Nikolai Serpukhov: Sistemul de condamnare din Transnistria necesită mai multă transparență / Система вынесения наказаний в Приднестровье требует большей прозрачности

În Transnistria pe parcursul a 30 de ani a fost dezvoltat propriul sistem judiciar, a cărui activitate este reglementată de legislația locală. Justiția în Transnistria este realizată numai de către instanță. Sistemul judiciar este independent și funcționează aparte de ramura legislativă și executivă. Puterea judecătorească este exercitată de către instanțe prin procedurile constituționale, civile, administrative, penale și de arbitraj pe baza documentelor normative ale Transnistriei, elaborate de Sovietul Suprem și adoptate de președintele Transnistriei. Prin actele legislative garantate, instanțele judecătorești sunt chemate să protejeze Transnistria împotriva afectării ilegale asupra drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unei persoane și ale cetățenilor, ale asociațiilor publice, ale sistemului constituțional, ale intereselor de stat și publice și ale drepturilor persoanelor juridice, indiferent de dreptul de proprietate.

Instanțele din Transnistria includ: a) Curtea Constituțională; b) organele judiciare care alcătuiesc sistemul instanțelor de jurisdicție generală: Instanța/Curtea Supremă, instanțele judecătorești orășenești (raionale), precum și judecătorii de pace care sunt judecători de jurisdicție generală; c) Curtea de arbitraj.

Curtea Constituțională din Transnistria este formată din 6 judecători, unde președintele, Sovietul Suprem și Congresul Judecătorilor numesc câte doi judecători ai Curții Constituționale. Curtea Constituțională, în ceea ce privește exercitarea controlului constituțional, soluționează cazurile de constituționalitate a: – legilor, precum și a actelor juridice adoptate de Sovietul Suprem; – actelor juridice ale președintelui Transnistriei, ministerelor, departamentelor și altor organe ale puterii de stat, a guvernării locale, inclusiv cu privire la necesitatea soluționării litigiilor privind competența dintre organele diferitelor ramuri ale puterii de stat; – tratatelor internaționale; – activității organelor alese și ale funcționarilor administrației locale cu privire la deciziile și actele juridice adoptate de acestea. Curtea Constituțională, în ceea ce privește exercitarea controlului constituțional, face concluzii: – privind constituționalitatea tratatelor internaționale semnate înainte de ratificarea sau aprobarea lor; – despre contradicția dreptului transnistrean cu principiile și normele de drept internațional general recunoscute, regulile tratatului internațional ratificat și în alte cazuri. Curtea Constituțională, cu privire la plângerile de încălcare a drepturilor constituționale și a libertăților cetățenilor, la cererea instanțelor, verifică conformitatea legii aplicate sau care trebuie aplicată într-un caz particular cu Constituția, prelucrează plângerile cetățenilor cu privire la încălcarea drepturilor și libertăților umane și civile care au apărut ca urmare a aplicării legii, a actului normativ. Curtea Constituțională decide exclusiv chestiuni de drept. Actele sau dispozițiile individuale recunoscute ca fiind neconstituționale își pierd puterea pe baza unei decizii a Curții Constituționale. Practica legii recunoscută drept neconstituțională este supusă încetării.

Aș dori să atrag atenția asupra importanței competențelor Curții Constituționale din Transnistria, însă astăzi activitatea sa este foarte scăzută, populația nu vede și nu știe despre activitățile Curții Constituționale, se crede că această structură este nominală și nu joacă un rol mare. Acest organism ar putea juca un rol mai important în protejarea drepturilor și libertăților locuitorilor din Transnistria. Dacă studiați site-ul web al Curții Constituționale din Transnistria, ultimele acțiuni ale acestora au fost în februarie 2020, unde instanța nu a acceptat apelul fostului președinte al Transnistriei, E.V. Șevchuk. (Http://www.kspmr.idknet.com/news.php).

Dacă vom analiza activitatea Curții de Arbitraj din Transnistria, atunci vom observa o imagine diferită. Șeful este fostul președinte al Baroului și membru al CEC din Transnistria, Alexandr Kiyko. În 2019, 902 de cereri au fost înaintate spre examinare către Curtea de Arbitraj, 553 dintre aceste cerințe au fost declarate pe deplin satisfăcute, 26 parțial, iar numărul refuzurilor de a accepta cererea în această perioadă  a crescut. Vorbind despre volumul de muncă al judecătorilor, acesta a însumat 11 cazuri pentru judecătorii primei instanțe și 8 cazuri pentru judecătorii instanței de casare. Este important ca Curtea de Arbitraj să fie pentru antreprenori nu numai un arbitru, ci și un apărător al intereselor lor.

