Nikolay Serpuhov: Rusia se întoarce cu fața spre liderul Transnistriei. Apropierea de Moldova se amână / Россия поворачивается лицом к лидеру Приднестровья. Сближение с Молдовой откладывается

De câțiva ani Vadim Krasnoselskiy nu a avut ocazia de a se lăuda de primirile calde din partea Federației Ruse. În perioada în care Igor Dodon a fost președinte în Moldova, toate contactele din Rusia au fost stabilite cu Chișinăul și nu au existat informații despre faptul că delegațiile transnistrene vizitează birourile din Moscova. După câțiva ani de astfel de situații, când liderii transnistreni aproape că nu au călătorit în Rusia, mulți experți au fost de părere că, în viitorul apropiat, Kremlinul va facilita unirea/reintegrarea Transnistriei cu Moldova pentru a consolida pozițiile interne ale lui Igor Dodon din Republică. Însă, odată cu victoria lui Maia Sandu, multe din autoritățile transnistrene au răsuflat cu ușurare și au „fugit” după ajutor la Moscova.

Astfel, pe 14 decembrie 2020, Vadim Krasnoselskiy a sosit într-o vizită de lucru în capitala Rusiei, unde ministerul de externe al Transnistriei a programat o serie de întâlniri cu reprezentanți ai Dumei de Stat, ai Consiliului Federației, ai Ministerului de Externe al Rusiei și al altor departamente de stat din Rusia. Pe fondul ultimilor ani, aceste întâlniri au fost foarte importante și mult așteptate pentru Vadim Krasnoselskiy. Una dintre primele întâlniri a fost cu vicepreședintele Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului Federației, Farit Mukhametshin, care din 2012 până în 2018 a condus Ambasada Rusiei în Republica Moldova și este conștient de situația actuală. Site-ul oficial al președintelui Transnistriei a scris că interlocutorii au discutat starea actuală a lucrurilor din Transnistria în lumina tendințelor actuale, acordând o atenție specială procesului de negociere. Vadim Krasnoselskiy a subliniat direcția principială a Transnistriei axată pe un dialog constructiv cu Moldova, scopul fiind direcției fiind soluționarea problemelor social-economice în interesul persoanelor. El a menționat, de asemenea, că o condiție necesară pentru dinamica pozitivă a dialogului este îndeplinirea de către Chișinău a tuturor acordurilor încheiate anterior. Participanții la întâlnire au discutat despre starea operațiunii de menținere a păcii și despre modalitățile de susținere a acestui mecanism, unic prin eficiența sa. De asemenea, a fost discutată agenda bilaterală ruso-transnistreană, care include o gamă largă de probleme pe diferite orientări.

Să examinăm și alte întâlniri ale lui Vadim Krasnoselskiy, dar trebuie remarcat faptul că nu există declarații puternice ale lui Vadim Krasnoselskiy în mass-media, care ar aduce vești bune pentru populația care locuiește pe malul stâng al Nistrului. Analizând această vizită, se pot vedea multe fraze obișnuite, care vorbesc despre poziția de așteptare a Rusiei cu privire la asistența umanitară activă și de altă natură pentru regiunea transnistreană.

La data de 15 decembrie, Vadim Krasnoselskiy s-a întâlnit cu ministrul adjunct al afacerilor externe al Federației Ruse, Alexandr Pankin, cu directorul Departamentului II al țărilor CSI din Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Alexei Polishchuk, și cu adjunctul său, Alexandr Kondakov, la Casa de recepție a Ministerului rus de externe. Vadim Krasnoselskiy a mulțumit părții ruse pentru sprijinul sistemic al Transnistriei și eforturile depuse în domeniul asigurării securității și a activităților de menținere a păcii. Unul dintre subiectele principale ale comunicării a fost situația actuală în procesul de negociere dintre Transnistria și Republica Moldova. S-a exprimat îngrijorarea reciprocă privind stagnarea continuă a dialogului dintre părți, asociată cu o scădere semnificativă a dinamicii și eficacității sale la toate nivelurile. La întâlnire, a fost acordată o mare atenție aspectelor funcționării operațiunii de menținere a păcii de pe Nistru. În acest context, părțile au remarcat eficacitatea necondiționată a misiunii, exprimându-se în sprijinul mecanismului de menținere a păcii existent și al activității sale stabile nestingherite. Un subiect important al reuniunii a fost discutarea problemelor serviciilor consulare pentru cetățenii ruși care locuiesc în Transnistria în contextul circumstanțelor complicate asociate pandemiei. În cadrul întâlnirii, a fost discutat subiectul de asistență acordată cetățenilor ruși și compatrioților care locuiesc în Transnistria.

