„Părțile consideră necesară încorporarea Formulei Steinmeier în legislația ucraineană, conform versiunii convenite de către N4 și Grupul Trilateral de Contact”, este una dintre concluziile întâlnirii de la Paris dintre liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei.
Pe pagina de Facebook Universul.net găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!
Este practic unul dintre pasajele de interes major din declarația comună care a rezultat în urma discuțiilor dintre Emmanuel Macron, Angela Merkel, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. De interes major nu numai pentru Kiev, ci și pentru Chișinău și București, în contextul special al conflictului transnistrean, rămas nesoluționat de aproape 30 de ani.
Așadar, ce noi premise s-au creat, luni, la Paris, din perspectiva dinamicii agresiunii ruse din Donbas și ce impact ar putea avea înțelegerile de ultimă oră asupra viitorului Republicii Moldova.
- „Nicio soluție miraculoasă pentru acest conflict, dar progrese concrete pentru locuitorii care-i suportă consecințele”, astfel a descris președintele Emmanuel Macron, pe pagina sa de Facebook, rezultatul negocierilor pe care le-a găzduit.
Universul.net a stat de vorbă cu specialiști de la București și Chișinău, iar unul dintre punctele de intersecția în analizele rezultate poate fi rezumat astfel: „cordon sanitar”.
Acesta pare a fi proiectul de moment al Occidentului, în această zonă cu teren tot mai accidentat.
- „Europenii găsesc o oportunitate să închidă un diferend cu Federația Rusă care, consideră ei, nu îi ajută aproape deloc și nu îi ajută mai cu seamă în perspectiva creării unei autonomii strategice pe care Europa o visează”, consideră prof. Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre.
- „Politica externă echilibrată – relații aprofundate atât cu Estul, cât și cu Vestul – stipulată în Programul Guvernului Chicu, se pretează perfect cu condiția cordonului sanitar, în timp ce statutul special pentru regiunea transnistreană, pe care îl anunță Igor Dodon pentru anul 2020, pare a fi un trend regional”, este una dintre concluziile lui Eduard Țugui, expert în conflictul transnistrean, de la Universitatea de Studii Politice și Economice „Constantin Stere“ din Chișinău.
Eduard Țugui: Republica Moldova poate fi ”împachetată” alături de Ucraina
- Eduard Țugui: Summitul de la Paris, în format Normandia, și rezultatele stipulate în Declarația finală confirmă existența unui ”deal geopolitic” dintre Franța-Germania și Rusia, tranșat de către Emmanuel Macron în luna august 2019, când anunța necesitatea unei alianțe strategice UE – Rusia.
- Președintele american, Donald Trump, a surprins și el la întâlnirea de la New York cu Volodimir Zelenski, când reamintea omologului ucrainean că Crimea a fost pierdută în timpul Administrației Obama, după care sugera liderului de la Kiev să-și rezolve problemele teritoriale împreună cu Vladimir Putin.
- Prin urmare, asistăm la un proces tacit de reconfigurare a securității europene, care poate produce un nou ”cordon sanitar” în Europa de Est (cel puțin Ucraina și Republica Moldova, dar posibil și unele state din Balcani), precum și slăbirea celor două state ex-sovietice prin croirea de „autonomii extinse„ cu prezență militară și/sau paramilitară rusească.
- Personal, am anticipat un asemenea scenariu, din momentul schimbului de prizonieri dintre Rusia și Ucraina și re-luarea contactelor la nivel de experți ai Grupului Normandia. Din comunicatele oficiale reiese că părțile s-au pus de acord în privința încorporării ”Formulei Steinmeier” în legislația Ucrainei, care presupune în fond autonomii extinse și alegeri locale organizate de către regimurile neconstituționale. Evident că un asemenea proiect va submina structura unitară și funcționalitatea statului ucrainean.
- Riscurile sunt la fel de evidente și pentru Republica Moldova și soluționarea conflictului transnistrean, care deși nu reprezintă neapărat o prioritate pentru marile cancelarii ale lumii, poate fi ”împachetată” alături de Ucraina în acest demers geopolitic mai larg.
- Politica externă echilibrată – relații aprofundate atât cu Estul, cât și cu Vestul – stipulată în Programul Guvernului Chicu, se pretează perfect cu condiția ”cordonului sanitar”, în timp ce ”statutul special” pentru regiunea transnistreană, pe care îl anunță Igor Dodon pentru anul 2020, pare a fi un trend regional.
Dan Dungaciu: În Republica Moldova nu există premisele unei deschideri a dosarului transnistrean. În chestiunea ucraineană, la Paris, Federația Rusă a făcut un mare pas înainte
În ce cheie ați citit concluziile discuției de la Paris, în format Normandia, având în vedere că ar putea exista un impact și asupra situației din Republica Moldova?