Curtea Supremă este în prezent reprezentată de 18 judecători. 8 dintre ei sunt membri ai Colegiului judiciar pentru cauze civile (cu un număr de 14 judecători în total). Sarcina este de 124 cazuri pe an. În instanțele de jurisdicție generală sarcina este de – 313,6 cazuri pentru un judecător. Dacă vom compara sarcina cazurilor după oraș și raion, cele mai multe – 379 de cazuri sunt înregistrate în instanța din Rîbnița, cel mai mic număr (214 cazuri) sunt înregistrate în Camenca. În total, 18.819 de cazuri civile au fost pendinte în ultimul an. 17.468 de cazuri au fost rezolvate. Unul din trei cazuri din totalul de 16.365 de decizii din Transnistria este luată de Tribunalul orășenesc din Tiraspol. Aproape jumătate din cazurile civile luate în considerare de instanțe sunt legate de sustragerea de taxe pentru locuințe și utilități, 11% – pentru încasarea plăților obligatorii, 15% – litigiile apărute pe baza relațiilor de căsătorie și familie. O sarcină importantă pentru judecători este asociată cu necesitatea de a efectua o cantitate mare de lucrări administrativ-tehnice.

Activitățile Colegiului judiciar pentru cauze penale al Curții Supreme a Transnistriei au fost descrise de șeful său Olga Kapinus. Potrivit acesteia, Colegiul are un total de 69% de angajați și este format din 9 judecători. Pe parcursul anului, au fost luate în considerare 1.026 de cazuri. În primă instanță, 10 condamnări au fost pronunțate împotriva a 12 persoane, dintre care 11 au fost condamnate la închisoare. Instanțele orașelor și raioanelor au examinat 1.264 de cazuri, 55% (688 cazuri) – într-o ordine specială. În total, 1.413 de persoane au fost condamnate sub un verdict de vinovăție. 8 inculpați au fost achitați. 616 cetățeni au fost condamnați la închisoare (27 dintre ei sunt minori), 205 la muncă obligatorie, 45 la corecție, 179 persoane au fost amendate, 384 persoane au fost închiși condiționat sau condamnați la alte măsuri punitive. 5.151 de cazuri au fost examinate de instanțele raionale și orășenești pe baza materialelor de control judiciar și a problemelor legate de executarea pedepselor. 6,8% din acestea au participat la audierea de casare. În 2019, 932 de șoferi au fost supuși răspunderii administrative pentru conducerea în timp ce erau în stare de ebrietate, iar 62 de șoferi au fost supuși la răspundere penală. Potrivit judecătorilor, ar trebui păstrată poziția juridică rigidă a statului în legătură cu aceste infracțiuni.

Vorbind despre condițiile în care funcționează judecătorii și angajații Curții Supreme, starea clădirilor și a spațiilor nu îndeplinește cerințele, iar logistica comunității judiciare nu este satisfăcătoare. Analizând informațiile din sursele oficiale cu privire la activitățile Colegiului cauzelor penale, este necesar să se identifice problema atunci când detenția unui cetățean în faza de anchetă preliminară este întârziată cu mai mult de un an. Astăzi, instanțele din Transnistria sunt principalele organisme ale căror activități au drept scop protejarea drepturilor și libertăților rezidenților Transnistriei.

Comitetul de anchetă care își desfășoară activitatea în Transnistria notează că în 2019 a fost înregistrată o tendință descendentă a criminalității. În 2019, nivelul de criminalitate a devenit cu 11% mai mic, respectiv 3.515 infracțiuni, din care 3.000 au fost soluționate. În total, numărul crimelor din 2019 a scăzut cu 17%. Numărul jafurilor a scăzut cu 42%. Dezvăluirea crimelor în ultimii trei ani depășește 90%. După analizarea statisticilor, șeful Comitetului de anchetă a menționat că numărul cauzelor penale trimise instanței ca procent din numărul celor cercetate a crescut. Pentru o investigație suplimentară a autorităților de supraveghere, au fost returnate 150 de cazuri. El a mai menționat că în perioada de raportare, anchetatorii comitetului au vizitat locurile de investigație de 3.367 de ori.

O scădere de la 10 în 2018 la 3 în 2019 a numărului de achitări date de autoritățile judiciare, indică un profesionalism în creștere și o calitate ridicată a activității anchetatorilor. Există schimbări pozitive cu privire la numărul de deținuți și la numărul de arestați. Dacă în 2014, 43% dintre cetățeni au fost reținuți în mod nejustificat, în 2019, din 455 de deținuți, 416 au fost arestați (92%).

Poate fi considerat un aspect negativ al activității Comitetului de anchetă din Transnistria următoarele fapte: 75% din cazuri au fost examinate cu încălcarea termenelor stabilite de lege; inacțiunea investigatorilor, precum și durata diferitelor tipuri de examene. Medicina criminalistică, de exemplu, a fost întârziată din cauza unei defecțiuni a spectrometrului de masă cromatică.