Ca parte a vizitei la Consiliul Federației al Adunării Federale a Rusiei, a avut loc o întâlnire cu un membru al Comisiei pentru legislație constituțională și construirea statului, Alexei Pușkov. În cadrul ședinței, a fost discutată în detaliu situația actuală din procesul de negociere. Problemele situației regionale generale, precum și amenințările existente la operațiunea de menținere a păcii de pe Nistru au fost discutate separat.

Vadim Krasnoselskiy, în timpul vizitei sale la Moscova, a încercat să stabilească contacte regulate de lucru și schimburi sistematice de opinii cu toate departamentele Federației Ruse. În timpul fiecărei întâlniri, Vadim Krasnoselskiy prezenta „atuul” său incontestabil cu privire la declarația lui Maia Sandu privind revizuirea misiunii de menținere a păcii de pe Nistru și acest lucru i-a făcut pe reprezentanții ruși să își declare dorința de a ajuta Transnistria să păstreze prezența rusă în regiune.

Totuși, să ne amintim că, înainte de înfrângerea lui Igor Dodon la alegeri, atitudinea Rusiei față de Transnistria nu era atât de favorabilă. Este suficient să ne amintim de articolul din 20 aprilie 2020 din „Regnum”, unde Andrei Marchukov, cercetător principal al Institutului de Istorie Rusă al Academiei de Științe din Rusia, prezintă că este dificil să se spună de ce s-a ghidat Moscova atunci când a decis să aloce un împrumut de 200 de milioane de euro Chișinăului, deoarece această măsură este discordantă cu interesele naționale ale Rusiei. La 17 aprilie, la Moscova, Ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Andrei Neguța, a semnat un acord cu conducerea Ministerului Finanțelor a Rusiei privind alocarea primei tranșe a împrumutului rus către Chișinău. Potrivit expertului Andrei Marchukov, Rusia sprijină astfel statul care urmează o politică ostilă față de Republica Moldovenească Nistreană independentă, care și-a declarat în repetate rânduri orientarea spre Rusia și a cărei populație și-a exprimat de două ori dorința de a se alătura Federației Ruse printr-un referendum. „Sprijinul pentru regimul de la Chișinău în acest context pare complet ilogic din punctul de vedere al intereselor Rusiei și al adunării acelor părți ale teritoriului post-sovietic care doresc integrarea și reunificarea cu Rusia. Însă, daca privim din alt punct de vedere, al integrării Moldovei și includerii teritoriului Transnistriei în ea și menținând astfel puterea care este acum la Chișinău, atunci această măsură nu mai pare atât de ciudată. Dar, dacă este așa, dacă Kremlinul mizează pe anexarea Transnistriei la Moldova, pe eliminarea independenței republicii și subordonarea acesteia față de conducerea de la Chișinău, atunci aceasta este un semnal foarte alarmant. Aceasta este o măsură absolut dezastruoasă atât pentru Transnistria, cât și pentru poziția Rusiei în această regiune a Dunării”, consideră Andrei Marchukov. În consecință, acest împrumut nu a fost alocat Moldovei, dar despre îngrijorarea cu privire la sprijinul Rusiei pentru Chișinău, nu pentru Tiraspol, a cercetătorului principal de la Institutul de Istorie Rusă a Academiei de Științe din Rusia, Andrei Marchukov, ne face să ne punem pe gânduri.

Una dintre întâlnirile importante și semnificative pentru Vadim Krasnoselskiy, în decembrie 2020, a fost cea de la Administrația Prezidențială a Rusiei cu Dmitriy Kozak, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse. Interlocutorii au discutat în mod substanțial o gamă largă de probleme, inclusiv factorii actuali și noile tendințe în dezvoltarea situației regionale generale. O atenție specială a fost acordată analizei stării actuale a procesului de negociere. Ca parte a conversației, au fost discutate în detaliu problemele sprijinului consular, social și umanitar pentru compatrioții ruși din Transnistria. De asemenea, a fost făcut un schimb de opinii cu privire la dezvoltarea comerțului bilateral și a cooperării economice în cele mai promițătoare domenii. La sfârșitul reuniunii, părțile și-au schimbat propria viziune asupra planurilor de cooperare pentru anul viitor, fiind de acord să continue interacțiunea dinamică și semnificativă.

Se pare că sprijinul umanitar și socio-economic promis lui Igor Dodon de către Dmitriy Kozak nu va mai fi implementat în totalitate, iar fondurile vor fi redirecționate către Transnistria.

