoltarea comunitar\u0103 \u0219i social\u0103 (repara\u021bii case de cultur\u0103, muzee, proiecte de gazificare, reabilitarea cl\u0103dirilor administrative). Aceste practici, cel mai probabil, vor continua, fapt ce ar putea \u0219ubrezi \u0219i mai mult situa\u021bia financiar-economic\u0103 a \u00eentreprinderilor din regiune.<\/span><\/li>\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\">Pentru urm\u0103torii 2-3 ani se contureaz\u0103 cel pu\u021bin&nbsp;<strong style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">trei riscuri economice majore: (i) diminuarea \u0219i mai rapid\u0103 a exporturilor; (ii) reducerea \u0219i mai rapid\u0103 a consumului; \u0219i (iii) cre\u0219terea puternic\u0103 a nivelului infla\u021biei \u0219i s\u0103r\u0103ciei.<\/strong><\/span>\n<ul style=\"border: 0px; padding-left: 20px;\">\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><em style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Diminuarea \u0219i mai rapid\u0103 a exporturilor<\/em>&nbsp;ar putea fi determinat\u0103 de renun\u021barea de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile de la Tiraspol \u00een a implementa prevederile Acordului de Asociere cu UE. Aceasta va determina UE s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 preferin\u021bele comerciale autonome, care expir\u0103 la finele anului 2015, cu tarife la importul produselor originare din regiune. Aceasta ar putea spori pre\u021burile exportatorilor transnistreni pe pia\u021ba comunitar\u0103, \u00een medie, cu circa 15%. Pe l\u00e2ng\u0103 aprecierea \u201erublei transnistrene\u201d fa\u021b\u0103 de moneda euro, aceasta va servi un factor suplimentar care va submina \u0219i mai mult competitivitatea produselor din regiune pe pia\u021ba comunitar\u0103.<\/span><\/li>\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><em style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Reducerea \u0219i mai rapid\u0103 a consumului<\/em>&nbsp;ar putea fi cauzat\u0103 de epuizarea economisirilor popula\u021biei, care p\u00e2n\u0103 la acest moment au fost utilizate pentru a contrabalansa reducerea veniturilor. \u00cen contextul \u00een care se va materializa riscul precedent din cauza neimplement\u0103rii prevederilor Acordului de Asociere, reducerea brusc\u0103 a consumului \u0219i agravarea situa\u021biei economice din regiune este inevitabil\u0103.<\/span><\/li>\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><em style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Riscul cre\u0219terii puternice a nivelului infla\u021biei<\/em>&nbsp;este alimentat de 2 factori de baz\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, autorit\u0103\u021bile din regiune acoper\u0103 deficitul bugetar din contul major\u0103rii datoriei publice care este finan\u021bat\u0103 de c\u0103tre \u201eBanca Republican\u0103 Nistrean\u0103\u201d la o rat\u0103 preferen\u021bial\u0103. Aceasta presupune cre\u0219terea masei monetare care nu este acoperit\u0103 de noi bunuri \u0219i servicii, \u0219i, prin urmare, implic\u0103 riscuri iminente infla\u021bioniste. \u00cen al doilea r\u00e2nd, fixarea artificial\u0103 a cursului de schimb la un nivel constant, cu ignorarea realit\u0103\u021bilor economice, nu poate dura la nesf\u00e2r\u0219it, \u00een special \u00een contextul \u00een care rezervele valutare ale \u201eB\u0103ncii Republicane Nistrene\u201d sunt la limit\u0103, iar decalajul dintre cererea \u0219i oferta de valut\u0103 este sim\u021bitor. Men\u021binerea \u00een continuarea cu orice pre\u021b a cursului de schimb al \u201erublei transnistrene\u201d ar putea, la un moment dat, pune autoritatea monetar\u0103 \u00een condi\u021bia \u00een care s\u0103 nu existe alt\u0103 op\u021biune dec\u00e2t devalorizarea brusc\u0103 a monedei, cu efecte infla\u021bioniste evidente. Materializarea acestui risc va avea implica\u021bii majore asupra nivelului s\u0103r\u0103ciei din regiune, \u00een special agrav\u00e2nd nivelul de trai al celor care deja se afl\u0103 sub pragul s\u0103r\u0103ciei \u0219i care au posibilit\u0103\u021bi limitate de a emigra sau a se respecializa \u00een alte domenii de activitate.