{"id":1040,"date":"2015-06-13T06:08:22","date_gmt":"2015-06-13T06:08:22","guid":{"rendered":"http:\/\/new.lact.ro\/2015\/06\/13\/ion-leahu-scenarii-pentru-viitorul-apropiat-si-mai-departe\/"},"modified":"2015-06-13T06:08:22","modified_gmt":"2015-06-13T06:08:22","slug":"ion-leahu-scenarii-pentru-viitorul-apropiat-si-mai-departe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/ion-leahu-scenarii-pentru-viitorul-apropiat-si-mai-departe\/","title":{"rendered":"Ion Leahu: Scenarii pentru viitorul apropiat \u0219i mai departe"},"content":{"rendered":"

Care ar putea fi reac\u0163ia eficient\u0103 a Europei \u015fi SUA la escaladarea situa\u021biei \u00een estul Ucrainei \u015fi Republica Moldova? Un interesant punct de vedere \u00eel expune Vladislav Inozem\u0163ev, economist din Federa\u021bia Rus\u0103. Dumnealui consider\u0103 c\u0103 evolu\u0163ia situa\u0163iei \u00een direc\u0163ia agrav\u0103rii ar fi o demonstrare a insuficien\u0163ei m\u0103surilor de reprimare aplicate Federa\u021biei Ruse de c\u0103tre lumea extern\u0103, fenomen lansat \u00een 2014 \u015fi confirmat \u00een cadrul recentului summit G7 \u00een castelul Elimau din Bavaria. <\/span><\/p>\n

Potrivit lu Inozem\u0163ev, sanc\u0163iunile aplicate au anumite efecte negative evidente pentru situa\u0163ia \u00een economia Rusiei, \u00eens\u0103 ele nu sunt capabile a influen\u0163a activitatea guvern\u0103rii \u015fi mentalitatea acesteia. <\/span><\/p>\n

F\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul acest aspect deosebit de important, liderii mondiali s-au pronun\u0163at pentru aplicarea \u015fi \u201ealtor forme de influen\u0163\u0103, politice \u015fi militare\u201d. \u00cen opinia lui Inozem\u0163ev, realizarea acestor m\u0103suri ar \u00eensemna comiterea unei gre\u015feli ireparabile. Autorul propune un excurs istoric, care ar demonstra c\u0103 marele puteri au pierdut confruntarea \u00een fa\u0163a inamicului mult mai slab din punct de vedere economic \u015fi militar. Se face referin\u0163\u0103 la consecin\u0163ele r\u0103zboiului din Vietnam, pierderea c\u0103ruia a impus SUA a p\u0103r\u0103si sistemul Bretton-Woods; Fran\u0163a, pierz\u00eend conflictul \u00een Algeria, a \u00eencheiat istoria sa \u00een calitate de imperiu colonial; aventura din Afganistan a condi\u0163ionat catastrofa URSS.   <\/span><\/p>\n

\u00cen anii 2001-2014 cheltuielile militare au crescut cu 58,5%, ating\u00e2nd cifra de 1,76 trilioane dolari SUA, din care 880 miliarde revin statelor blocului Nord Atlantic. Dac\u0103 se accept\u0103 propunerile de care se vorbe\u015fte, de a majora bugetele militare cu 7-10% anual, ceea ce ar constitui 60-90 miliarde dolari, aceste mijloace vor fi consumate nu numai f\u0103r\u0103 folos – dar \u015fi contraaproductiv. Cu c\u00e2t mai multe baze militare vor fi dislocate \u00een imediata apropiere de hotarele FR, cu at\u00e2t mai numeroase \u015fi ample vor fi cantonamentele \u015fi aplica\u0163iile militare, cu at\u00e2t mai activ se va \u00eenarma Rusia, devenind extrem de periculoas\u0103 statelor-vecine. <\/span><\/p>\n

Inozem\u0163ev aten\u0163ioneaz\u0103 la faptul c\u0103 tactica de creare a \u201ecentrelor de instabilitate ghidate\u201d nu este \u00een premier\u0103 \u00een ultimii ani. \u00cens\u0103, aceast\u0103 tactic\u0103 Rusia o aplic\u0103 \u00een exlusivitate contra statelor care nu fac parte din blocul Nord-Atlantic \u015fi nu sunt protejate de acesta prin tratate. \u201eAlipirea\u201d Crimeei, ac\u0163iunile \u00een Osetia de Sud \u015fi exerci\u0163iile pasive \u00een Transnistria \u2013 toate au loc \u00een afara alian\u0163ei. Inozem\u0163ev este convins c\u0103 Rusia nu va ataca nici un stat-membru Alian\u0163ei, dar \u015fi acestea vor evita conflictul cu FR, care dispune de un arsenal enorm de armament nuclear.    <\/span><\/p>\n