De asemenea, Vadim Krasnoselskiy a vorbit la Moscova cu deputații Dumei de Stat din Federația Rusă. Interlocutorii lui Vadim Krasnoselskiy au fost deputații Artem Turov, Sergey Chizhov și Umahan Umahanov. Aceștia au discutat aspecte privind asigurarea compatrioților ruși care trăiesc în Transnistria cu sprijin social și umanitar divers, simplificarea mecanismului de acordare a cetățeniei ruse transnistrenilor, optimizarea serviciilor consulare, posibilitatea utilizării capitalului de maternitate și asigurarea medicală pe teritoriul Transnistriei. Participanții la întâlnire au discutat parametrii de interacțiune pentru anul următor, au prezentat planurile și modalitățile de implementare a acestora.

Duma de Stat și Consiliul Federației sunt platforme publice importante pentru Transnistria. Vadim Krasnoselskiy s-a întâlnit cu șeful fracțiunii „Rusia Unită”, Sergey Neverov, care este atent la tot ceea ce ține de Transnistria, unde trăiesc sute de mii de compatrioți – atât cei care au cetățenia rusă, cât și cei care nu o au din motive obiective. Interlocutorii au discutat subiecte de actualitate ale interacțiunii ruso-transnistrene, despre activitatea formatului „5 + 2”, stagnarea negocierilor, importanța participării ruse la negocieri și menținerea păcii.

Președintele Transnistriei a discutat și cu politicianul rus Konstantin Kosachev. Șeful statului transnistrean a mulțumit conducerii Consiliului Federației pentru organizarea vizitei senatorilor ca observatori la alegerile parlamentare desfășurate pe 29 noiembrie în Transnistria. În cadrul ședinței, Konstantin Kosachev a menționat că situația geopolitică din ajunul anului 2021 este favorabilă unei interacțiuni mai strânse cu partea transnistreană. Acest lucru se datorează probabil înfrângerii lui Igor Dodon la alegerile din Republica Moldova.

Deja, în știrile din decembrie despre Transnistria, au început să fie vizibile titlurile că Rusia, cu o întârziere de aproape un an, a transferat banii administrației de la Tiraspol, pentru ajutorul umanitar pensionarilor din Transnistria. Din 2008, Rusia plătește fiecărui pensionar transnistrean un supliment lunar de pensie de 150 de ruble, care este echivalentul a aproximativ 8 dolari. Era planificat ca transferurile să aibă loc lunar, dar anul acesta Rusia a făcut ultimul transfer în ianuarie, când a acoperit datoria pentru a doua jumătate a anului 2019. În iulie, administrația de la Tiraspol a anunțat că banii vor sosi în curând, dar acest lucru nu s-a întâmplat atunci. Acum Rusia a decis să sprijine prompt pensionarii transnistreni, deși populația nu va înțelege că acestea sunt probleme politice, nu o dorință reală de a sprijini pensionarii.

Pe 16 decembrie, Centrul Rus al Fundației „Russkiy Mir/Lumea Rusă” a găzduit o reuniune online a Consiliului de administrație în cadrul programului „Bursa primarului de Moscova”, unde reprezentanții Departamentului pentru relații economice și internaționale ale orașului Moscova, Casa Compatrioților din Moscova, Ambasada Rusiei și Rossotrudnichestvo din Republica Moldova au selectat deținătorii bursei studențești pentru 11 persoane.

Autoritățile transnistrene solicită Moscovei să simplifice procedura de eliberare a pașapoartelor rusești. Ideea constă în faptul ca pașapoartele ruse să fie eliberate tuturor, inclusiv celor care au cetățenia altor țări, la fața locului, fără a pleca în Rusia. Transnistria speră că procedura va fi rezolvat conform modelului din Donbass. Leonid Kalașnikov, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri cu CSI, este de asemenea încrezător că „schema Donbass” ar trebui aplicată și cetățenilor transnistreni, dar fără a fi nevoie să călătorească în Rusia pentru a completa toate documentele. El a spus că în urmă cu câteva luni a făcut o propunere în această privință administrației prezidențiale și Ministerului de Externe. Potrivit lui Kalashnikov, se propune simplificarea obținerii cetățeniei ruse pentru locuitorii Transnistriei.

Locuitorii din Transnistria pot obține pașapoarte ale Federației Ruse la punctul mobil al serviciilor consulare rusești care funcționează la Tiraspol (autoritățile moldovenești nu au fost de acord să deschidă un consulat rus cu drepturi depline în Transnistria), prin care rezidenții locali pot să solicite cetățenia rusă. Numai acei rezidenți ai Transnistriei care nu sunt cetățeni ai altei țări pot să solicite cetățenia rusă. Între timp, în Transnistria, ale cărui documente interne, inclusiv pașapoarte, nu sunt recunoscute de nimeni, obținerea pașapoartelor moldovenești și ucrainene este o practică normală. Acest lucru oferă transnistrenilor posibilitatea de a călători în străinătate, dar închide perspectiva obținerii cetățeniei ruse, dacă solicitantul nu a renunțat la cea existentă.