- Dan Dungaciu: Într-o cheie care era până la urmă de așteptat. Nimeni nu a vrut să deranjeze sau să alieneze într-un mod radical pe celălalt partener.
- Nici rușii nu aveau un interes în a bloca discuțiile, adică să pună Ucraina în fața unei decizii imposibile, dar nici ucrainenii nu voiau să împingă prea tare, astfel încât să închidă orice dialog cu Rusia. S-a mers pe o formulă de compromis.
- Din perspectiva Republicii Moldova este un semnal foarte important, acela că a început dezghețarea conflictelor înghețate. A început la cel mai înalt nivel, împreună cu lideri europeni de cel mai înalt rang. Cine își face în continuare iluzii că lucrurile se întâmplă ca și cum Republica Moldova nu ar exista sau ca și cum conflictul transnistrean nu e acolo, comite o mare eroare. S-a întâmplat formatul Normandia după trei ani, a început dezghețul și evident că nu se putea ca toate problemele aflate în litigiu să fie rezolvate de la prima întâlnire.
- Nu s-a soluționat totul. S-ar putea spune că punctele importante nu au fost atinse și nu s-a discutat despre ele, dar până la urmă a început procesul. Peste patru luni va avea loc o a doua întâlnire și urmează să vedem ce va fi atunci, dar până la urmă a început. Noi suntem spectatori la un asemenea spectacol foarte important care, din perspectiva istoriei cel puțin, închide un ciclu de 30 de ani de extindere a frontierei euroatlantice spre Est.
- Cum pot fi evitate transnistrizarea Republicii Moldova și ascensiunea lui Dodon spre un nou mandat de președinte
- Dan Dungaciu: Chestiunea cea mai importantă și care merită urmărită în Republica Moldova este cum se va începe implementarea soluționării chestiunii transnistrene în condițiile schimbării de guvern de la Chișinău.
- Atunci când guvernul era de largă reprezentare, adică avea în componență și partida pro-europeană, și partida pro-rusă, o soluție convenită la nivel guvernamental și cu largă majoritate ar fi putut fi implementată în Republica Moldova. Guvernul acela avea o legitimitate fără precedent. Astăzi, nu mai avem acel guvern, am revenit pe aliniamentul geopolitic. Adică avem un guvern pro-rus și așa ar trebui să fie el numit, iar în opoziție avem forțele pro-europene, pro-românești, cât or fi ele de pro-românești. Deci suntem iarăși pe aliniamentul Est-Vest.
- În momentul acesta, dacă vine domnul Dodon, cu guvernul lui pro-rus, cu o soluție pentru chestiunea transnistreană sau cu o inițiativă care să reflecte ceea ce se întâmplă în Ucraina, adică statutul special, există posibilitatea politică a opoziției conduse astăzi de doamna Maia Sandu de a se ieși în stradă.
- Deci să facă și mai mare polarizarea Est-Vest în Republica Moldova, lucru pe care domnul Dodon nu-l dorește în acest moment, în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor.
- Deci în acest moment, în Republica Moldova nu există premisele unei deschideri a dosarului transnistrean pentru că nu are cine nu să-l implementeze, ci nu are cine să-l legitimeze. Este o diferență majoră între 75% acceptare pentru Zelenski, cât ai în Ucraina, și un treizeci și ceva la sută, cât ai pentru Dodon.
- Din această perspectivă, putem spune că Republica Moldova este mai sigură decât atunci când la guvernare erau și forțele de dreaptea, și forțele de stânga, și când puteau să încerce un soi de soluționare a conflictului transnistrean.
- Asta nu înseamnă însă că unii nu se gândească, la fel ca domnul Dodon, cu această majoritate pe care o are cu socialiștii și cu Partidul Democrat, să nu purceadă la acest joc geopolitic. Dar ceea ce trebuie să știm și să facem, la București, este să întărim polarizarea între Est și Vest la Chișinău. Cel mai mare risc îl reprezintă umanizarea lui Igor Dodon, considerarea lui Igor Dodon ceea ce nu este: un centrist potențial pro-european și care nu este împotriva României. Asta nu ar face decât să-i dea apă la moară și să-i mărească șansele de câștigare a prezidențialelor.
- Deci ca să evităm și o transnistrizare a Republicii Moldova și să evităm un nou mandat pentru Igor Dodon, soluția cea mai bună este polarizarea în Republica Moldova, adică fiecare să fie definit așa cum este – un candidat pro-Est, un candidat pro-european și, eventual, chiar și pro-român. (…)
Textul complet: https://universul.net/