Astfel, consolidarea poten\u0163ialului militar \u00een Europa, oric\u00e2t de  nobil\u0103 nu ar p\u0103rea argumentarea acestei decizii, este din start inoportun\u0103 – odat\u0103 ce indirect sus\u0163ine aspira\u0163iile revan\u015farde \u00een Rusia \u015fi, concomitent, agraveaz\u0103 situa\u0163ia statelor vecine, care nu dispun de \u201eumbrela\u201d NATO \u015fi indiscutabil ar putea deveni victime ale militarismului dezl\u0103n\u0163uit ai Rusiei.    <\/span><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 ordine de idei, Inozem\u0163ev consider\u0103 mult mai util \u015fi oportun a examina posibilitatea unei gestion\u0103ri  mai eficiente a mijloacelor preconizate sectorului militar. El aminte\u015fte c\u0103 majorarea bugetului NATO cu 60-90 miliarde dolari ar \u00eensemna c\u0103 UE  ar trebui s\u0103 contribuie cu 24-37 miliarde. Suma dat\u0103 ar permite timp de cinci ani a anula datoriile Ucrainei. Timp de patru ani aceste aloc\u0103ri s-ar fi egalat cu costul integral a Planului Marshall pentru \u00eentreaga Europ\u0103. Dac\u0103 suma dat\u0103 ar fi alocat\u0103 Republicii Moldova, PIB-ul acestei ar fi atins indicatorul respectiv ai Portugaliei.   <\/span><\/p>\n

Inozem\u0163ev consider\u0103 c\u0103 ast\u0103zi Moscova este primordial deranjat\u0103 de eventuala desp\u0103r\u0163ire ireversibil\u0103 de ea a Ucrainei, Moldovei, Georgiei \u015fi, posibil Bielarusiei – care, devenind membri a UE, vor sc\u0103pa de tutela fostului imperiu. Astfel, cea mai eficient\u0103 reac\u0163ie a lumii democratice la ac\u0163iunile Moscovei ar putea fi \u00eencorporarea mai urgent\u0103 a acestor state \u00een componen\u0163a Uniunii Europene. Se exemplific\u0103 cu Moldova. Dac\u0103 s-ar aloca acestui stat banii care i-a primit Polonia (lua\u0163i la cap de locuitor) \u00een primii 5 ani p\u00een\u0103 \u015fi primii 5 dup\u0103 aderare, se adun\u0103 nu mai mult de 700 milioane dolari SUA pe an. Cu careva aloc\u0103ri suplimentare, suma nu ar dep\u0103\u015fi 10 miliarde. <\/span><\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de implicarea Republicii Moldova \u00een spectrul democratic a continentului, alte trei state (Georgia, Ucraina \u015fi Bielarus) ar avea semnale conving\u0103toare c\u0103 aspira\u0163iile lor proeuropene nu sunt lipsite de temei. Alt aspect: ar dispare problema vasalilor Rusiei \u00een Moldova (Transnistria).  Se indic\u0103 la faptul c\u0103 \u00een doar primul an dup\u0103 semnarea acordului referitor la abolirea vizelor pentru cet\u0103\u0163enii RM, aproximativ 74 mii de locuitori ai regiunii (1\/3 din adul\u0163i)  au \u015fi solicitat pa\u015fapoarte biometrice moldovene\u015fti. Inozem\u0163ev consider\u0103 c\u0103 disponibilitatea UE de a accepta Republica Moldova \u00een calitate de membru al Uniunii \u00een hotarele ei juridice, ar condi\u0163iona dispari\u0163ia regimului transnistrean \u00een aceea\u015fi zi. Potrivit lui V. Inozem\u0163ev, aloc\u00e2nd nu mai mult de 40% din suma preconizat\u0103 pentru preg\u0103tirile militare, Europa ar fi solu\u0163ionat definitiv pe cale pa\u015fnic\u0103 un conflict complicat, demonstr\u00e2nd Moscovei \u015fi sateli\u0163ilor acesteia capacit\u0103\u0163ile \u015fi influen\u0163a sa.    <\/span><\/p>\n