Iată ce spune Vadim Krasnoselskiy însuși despre vizita sa victorioasă la Moscova după câțiva ani de lipsă de atenție din partea Federației Ruse. De asemenea, un indicator al unei atitudini speciale față de Vadim Krasnoselskiy este faptul că a fost intervievat de „Parlamentskaya Gazeta” – publicația oficială a Adunării Federale a Federației Ruse. Jurnalistul ziarului a subliniat că Igor Dodon, a spus că, după ce va părăsi postul de șef al statului, va merge la Moscova pentru a discuta despre dezvoltarea în continuare a relațiilor dintre cele două țări. El numai se pregătește, iar Vadim Krasnoselskiy este deja la Moscova. Se pare că ministerul de externe al Transnistriei a lucrat mai rapid decât echipa lui Igor Dodon. Analizând întâlnirile lui Vadim Krasnoselskiy, putem spune că recepțiile au fost „calde”, ceea ce înseamnă că atenția Moscovei a revenit asupra problemelor presante din Transnistria. Mai mult, în decembrie 2021 vor avea loc alegeri pentru președintele Transnistriei, unde, potrivit Rusiei, ar trebui să câștige un susținător al Rusiei.

La întâlnirile de la Moscova, Vadim Krasnoselskiy a stabilit sarcina de a transmite informații relevante reprezentanților diferitelor sfere, agențiilor guvernamentale din Rusia. În acest sens, întâlnirile din Duma de Stat și Consiliul Federației au o importanță deosebită. Senatorii, parlamentarii, legislatorii sunt aleși reprezentanți ai oamenilor care sunt în contact direct cu cetățenii și liderii, ale căror decizii determină modul în care evenimentele se vor dezvolta în viitor.

Aș dori să aduc răspunsul la întrebarea jurnalistului din interviul liderului Transnistriei Vadim Krasnoselskiy pentru „Parlamentskaya Gazeta”:

„Întrebare: Configurarea relațiilor moldo-ruse după alegerile prezidențiale din Moldova se poate schimba. În special, președintele ales, Maia Sandu, a declarat deja că Grupul Operativ al Trupelor Ruse ar trebui să fie retras de pe teritoriul Transnistriei, iar pacificatorii ruși ar trebui înlocuiți de observatori civili ai OSCE. Rusia urmărește alarmant cum se vor dezvolta alte evenimente privind soluționarea pașnică a conflictului …

Krasnoselkiy: Da, subiectul menținerii păcii este foarte relevant. Acesta îngrijorează atât pe transnistreni, cât și pe ruși. Acest lucru poate fi auzit din declarațiile oficialilor și se simte în comunicarea personală. La nici una dintre întâlnirile din cadrul vizitei mele actuale, soarta forțelor de menținere a păcii ruse care protejează pacea și liniștea transnistrenilor nu a fost ignorată. Și acesta nu este un interes inactiv, acesta este subiectul zilei. Ținând cont de faptul că conflictul dintre Moldova și Transnistria a rămas nerezolvat de 30 de ani, iar negocierile în sine sunt în stagnare, în etapa actuală nu există condiții prealabile și temeiuri juridice pentru așa-numita reformatare a misiunii de menținere a păcii. … Forțele de menținere a păcii sunt cele care creează condițiile pentru un dialog pașnic între Tiraspol și Chișinău, care se desfășoară la diferite niveluri și în diferite formate, așa că, aproape nimeni nu va saluta distrugerea acestui sistem de stabilitate, care este extrem de important nu numai pentru Transnistria, ci și pentru mediatorii și observatorii internaționali”.

Acest mesaj al lui Vadim Krasnoselskiy convinge că declarația lui Maia Sandu joacă în favoarea liderului Transnistriei, iar dacă pe viitor acesta va juca bine cartea sa, vor avea loc noi tranșe financiare și ajutoare umanitare de orientare socio-economică pentru Transnistria.

Timp de 30 de ani, conflictul transnistrean, în care nu există confruntări etnice sau religioase, rămâne nerezolvat, în primul rând datorită participării părții ruse, Rusia având interese strategice în Transnistria. Programul său „minim” este de a crea o enclavă sub controlul său, precum Kaliningrad, iar programul „maxim” este de a se asigura că Tiraspolul obține numărul de locuri în parlamentul moldovean necesar unui veto și este capabil să pună în aplicare instrucțiunile Kremlinului.

Pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, puteți găsi următorul mesaj, care explică poziția oficială a Rusiei: „… Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei confirmă invariabilitatea poziției ruse, care rezultă în mod constant din recunoașterea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, respectând totodată principiul neutralității consacrat în constituția sa. Pe această bază suntem în favoarea acordului unei soluții politice acceptabile reciproc pe termen lung, care să asigure statutul special garantat al Transnistriei ca parte a statului moldovenesc”.