Ca aspecte pozitive pot fi considerate participarea a 8 angajați ai Comitetului de anchetă la programul prezidențial pentru locuințe la prețuri accesibile. În plus, a fost creată o cooperativă pentru locuințe, membrii căreia în viitor vor deveni proprietarii a 20 de apartamente. În 2019, Comitetul de anchetă a înregistrat o activitate importantă de cadre. În prezent, echipa Comitetului de anchetă este alcătuită din – 266 de persoane, dintre care 128 sunt anchetatori. Vârsta medie a angajaților este de 35 de ani.

În 2020, Vadim Krasnoselskiy a stabilit sarcini clare pentru Comitetul de anchetă: 1. Să adopte măsuri pentru a reduce numărul de detenții nejustificate prin colectarea rapidă a datelor care confirmă sau refuză implicarea persoanelor în comiterea infracțiunilor. 2. Să reducă numărul de cazuri penale returnate în conformitate cu articolul 191 din Codul de procedură penală din Transnistria prin investigări suplimentare, prin colectarea și evaluarea cu atenție a probelor, colaborarea strânsă cu procurorii de supraveghere. 3. Să crească eficiența investigațiilor penale privind infracțiunile economice pentru a recupera daunele materiale cauzate statului și cetățenilor în faza preliminară de anchetă. 4. Să asigure măsuri pentru dezvoltarea profesională planificată a personalului Comitetului de anchetă și altele.

În sistemul de pedepse a persoanelor care au încălcat legea, Serviciul de Stat al executorilor judecătorești joacă un rol important. Ei sunt cei care depun eforturi pentru a se asigura că deciziile judecătorești privind recuperarea fondurilor nu rămân pe hârtie, ci ajung la o entitate sau persoană juridică specifică. Serviciul are un număr de 88,7% din totalul personalului. În anul de raportare, s-a observat o activitate mare de cadre.

În 2019, datorită eforturilor și perseverenței executorilor judecătorești au fost recuperate 33 milioane 854 mii de ruble și 705 lei (MDL), 95.906 ruble au fost colectate în Fondul de asigurări sociale unificate, 64 milioane 225 mii de ruble (PRB), 200 dolari (USD) și 74,5 mii ruble (RUB) au fost recuperate în favoarea organizațiilor și a cetățenilor. Lucrătorii acordă o atenție specială procedurilor executive cu caracter social. Este vorba despre restanțele salariale și pensii. În ceea ce privește remunerația, angajatorii și-au achitat parțial sau integral datoriile în valoare de 3 milioane 223 mii de ruble. În ceea ce privește părinții debitori, s-a reușit o rambursare de 19 milioane 380 mii de ruble.

În ceea ce privește activitățile unităților Serviciului penitenciar de stat din cadrul Ministerului justiției din Transnistria, la începutul acestui an, în instituțiile și unitățile serviciului penitenciar au fost reținute 3316 persoane (cu 148 mai puțin decât în 2018). 1824 de cetățeni au fost lipsiți de libertate. În 2019, 660 de persoane au ajuns în unități pentru a-și executa pedeapsa (949 în cursul anului 2018). 598 de condamnați au fost eliberați din arest, 33 dintre ei – în condiții de libertate condiționată. În total, 104 de materiale au fost trimise instanțelor de judecată cu privire la eliberarea condiționată.

963 de persoane condamnate la pedeapsă sunt înregistrate în Inspectoratul serviciului penitenciar de stat. În 2019, 610 persoane au fost tratate pentru alcoolism și dependență de droguri în dispensarul muncii medicale. Rata de incidență a tuberculozei în rândul condamnaților rămâne mare, lipsa furnizării de echipamente medicale și personal medical calificat către instituțiile penitenciare este o problemă gravă. O altă problemă este angajarea condamnaților. Singura întreprindere care operează în cadrul sistemului penal este întreprinderea unitară de stat „Ostrog”. Sunt angajate 108 persoane. Principalele tipuri de producție sunt cusutul, tâmplăria, producția de materiale de construcție și produse metalice. Compania dezvoltă noi direcții, actualizează echipamentele. Dezvoltarea piețelor de vânzări rămâne problematică.

Faptele și cifrele de mai sus arată situația actuală în direcția condamnării și reținerii autorilor infracțiunilor. Un moment important este respectarea drepturilor și libertăților omului, care sunt garantate prin documentele internaționale. Desigur, la întâlnirile cu reprezentanții organizațiilor internaționale, conducerea transnistreană este de părere că drepturile și libertățile omului sunt prioritare.