<\/span><\/li>\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><span style=\"font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; line-height: 22px;\">Av\u00e2nd \u00een vedere tendin\u021bele \u0219i riscurile economice \u0219i sociale,&nbsp;<\/span><strong style=\"border: 0px; font-size: 15px; margin: 0px; padding: 0px; color: #666666; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; line-height: 22px;\">recomand\u0103m autorit\u0103\u021bilor din regiune s\u0103 \u00eentreprind\u0103 urm\u0103toarele m\u0103suri urgente:<\/strong><\/span>\n<ul style=\"border: 0px; font-size: 15px; padding-left: 20px; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; color: #666666; line-height: 22px;\">\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><em style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Implementarea prevederilor minime ale Acordului de Asociere care vizeaz\u0103 comer\u021bul exterior.<\/em>&nbsp;\u00cen primul r\u00e2nd, este necesar\u0103 axarea pe colaborarea tehnic\u0103 \u00eentre autorit\u0103\u021bile de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Tiraspol cu privire la aspectele aferente emiterii certificatelor de origine, procedurilor vamale, standardelor sanitare \u0219i fitosanitare, politicii \u00een domeniul concuren\u021bei, achizi\u021biilor publice \u0219i a politicii fiscale.<\/span><\/li>\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><em style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Renun\u021barea la practica transpunerii pe sectorul privat a obliga\u021biilor financiare pe care autorit\u0103\u021bile din regiune \u0219i le-au asumat \u00eentr-o perioad\u0103 economic\u0103 extrem de auster\u0103.<\/em>Continuarea acestor practici poate s\u0103 duc\u0103 la degradarea capitalul productiv (firmele nu vor avea suficiente resurse pentru a investi) \u0219i chiar la o fug\u0103 a capitalului din regiune. Totodat\u0103, este evident c\u0103 politica cheltuielilor publice trebuie s\u0103 fie revizuit\u0103 \u0219i ra\u021bionalizat\u0103.<\/span><\/li>\n<li style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\"><span style=\"font-size: 10pt; color: #000000;\"><em style=\"border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;\">Reformarea sistemului fiscal din regiune.<\/em>&nbsp;La moment, veniturile fiscale sunt concentrate \u00een mod excesiv pe impozitarea direct\u0103, f\u0103r\u0103 aplicarea TVA. Aceasta creeaz\u0103 presiuni majore asupra sectorului privat \u0219i submineaz\u0103 competitivitatea exportatorilor, deoarece majoritatea partenerilor comerciali ai regiuni aplic\u0103 TVA, iar la nivel local lipse\u0219te mecanismul de restituire TVA. Reforma fiscal\u0103 ar putea s\u0103 se bazeze pe dou\u0103 elemente-cheie: (i) implementarea unui sistem TVA transparent \u0219i simplu; \u0219i (ii) asigurarea compatibilit\u0103\u021bii dintre sistemele fiscale de pe ambele maluri ale Nistrului \u0219i alinierea acestora la standardele interna\u021bionale. \u00cen esen\u021b\u0103, accentul trebuie transpus de pe taxarea profiturilor \u0219i investi\u021biilor spre taxarea consumului.<\/span>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\"><span style=\"font-size: 8pt; color: #000000;\">Sursa:&nbsp;<a href=\"http:\/\/expert-grup.org\/ro\/biblioteca\/item\/1192-rer-trn-dec2015&amp;category=7\"><span style=\"color: #000000;\">http:\/\/expert-grup.org\/ro\/biblioteca\/item\/1192-rer-trn-dec2015&amp;category=7<\/span><\/a><\/span><\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"color: #666666; font-family: Helvetica, regularregular, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 22px;\"><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eEconomia regiunii transnistrene la r\u0103scruce?\u201d este titlul generic al celei de-a&nbsp;treia edi\u021bie a Revistei Economice Regional: regiunea transnistrean\u0103,&nbsp;care analizeaz\u0103 evolu\u021bia economiei regiunii din st\u00e2nga Nistru, explic\u0103 principalele tendin\u021be macroeconomice \u0219i sectoriale conturate \u00een regiune \u00een 2015 \u0219i ofer\u0103 o prognoz\u0103 a principalilor indicatori economici pentru 2016.&nbsp; &nbsp; Mesaje-cheie ale acestei edi\u021bii &nbsp; Regiunea transnistrean\u0103 se&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1328"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1328"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1328\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1328"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1328"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1328"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}