Însă, situația a fost înghețată de 30 de ani. Atâta timp cât există soldați ruși și depozite de muniție în regiune, sprijinul Rusiei pentru Transnistria va fi enorm și nu numai în termeni financiari. Rusia a susținut întotdeauna Transnistria financiar, în timpul președinției lui Igor Dodon a obținut mai puține, dar Vadim Krasnoselskiy își pune mari speranțe pentru o nouă perioadă de strânsă cooperare cu toate structurile din Rusia.

Situația din Transnistria seamănă cu comportamentul Rusiei în alte regiuni ale spațiului post-sovietic, de exemplu, în Osetia de Sud și Abhazia. În cazul în care Moscova asigură un fel de monopol asupra soluționării pașnice a conflictelor din fostele republici ale URSS și, în cele din urmă – stabilirea unor sfere de influență acolo.

Să nu uităm de rolul Statelor Unite ale Americii, care va încerca să alunge Rusia din regiune în timpul domniei lui Maia Sandu. Povestea se desfășoară în spirală, s-a auzit încă o dată despre problemele Transnistriei în Rusia și a fost promis sprijin. Acest sprijin permite Transnistriei să reziste presiunilor din Moldova sau Ucraina. Transnistria se așteaptă ca, în viitorul apropiat, Ucraina din nou, la cererea Chișinăului, să înceteze să tranziteze mărfurile transnistrene și să caute alte tipuri de obstacole. Ucraina este o țară garant în negocierile privind soluționarea conflictului transnistrean. Aproximativ 100 de mii de cetățeni ucraineni locuiesc în regiune. Rămâne doar să prezicem cum se vor dezvolta evenimentele în 2021, dar faptul că acestea vor fi active este sigur.

 

 

Уже несколько лет не мог похвастаться Вадим Красносельский теплыми приемами егов Российской Федерации. В период, когда Президентом в Молдове был Игорь Додон все контакты в России строились с Кишиневом, а информации о том, что Приднестровские делегации посещают кабинеты Москвы, отсутствовала. В течении нескольких лет такой ситуации, когда приднестровские лидеры почти не выезжали в Россию, у многих экспертов складывалосьмнение,что в ближайшее будущем Кремль будет способствовать объединению Приднестровья к Молдове, что бы укрепить внутренние позиции в Республике Игоря Додона. Но с победой Майи Санду многие в органах власти Приднестровья вздохнули с облегчением и «побежали» за помощью в Москву.

Так 14 декабря 2020 года с рабочим визитом в российскую столицу прибыл Вадим Красносельский, где министерство иностранных дел Приднестровья ему запланировало ряд встреч с представителями Госдумы, Совета Федерации, МИД РФ и другими ведомствами России. На фоне последних лет данные встречи были для Вадима Красносельского очень важными и долгожданными. Одной из первых встреч была с заместителем председателя Комитета Совета Федерации по международным делам Фаритом Мухаметшиным, который с 2012 по 2018 годы возглавлял Посольство РФ в РМ и хорошо знаком с ситуацией. На официальном сайте Президента Приднестровья написали, что собеседники обсудили нынешнее положение дел в Приднестровье и вокруг Приднестровья в свете актуальных тенденций, уделив особое внимание переговорному процессу. Вадим Красносельский подчеркнул принципиальную нацеленность Приднестровья на конструктивный диалог с Молдовой с целью скорейшего решения в интересах людей социально-экономических и гуманитарных проблем. Он также отметил, что необходимым условием позитивной динамики в диалоге является исполнение Кишиневом всех ранее достигнутых договорённостей. Участники встречи обсудили состояние миротворческой операции и способы поддержки этого уникального в своей эффективности механизма. Говорили также на темы двусторонней российско-приднестровской повестки, в которую включен широкий спектр вопросов различной направленности.

Рассмотрим и другие встречи Вадима Красносельского, но нужно отметить, что в СМИ нет громких заявлений Вадима Красносельского, который бы привез хорошие новости для населения, проживающего на левом берегу Днестра. Анализируя данную поездку, можно увидеть много общих фраз, что может говорить о выжидающей пока позиции России по активной гуманитарной и иной помощи Приднестровскому региону.