Evident, situa\u0163ia \u00een Ucraina este una mult mai complicat\u0103. \u00cens\u0103, aloc\u00e2nd 10-12 miliarde anual pentru economia acestui stat, Europa ar contribui la o scimbare radical\u0103 \u00een sferele economic\u0103, social\u0103 etc. Rusia nu ar avea ce contrapune acestei influen\u0163e \u00een situa\u0163ia \u00een care ea este abolit\u0103 de tentativa de a construi oleoducte care ar ocoli Ucraina \u015fi a ob\u0163ine de la Kiev cele 3 miliarde care \u00eei este datoare. Moscova ar fi pus\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 situa\u0163iei care i-ar demonstra c\u0103 politica \u201econflictelor ghidate\u201d pentru a men\u0163ine influen\u0163a \u00een spa\u0163iul ex-sovietic, a devenit una f\u0103r\u0103 perspective. Factorul dat ar fi \u00eensemnat c\u0103 se majoreaz\u0103 securitatea nu a statelor-membre NATO, ci a vecinilor Rusiei – care \u015fi sunt amenin\u0163ate de un eventual r\u0103zboi cu Rusia. <\/span><\/p>\n

Rober Cooper, un politolog din Marea Britanie, a propus urm\u0103toarea clasificare a statelor moderne. Potrivit lui, SUA \u015fi Rusia sunt ne conteporane (ne moderne), spre deosebire de UE, care modernitatea sa o exprim\u0103 prin renun\u0163area la suveranitatea statelor \u015fi la metoda militar\u0103 de solu\u0163ionare a problemelor. Astfel, c\u00e2nd SUA insist\u0103 asupra unor reac\u0163ii militare la activitatea Rusiei, exist\u0103 un mare pericol c\u0103 asta ar condi\u0163iona doar provocarea unui r\u0103zboi. Un stat modern cum este Rusia poate fi pus la respect doar prin metode post-moderniste, utiliz\u00e2nd \u201euntul\u201d \u015fi nu tunurile, \u00eenlocuind confruntarea cu implicarea. Alt\u0103 cale pentru a demonstra Rusiei limita aspira\u0163iilor sale de influen\u0163\u0103 \u015fi dictat nu ar fi exsta. Cel pu\u0163in a\u015fa consider\u0103 politologul rus Vladislav Inozem\u0163ev.<\/span><\/p>\n

C\u00e2t de atractiv\u0103 \u015fi salutabil\u0103 nu ar fi opinia dat\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 factorul timpului care este necesar ca ea s\u0103 intre \u00een agendele marelor cancelarii, se isc\u0103 o \u00eentrebare cardinal\u0103. Care ar fi reac\u0163ia conducerii actualei Rusii? La 12 iunie, cu ocazia decern\u0103rii premiilor de stat, V. Putin \u00een discursul s\u0103u a f\u0103cut unele declara\u0163ii, \u00eentre care: \u201eidealurile patriotismului \u00een stat sunt \u00eentru at\u00e2t de profunde \u015fi puternice, \u00eentruc\u00e2t nim\u0103nui nu i-a reu\u015fit a recoda Rusia, a o transforma \u00een func\u0163ie de propriile formate. Este imposibil a ne izola, a ne rupe de la r\u0103d\u0103cinile \u015fi izvoarele noastre\u201d. Pozi\u0163ia dat\u0103 V. Putin o explic\u0103 ca r\u0103spuns la tentativele lumii externe a \u201eumili Rusia, a atenta la interesele acesteia\u201d. Cum spune politologul rus Lilia \u015eev\u0163ova, realitatea e alta: pericolul din exterior nu este unul real, ci mai degrab\u0103 inventat de Moscova. Putin inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 asigure existen\u0163a \u015fi suprave\u0163uirea propriului regim dictatorial cu metode militariste \u015fi aplic\u00e2nd ideologia cet\u0103\u0163ii asediate\u201d. Practic, avem r\u0103spunsul la \u00eentrebare \u2013 va acccepta sau nu Rusia, discu\u0163iile la subiectul reducerea teritoriilor, \u00een care ei domin\u0103.  <\/span><\/p>\n

