Sub egida proiectului „Dialogurile LACT”, sâmbătă, 7 decembrie, la sediul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, s-a desfășurat workshopul intitulat „Political and Sociological Research in Tiraspol. Achievements and Features” (Cercetarea politică și sociologică la Tiraspol. Realizări și caracteristici).
Au fost prezenți Directorul Departamentului de Relații Internaționale, Științe Politice și Studii Europene, secretarul științific al Centrului de Cercetare în Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene, membrii Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, profesori și studenți ai Universității „Lucian Blaga” – în total peste 20 de participanți. În fața acestora au expus teme politologul Anatoly Dirun, sociologul Alla Ostavnaia și expertul în politici educaționale Veaceslav Popescul.
În deschidere, directorul LACT – Eugen Străuțiu, a oferit o sinteză asupra contribuțiilor cercetătorilor transnistreni în proiectele LACT din ultimii cinci ani, cu referire la participarea acestora în conferințe și workshopuri, și a prezentat articolele publicate de către experții transnistreni în revistele „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean” și „Studia Securitatis”.
Anatoly Dirun, directorul Școlii de Cercetări Politice de la Tiraspol, a făcut o radiografie a activității de cercetare politică. Acesta a explicat cum funcționează organizațiile neguvernamentale care dețin expertiză, realizând dezbateri publice, mese rotunde și studii pe tema fenomenului politic din Transnistria. Expertul a insistat asupra rolului unor organizații în consilierea campaniilor electorale. O parte din analizele politologilor transnistreni apar într-un magazin științific lunar, realizat de către Institutul de Studii Social-Politice, care publică cercetări politice și sociologice. La Tiraspol funcționează și departamente ale unor institute rusești, care fac cercetare politică: Centrul pentru Studiul Prutului și Nistrului, subordonat Institutului pentru Studii Strategice din Rusia, dar și un departament al Institutului Țărilor CSI – a explicat Anatoly Dirun.
Alla Ostavnaia a făcut o trecere în revistă a celor mai importante studii, sondaje de opinie și anchete sociologice realizate în stânga Nistrului în ultimii ani. Acestea au investigat respectarea drepturilor omului, cultura juridică a populației, situația învățământului, migrația și efectele ei, situația femeilor din mediul rural, probleme de gen. Cercetările sociologice presupun alocarea multor resurse, sunt costisitoare. De de multe ori, din lipsa finanțării suficiente, rezultatele studiilor sociologice sunt publicate doar în Federația Rusă. Problema identității cetățenilor din regiunea transnistreană va fi investigată sistematic începând cu anul 2020. Dealtfel, analiza problemelor identitare va fi o prioritate în următorii ani și pentru factorul politic de la Tiraspol.
Veaceslav Popescul a vorbit despre starea învățământului din Transnistria, unde studiază în prezent aproximativ 76 de mii de elevi și studenți. În procesul educațional sunt implicați peste 17 mii de angajați. Deoarece salariile sunt nemotivante (o medie de aproximativ 200 de dolari), numărul tinerilor care doresc cariera didactică este în scădere, iar media de vârstă a celor care lucrează în domeniu este de 45 de ani. În ciuda structurii etnice a populației (34% moldoveni, 32% ruși și 28 % ucraineni), procesul de instruire al tinerilor se face în proporție de 82% în limba rusă, 2% ucraineană și 16 % în limba moldovenească (română cu grafie chirilică). Școlile cu predare în limba română, în grafie latină, lipsesc din statisticile oficiale. Cea mai importantă instituție de învățământ superior este Universitatea “Taras Sevcenko”, unde învață peste 13 mii de studenți.
Publicul a adresat mai bine de douăzeci de întrebări, care s-au referit la capacitatea organizațiilor de cercetare de a influența factorul politic; dacă reușesc revistele de cercetare să se indexeze în baze de date internaționale: care sunt sursele de finanțare pentru proiectele de cercetare politică și sociologică; dacă cercetările sociologice sunt afectate de fenomenul „spiralei tăcerii”; care sunt bazele de date accesibile sociologilor și cât sunt de corecte datele oferite de Institutul de statistică din Tiraspol; care sunt procedurile pe care le pot urma absolvenții Universității „Taras Sevcenco” pentru a continua studiile în străinătate; în ce măsură programul „Erasmus plus” este accesibil acestei universități; ce obligații de raportare a activității profesionale au cadrele didactice din universitate; cum funcționează centrele culturale străine și ce șanse ar fi pentru crearea unui centru cultural românesc, ș.a.
Întrebările au prilejuit răspunsuri ample din partea invitaților și dezbateri utile pentru a evalua corect, din punct de vedere procedural și al capacității, direcțiile în care experții din Sibiu și Tiraspol pot coopera în proiecte viitoare.