15 декабря в Доме приемов МИД России состоялась встреча Вадима Красносельского с заместителем Министра иностранных дел Российской Федерации Александром Панкиным и Директором второго департамента стран СНГ МИД РФ Алексей Полищуком и его заместителем Александром Кондаковым. Вадим Красносельский поблагодарил российскую сторону за системную поддержку Приднестровья и прилагаемые усилия в сфере обеспечения безопасности и миротворческой деятельности. Одной из главных тем общения стала текущая ситуация в переговорном процессе между Приднестровьем и Республикой Молдова. Была выражена обоюдная озабоченность продолжающейся стагнацией диалога сторон, связанной с существенным падением его динамики и результативности на всех уровнях. На встрече уделили большое внимание аспектам функционирования миротворческой операции на Днестре. В этом контексте стороны отметили безусловную эффективность миссии, высказавшись в поддержку существующего миротворческого механизма и его стабильной беспрепятственной работы.Важной темой встречи стало обсуждение вопросов консульского обслуживания проживающих в Приднестровье граждан России в контексте осложняющих обстоятельств, связанных с пандемией. В ходе встречи говорили о помощи российским гражданам и соотечественникам, проживающим в Приднестровье.

В рамках визита в Совете Федерации Федерального Собрания России состоялась встреча с членом Комитета по конституционному законодательству и государственному строительству Алексеем Пушковым. В ходе встречи подробно обсудили сложившуюся ситуацию в переговорном процессе по молдо-приднестровскому урегулированию. Отдельно были затронуты вопросы общерегиональной обстановки, а также существующие угрозы миротворческой операции на Днестре.

Вадим Красносельский в рамках визита в Москву добивался налаживанию регулярных рабочих контактов и обмену мнениями систематическому со всеми ведомствами РФ. В ходе каждой встречи Вадим Красносельский доставал бесспорный «козырь» о выступлении Майи Санду с заявлением о пересмотре Миротворческой миссии на Днестре и это заставляло представителей России заявлять о желании помогать Приднестровью для сохранения Российского присутствия в регионе.

Хотя вспомним, что до поражения Игоря Додона на выборах, отношение России к Приднестровью было не таким благосклонных. Достаточно вспомнить статью 20 апреля 2020 года в «Регнум», где старший научный сотрудник Института российской истории РАН Андрей Марчуков заявляет, что сложно сказать, чем руководствовалась официальная Москва, принимая решение о выделении кредита в размере 200 млн евро Кишиневу, так как эта мера диссонирует с национальными интересами России. 17 апреля в Москве посол Молдавии в России Андрей Негуца подписал с руководством министерства финансов РФ соглашение о выделении Кишиневу первого транша российского кредита.  По словам эксперта Андрея Марчукова, Россия тем самым поддерживает государство, проводящее враждебную политику по отношению к независимой Приднестровской Молдавской Республике, которая не раз заявляла о своей ориентации на Россию и население которой дважды выражало путём референдума своё желание вступить в состав РФ.  «Поддержка кишиневского режима в данном контексте выглядит совершенно нелогично с точки зрения интересов России и собирания тех частей постсоветской территории, которые желают интеграции и воссоединения с Россией. Если же исходить из точки зрения собирания Молдавии и включения в нее территории Приднестровья и таким образом поддержания той власти, которая находится сейчас в Кишиневе, то тогда эта мера уже не выглядит такой странной. Но если это так, если в Кремле ставят на присоединение Приднестровья к Молдавии, на ликвидацию независимости республики и ее подчинение к кишиневскому руководству, то это очень тревожный сигнал. Это абсолютно губительная мера и для Приднестровья, и для положения России в этом Придунайском регионе», — полагает Андрей Марчуков. По итогу данный кредит не был выделен Молдове, но озабоченность поддержкой Россией Кишинева, а не Тирасполя старшого научного сотрудника Института российской истории РАН Андрей Марчуков заставляет задуматься.

Одной из важных и значимых встреч для Вадима Красносельского в декабре 2020 года была в Администрации Президента России с Заместителем Руководителя Администрации Президента Российской Федерации Дмитрием Козаком. Собеседники предметно обсудили широкий круг вопросов, включая актуальные факторы и новые тенденции в развитии общерегиональной обстановки. Отдельное внимание было уделено анализу текущего состояния переговорного процесса. В рамках общения детально обсудили вопросы консульской и социально-гуманитарной поддержки российских соотечественников в Приднестровье.Также состоялся обмен мнениями в отношении развития двустороннего торгово-экономического сотрудничества по наиболее перспективным направлениям.В завершение встречи стороны обменялись собственным видением планов сотрудничества на будущий год, условившись продолжать динамичное и содержательное взаимодействие.

Получается, что гуманитарная, социально-экономическая поддержка Дмитрием Козаком Игоря Додона не будет уже осуществляться в полной мере, а средства будут перенаправлены для Приднестровья.

Так же Вадим Красносельский попал в Москве к депутатам Государственной Думы РФ. Собеседники Вадима Красносельского стали депутаты Артем Туров, Сергей Чижов и Умахан Умаханов. Обсуждали вопросы оказания российским соотечественникам, проживающим в Приднестровье, разноплановой социально-гуманитарной поддержки, упрощения механизма предоставления приднестровцам гражданства РФ, оптимизации консульского обслуживания, возможности использования материнского капитала и медицинского страхования на территории Приднестровья. Участники встречи обсудили параметры взаимодействия на предстоящий год, наметили планы и пути их реализации.

