„MoldovaGaz” a achitat, în perioada anilor 2007 – 2016, circa 1,3 miliarde de dolari în calitate de subvenții directe regimului separatist transnistrean. Deși banii nu au fost oferiți în formă fizică, ci pentru achitarea gazelor naturale, aceste resurse au fost convertite de către administrația de la Tiraspol în mijloace bugetare, din care s-au achitat diverse obligații salariale și sociale, plăți pentru susținerea aparatului birocratic, al apărării și securității, oferindu-se astfel resurse vitale pentru supraviețuirea regimului sepratatist.
Aceste mijloace au acoperit cca 35,3% din totalul bugetului acestei regiuni din ultimii 10 ani. Ironia acestei situații este că R. Moldova este acționar minoritar într-o companie care finanțează astfel un regim separatist pe propriul teritoriu suveran.
Cifrele și concluziile aparțin unui studiu semnat de experții Sergiu Tofilat, Victor Parlicov și Tudor Șoitu, la comanda IDIS „Viitorul”, numit „Impunitate și înțelegeri rentiere în sectorul energetic al țării” și lansat public astăzi.
Autorii studiului susțin că această situație s-a întâmplat pentru că Republica Moldova nu folosește nici pârghie de control economico-financiar asupra companiei-monopoliste „MoldovaGaz”, companie subsidiară a concernului rus „Gazprom”. Astfel, sectorul energetic face țara noastră vulnerabilă, pentru că 85% din energia primară consumată provine dinafara spațiului controlat de autoritățile naționale, iar aproape 100% din gazele naturale sunt procurate de la „Gazprom”, prin intermediul „MoldovaGaz”. Relațiile acestor companii cu Guvernul R. Moldova sunt adeseori instabile și ambigue, compania-fiică a concerului rus operând mai degravă ca un stat în stat.
„Interesele companiei „Gazprom” în R. Moldova au fost, aproape întotdeauna, strict politice și mai puțin economice. Activitățile sale au servit ca platformă operațională pentru promovarea agendei strategice rusești, care s-a rezumat la menținerea R. Moldova în dependență energetică totală, menținerea conflictului transnistrean într-o stare înghețată și consolidarea rolului Federației Ruse în calitate de mediator hegemon în stabilirea priorităților de dezvoltare a țării”, a declarar Victor Parlicov, expert în energetică de la IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Tudor Șoitu, a afirmat că „sectorul de gaze naturale a fost supus unui atac de tip raider în R. Moldova, care a durat patru ani (1994-1998) și s-a desfășurat cel puțin în două etape. În urma unui șir de acțiuni întreprinse în cârdășie cu factori decizionali din Republica Moldova, precum umflarea artificială a datoriilor și subevaluarea patrimoniului, „Gazprom” a obținut controlul asupra întreprinderilor care dețin infrastructura critică de transport și distribuție a gazelor naturale din statul nostru.
Și Sergiu Tofilat a declarat că agenți economici mari din Federația Rusă au folosit mai multe scheme frauduloase în regiunea transnistreană, folosindu-se de subsidiile la gazele naturale, recuperând până în acest moment cca 1,8 miliarde dolari. Iar aceste scheme s-au făcut și cu concursul unor factori de decizie de la Chișinău.
Autorii publicației recomandă autorităților revizuirea de urgență a politicilor Republicii Moldova în raport cu activitatea întreprinderilor energetice și energofage din stânga Nistrului în contextul datoriilor pentru gazele naturale. Atât timp cât funcționează schema contractuală curentă și nu există o soluție pentru datoriile aferente consumului de gaze naturale pe malul stâng al Nistrului, activitatea economică a respectivelor întreprinderi din regiunea transnistreană duce în mod inevitabil la agravarea problemei datoriilor pentru gaze.
Sursa: http://www.ziarulnational.md/studiu-cum-finanteaza-chisinaul-regimul-separatist-de-la-tiraspol/