Pentru Republica Moldova nedorin\u0163a Rusiei de a se \u201erecoda\u201d devine un factor frecvent, de o importan\u0163\u0103 vital\u0103. Dup\u0103 cum vedem, Moscova a dep\u0103\u015fit starea de stres provocat\u0103 de anularea celor 5 acorduri, inclusiv referitor la tranzitarea m\u0103rfurilor militare a Ucrainei, \u015fi a purces la formularea pozi\u0163iei. Este evident c\u0103 pozi\u0163ia dat\u0103 va avea la baz\u0103 dou\u0103 componente. 1. Aprecierea situa\u0163iei, \u00een care se afl\u0103 regiunea Transnistrean\u0103. Va considera Moscova legitime deciziile Chi\u015fin\u0103ului \u015fi a Kievului referitor la reglementarea rela\u0163iilor comerciale externe ale regimului, sau va accepta pozi\u0163ia Tiraspolului, care le consider\u0103 drept blocad\u0103? 2. Va recurge la tratative cu Chi\u015fin\u0103ul \u015fi Kievul referitor la asigurarea efectivului militar sau va c\u0103uta alte modalit\u0103\u0163i?<\/span><\/p>\n

Actualitatea, de obicei, este mai complicat\u0103 ca teoria. <\/span><\/p>\n

Diferi\u0163i exper\u0163i, func\u0163ionari, politicieni, inclusiv cu func\u0163ii destul de \u00eenalte, s-au pronun\u0163at \u00een sus\u0163inerea unor forme de reprimare a Chi\u015fin\u0103ului, pentru a-l \u201econvinge\u201d a accepta condi\u0163iile de sus\u0163inere a contingentului rusesc \u00een regiune. La moment, practic, nu avem nici o opinie a oficialilor care ar admite posibilitatea retragerii trupelor ruse.  \u00cens\u0103, la 11 iunie curent, \u00een cadrul \u015fedin\u0163ei ordinare a Comisie Unificate de Control, partea transnistrean\u0103 a acceptat s\u0103 \u00eentroduc\u0103 \u00een agend\u0103 problema liberii circula\u0163ii \u00een Zona de Securitate. Ar fi un moment par\u0163ial, local, \u00eens\u0103, subiectul este cel care de un an de zile nu permite respectarea formei de activitate a CUC. Ordinea zilei nu se accept\u0103, rapoartele observatorilor militari nu se audieaz\u0103, rapoartele Comandamentului militar nu se aprob\u0103. De-facto, opera\u0163iunea de pacificare este \u00een com\u0103. Semnarea procersului verbal \u00eenseamn\u0103,c\u0103 partea rus\u0103 bate retragerea \u015fi accept\u0103 negocierile, inclusiv la problema major\u0103 ce \u0163ine de soarta trupelor armate. <\/span><\/p>\n

Este clar c\u0103 decizia dat\u0103 nu e condi\u0163ionat\u0103 de careva discomfort cauzat de deciziile Radei de la Kiev. Efectivul dispune de surse de produse alimentare etc. Pe 14 iunie vor avea loc alegerile locale genarale. Moscova este cointeresat\u0103 \u00een promovarea adep\u0163ilor s\u0103i la diferite func\u0163ii. O victorie  la Chi\u015fin\u0103u \u0219i B\u0103l\u0163i ar putea fi pornirea unui proces de reversare a cursului proeuropean a Moldovei. Apoi, se va hot\u0103r\u00ee ceva \u015fi cu militarii. Dar pentru asta Moscova are nevoie de o situa\u0163ie calm\u0103, de reducerea gradului de critici la adresa ei \u015fi, respectiv, a acelor for\u0163e care le sus\u0163ine. <\/span><\/p>\n

Probabil, \u00een func\u0163ie de rezultatele acestui scrutin, vom putea porni analiza materialelor, pentru a putea la justa valoare aprecia \u015fansele unui sau altui scenariu a evenimentelor \u00een Moldova. <\/span><\/p>\n

Ion Leahu.              <\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Care ar putea fi reac\u0163ia eficient\u0103 a Europei \u015fi SUA la escaladarea situa\u021biei \u00een estul Ucrainei \u015fi Republica Moldova? Un interesant punct de vedere \u00eel expune Vladislav Inozem\u0163ev, economist din Federa\u021bia Rus\u0103. Dumnealui consider\u0103 c\u0103 evolu\u0163ia situa\u0163iei \u00een direc\u0163ia agrav\u0103rii ar fi o demonstrare a insuficien\u0163ei m\u0103surilor de reprimare aplicate Federa\u021biei Ruse de c\u0103tre lumea…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1040"}],"collection":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1040"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1040\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1040"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1040"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/centers.ulbsibiu.ro\/ccsprise\/lact\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1040"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}