Госдума и Совет Федерации — важные публичные площадки для Приднестровья. Вадим Красносельский встретился с руководителем фракции «Единая Россия» Сергеем Неверовым, который с вниманием относится ко всему, что имеет отношение к Приднестровью, в котором проживают сотни тысяч соотечественников – как обладающих российским гражданством, так и не имеющих в силу объективных причин такового. Обсудили актуальные вопросы приднестровско-российского взаимодействия, говорили о работе формата «5+2» – стагнации переговоров, значимости российского участия, миротворчестве.

Президент Приднестровья пообщался и с российским политическим деятелем Константином Косачевым. Глава приднестровского государства поблагодарил руководство Совета Федерации за организацию визита сенаторов в качестве наблюдателей на прошедшие 29 ноября парламентские выборы в Приднестровье. В ходе встречи Константин Косачев отметил, что геополитическая обстановка накануне 2021 года располагает к более тесному взаимодействию с приднестровской стороной. Наверное, это связано и с поражением на выборах в РМ Игоря Додона.

Уже в декабрьских новостях Приднестровья стали видны заголовки, что Россия с опозданием почти на год передала администрации Тирасполя деньги, которые она предоставляет в качестве гуманитарной помощи пенсионерам в Приднестровье. С 2008 года Россия выплачивает каждому приднестровскому пенсионеру ежемесячную надбавку к пенсии в размере 150 рублей, что эквивалентно примерно 8 долларам США. Планировалось, что переводы будут происходить ежемесячно, но в этом году Россия в последний раз осуществила перевод в январе, когда покрыла задолженность за вторую половину 2019 года. Еще в июле администрация Тирасполя сообщила, что деньги скоро поступят, но этого тогда не произошло.  А сейчас Россия решила оперативно поддержать приднестровских пенсионеров, правда население не поймет, что это вопросы политики, а не реального желание поддержать пенсионеров.

16 декабря в Русском центре фонда «Русский мир» состоялось онлайн-заседание Попечительского совета в рамках программы «Стипендия мэра Москвы», где представители Департамента внешнеэкономических и международных связей города Москвы, Московского Дома соотечественника, Посольства РФ и Россотрудничества в Республике Молдова отобрали обладателей студенческой стипендии в количестве 11 человек.

Власти Приднестровья призывают Москву упростить процедуру выдачи российских паспортов. Идея заключается в том, чтобы российские паспорта всем желающим, в том числе имеющим гражданство других стран, выдавали на месте, без выезда в Россию. В Приднестровье надеются, что она будет решена по модели Донбасс.Леонид Калашников, глава комитета Госдумы по делам СНГ, также уверен, что «донбасская схема» должна применяться и к приднестровским гражданам, но без необходимости выезжать в Россию для оформления всех документов. Он сообщил, что несколько месяцев назад внес предложение по этому поводу в администрацию президента и МИД. По словам Калашникова, для жителей Приднестровья предлагается упростить получение российского гражданства.

Жители Приднестровья могут получать паспорта из Российской Федерации – в Тирасполе действует мобильный пункт консульских служб России (власти Молдовы не согласились открыть полноценное консульство России в Приднестровье), через который местные жители могут подавать документы на получение российского гражданства. Оформить ее могут только те жители Приднестровья, которые не являются гражданами другой страны. Между тем, в Приднестровье, чьи внутренние документы, в том числе паспорта, никем не признаются, получение молдавских и украинских паспортов – нормальная практика. Это дает приднестровцам возможность выезжать за границу, но закрывает перспективу получения российского гражданства, если заявитель не отказался от имеющегося.

Вот, что сам Вадим Красносельский говорит о своем победоносном визите в Москву после нескольких лет отсутствия к нему внимания в РФ. Так же показателем особого отношения к Вадиму Красносельскому является, что у него взяла интервью «Парламентской газете» – это официального издания Федерального Собрания РФ. Где журналист газеты особо подчеркнул, что действующий президент Молдовы Игорь Додон заявил, что после ухода с поста главы государства отправится в Москву, чтобы обсудить дальнейшее развитие отношений между двумя странами. Он пока только собирается, а Вадим Красносельский — уже в Москве. Получается тут МИД Приднестровья сработал на опережение, чем команда Игоря Додона. Анализируя встречи Вадима Красносельского можно сказать, что приемы были «теплыми», что означает возвращение внимание Москву к насущным вопросам Приднестровья. Тем более, что в декабре 2021 года пройдут выборы Президента Приднестровья, где должен по мнению России победить сторонник России.

