La 2 martie, în ziua în care s-au împlinit 29 de ani de la începerea conflictului militar de la Nistru, din 1992, la Chișinău a avut loc lansarea monografiei „Istoriografia separatismului transnistrean (1989–2005)”, semnată de Lidia Prisac, doctor în istorie și cercetător științific superior din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural din Republica Moldova.
Lucrarea, apărută în a 2-a ediție, pune la dispoziția cititorului interesat o revistă a analizelor fenomenului secesiunii estului Republicii Moldova în perioada imediat următoare dezintegrării Uniunii Sovietice. Autoarea oferă o expunere sistematică a lucrărilor cu referire la conflictul transnistrean, apărute în perioada anilor 1989–2005.
Sursa: www.lexon.md
Volumul este segmentat în trei capitole, fiecare fiind orientat spre abordarea separatismului transnistrean din diferite perspective.
Primul capitol, întitulat Separatismul transnistrean reflectat în lucrările autorilor din Republica Moldova, expune reflectarea istoriografică a dihotomiei transnistrene în Republica Moldova, ideea fundamentală reţinută demonstrând că separatismul transnistrean marchează produsul geopolitic al intereselor Federației Ruse în regiune.
Cel de-al doilea capitol – Problema transnistreană și separatismul în literatura occidentală și din România – trasează dinamica abordării diferendului transnistrean în mediul academic occidental şi cel din România. Ţinând cont că viziunile nu sunt identice, unele aspecte ale problemei au fost abordate în mod separat.
Cel de-al treilea capitol – Separatismul transnistrean în publicațiile proseparatiste, dezvăluie abordarea problemei în lucrările autorilor care simpatizează curentul separatist de la Tiraspol, reprezentat atât de autori de pe ambele maluri ale Nistrului, cât și de cei din Federația Rusă.
Prezent la evenimentul de lansare, profesorul și istoricul Anatol Petrencu a remarcat efortul științific al Lidiei Prisac. „Autoarea constată în prezentul volum că acest conflict nu este unul etnic sau lingvistic, deoarece în 1989 mulți ruși din Moldova au înțeles sensul Mișcării de Eliberare Națională. Dar a intervenit factorul politic și cel geopolitic, care au stopat procesul de armonizare a relațiilor și a format piedici în democratizarea Republicii Moldova, de frica unirii cu România. Factorul rusesc este indiscutabil în acest sens”, a spus Anatol Petrencu.
Liliana Rotaru, conf. univ. dr. de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova a subliniat importanța aprecierii faptelor, evenimentelor și proceselor istorice, pentru ca istoria să nu fie instrumentalizată de politicieni pentru manipularea opiniei publice. „Trebuie să fim atenți la analiza istoricilor pentru a face concluzii corecte. Politica urmărește să îndreptățească acțiunile politicenilor și efortul politic”, a declarat Liliana Rotaru.
Potrivit autoarei Lidia Prisac, abordarea diferendului transnistrean se percepe la trei niveluri. Primul ar fi caracteristic pentru actorii mici, cei care au fost afectați și marcați de acel război. Un alt nivel ține de clasa politică și cel de-al treilea nivel ține de abordarea din perspectivă științifică a subiectului. „Atâta timp cât conflictul este înghețat, lucrări o să mai apară și acest subiect va avea altă anvergură, reieșind din ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina”, a mai accentuat autoarea.
Istoricii prezenți la lansare au accentuat necesitatea studiului istoriografiei ucrainene pe subiectul războiului de la Nistru din două perspective diferite – din 1992 până în 2014 și din 2014 până în prezent. Anul 2014 este unul de cotitură pentru independența și securitatea Ucrainei, în contextual anexării Crimeei și a manifestărilor separatisate din regiunea Donbas.
Editorul cărții, Eduard Potâng din cadrul editurii LexonPrim, a menționat că o parte din tirajul volumului a fost finanțat printr-un program al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de la Chișinău, care va permite distribuția la mai multe biblioteci din Republica Moldova.