На встречах в Москве Вадим Красносельский ставил задачу, чтобы донести актуальную информацию до представителей разных сфер, государственных органов в России. Встречи в Госдуме и Совете Федерации в этом смысле имеют особое значение. Сенаторы, парламентарии, законодатели –  народные избранники, которые напрямую контактируют с гражданами и руководителями, от решений которых зависит, как будут развиваться события в дальнейшем.

Хочется привезти из интервью лидера Приднестровья Вадима Красносельского «Парламентской газете» ответ на вопрос журналиста:

«Вопрос: Конфигурация молдо-российских отношений после выборов президента в Молдове может измениться. В частности, избранный президент Майя Санду уже заявила, что с территории Приднестровья должна быть выведена Оперативная группа российских войск, российские миротворцы должны быть заменены на гражданских наблюдателей ОБСЕ. В России с тревогой наблюдают, как будут развиваться дальнейшие события по мирному урегулированию конфликта…

В.Красноселький: Да, тема миротворчества очень актуальна. Она волнует как приднестровцев, так и россиян. Это слышно из заявлений и высказываний должностных лиц, чувствуется и при личном общении. Ни на одной из встреч в рамках моего нынешнего визита судьба российских миротворцев, оберегающих мир и покой приднестровцев, не осталась без внимания. И это не праздный интерес, это злоба дня.С учётом того, что конфликт между Молдовой и Приднестровьем на протяжении 30 лет остаётся неурегулированным, а сами переговоры пребывают в стагнации, на текущем этапе не существует никаких предпосылок и юридических оснований для так называемого переформатирования миротворческой миссии. Именно миротворцы создают условия для ведения мирного диалога между Тирасполем и Кишиневом, который ведётся на разных уровнях и в различных форматах, поэтому вряд ли кто-то будет приветствовать разрушение этой исключительно важной не только для Приднестровья, но и для международных посредников и наблюдателей системы стабильности.»

Данный посыл Вадима Красносельского убеждает в том, что выступление с заявлением Майи Санду играет в пользу лидеру Приднестровья В. Красносельскому и при дальнейшей его грамотной политики, то в ближайшее время в Приднестровье прейдут новые финансовые транши и гуманитарные грузы социально-экономической направленности.

На протяжении 30 лет приднестровский конфликт, в котором нет ни этнической, ни религиозной подоплеки, остается неразрешенным, прежде всего из-за участия российской стороны.У России в Приднестровье есть стратегические интересы. Ее программа “минимум” состоит в создании подконтрольного ей анклава, наподобие Калининграда, а программа “максимум” заключается в достижении того, чтобы Тирасполь получил необходимое для вето количество мест в молдавском парламенте и смог имплементировать поручения Кремля.
На официальном сайте Министерства иностранных дел РФ можно найти следующее сообщение, где объясняется официальная позиция России: «…МИД России подтверждает неизменность российской позиции, которая последовательно исходит из признания суверенитета и территориальной целостности Республики Молдова при уважении закрепленного в ее конституции принципа нейтралитета. Именно на этой основе мы выступаем за согласование долгосрочного взаимоприемлемого политического урегулирования, которое обеспечит гарантированный особый статус Приднестровья в составе Молдавского государства».

Но уже 30 лет ситуация находится в замороженном состоянии. Пока в регионе будут находиться российские солдаты и склады боеприпасов, поддержка Приднестровья со стороны России будет огромная и не только в финансовом плане. Россия финансово поддерживает Приднестровье всегда, в период Президентства Игоря Додона доставалось меньше, но надежды на новый период тесного сотрудничества со всеми структурами в России Вадим Красносельский возлагает большие.

Ситуация в Приднестровье напоминает поведение России и в других регионах постсоветского пространства, например, в Южной Осетии и Абхазии. Где Москва закрепляет за собой своеобразную монополию на мирное урегулирование конфликтов в бывших республиках СССР, а в конечном итоге – установление там сфер влияния.

Не будем забывать и о роли Соединенных Штатов Америки, которые постараются во время правления Майи Санду вытеснить Россию из региона. История идет по спирали, в очередной раз о проблемах Приднестровья услышали в России и пообещали поддержку. Российская поддержка позволяет Приднестровью противостоять давлению со стороны Молдовы или Украины. В Приднестровье ожидают, что в ближайшее время Украина опять по просьбе Кишинева перестанет пропускать приднестровские товары и чинить другого вида препятствия. Украина является страной-гарантом в переговорах по урегулированию приднестровского конфликта, в регионе проживает около 100 тысяч украинских граждан.

Как будут развиваться события в 2021 году остается только прогнозировать, но то что они будут насыщенными это точно.