De exemplu, recent, Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Dunja Mijatovic a ajuns în Transnistria cu o misiune de familiarizare. Activistul pentru drepturile omului din Serbia a fost comisar european încă de la începutul anului 2018. Înainte de aceasta, a lucrat la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și s-a ocupat de problemele legate de libertatea mass-media. Această instituție există din 1999. Vadim Krasnoselskiy susține că Transnistria apreciază cooperarea cu Consiliul Europei, în special într-un domeniu atât de important precum protecția drepturilor omului. Președintele Transnistriei atrage atenția asupra faptului că Transnistria este un stat de drept în care drepturile omului sunt respectate cu strictețe. Institutul Ombudsmanului funcționează din 2006. Multe acte și tratate internaționale sunt recunoscute în Transnistria prin regulile-cadru de drept. Printre acestea se numără Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional pentru drepturile civile și politice și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În plus, Transnistria cooperează activ cu Națiunile Unite pentru protejarea drepturilor diferitelor grupuri ale populației. Un exemplu este cooperarea cu expertul principal al ONU pentru drepturile omului în Transnistria, Thomas Hammarberg.

La rândul său, Ombudsmanul European a remarcat că principiul cel mai important al activității sale oficiale constă în faptul că ea este comisarul pentru drepturile omului pentru toți oamenii, indiferent de aspectele politice și locul de reședință al cetățenilor. Dunja Mijatovic a menționat că în timpul vizitei sale în Transnistria, se va concentra pe problemele legate de protecția drepturilor celor mai vulnerabili, după părerea sa, copii, femei, persoane cu dizabilități, precum și aspecte precum dreptul la locuință și asistență medicală. Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului a menționat că este conștientă de dificultățile care există între Tiraspol și Chișinău. Totuși, acest lucru, în opinia ei, nu ar trebui să afecteze munca cu rezidenții din stânga și dreapta Nistrului.

În ciuda dorinței conducerii transnistrene de a demonstra că respectă standardele internaționale pentru drepturile și libertățile omului, în Transnistria există forțe care sunt nemulțumite de starea de lucruri și de starea sistemului judiciar. De exemplu, dacă vom analiza declarațiile forțelor de opoziție din Transnistria, putem observa o nemulțumire, acestea fiind sigure că represiunile politice și încălcările flagrante ale drepturilor omului continuă în Transnistria. Cetățenii transnistreni sunt persecutați pentru convingerile lor într-o formă sau alta – de la obstacole artificiale până la obținerea unui loc de muncă și se încheie totul cu inițierea ilegală a cauzelor administrative și penale, arestări și pedepse nedrepte. Mulți transnistreni sunt nevoiți să se ascundă în străinătate, deși nu au comis crime reale. Aceștia consideră că este un fapt indubitabil represaliile brutale împotriva persoanelor care nu au mulțumit regimul de guvernare – așa cum au primit arestare și o pedeapsă de trei ani de închisoare Tatyana Belova și Sergey Mirovici. Cei doi pensionari au fost acuzați de faptul că „l-au insultat public” pe președinte și o serie de oficiali de rang înalt din Transnistria; cu toate acestea, publicul încă nu știe cum Belova și Mirovici au „insultat” pe cei mai înalți oficiali ai Transnistriei. Adevăratul motiv al persecuției acestor oameni este că Tatyana Belova și Sergey Mirovich au avut propria opinie despre ceea ce se întâmplă în Transnistria, care nu coincidea cu poziția oficială a autorităților și au exprimat-o în mod public. Procesul a doi pensionari a fost, de fapt, secret, deși nu exista o bază legală pentru acest lucru. Reprezentanții publicului și jurnaliștii nu au putut participa la proces, deoarece era imposibil de aflat unde și când va avea loc următoarea ședință de judecată.

Adesea, populația își amintește cazul senzațional al Irinei Shkilnyuk, care a lovit mortal un copil la o trecere de pietoni, dar sentința a fost o eliberare condiționată. O demonstrație a unei decizii judecătorești nedrepte pentru o rudă a deputatului Sovietului Suprem din Transnistria.

„Prizonierul politic” Oleg Horjan continuă să rămână în închisoare. El a fost luat în arest la 6 iunie 2018 și condamnat la patru ani și jumătate de închisoare. Sănătatea sa a fost subminată de condițiile create în mod deliberat de detenție și de presiunea psihologică constantă din partea administrației penitenciarului. Cu toate acestea, autoritățile nu doresc să ia în considerare problema eliberării sale, iar în condițiile detenției nu i se poate acorda o asistență calificată.

Anterior, tot din motive politice, guvernul actual s-a ocupat de familia Kruglov. Pensionara Olga Kruglova a fost condamnată la doi ani și jumătate de închisoare, pentru că s-a opus deschis și îndrăzneț guvernului actual. Fiul ei, Yevgeniy Kruglov, este obligat să părăsească Transnistria, întrucât a fost deschis un dosar penal împotriva sa.

Un exemplu binecunoscut de încălcare gravă a drepturilor omului și nerespectare a legii a fost răpirea pe teritoriul Republicii Moldova și bătaia brutală a lui Ghenadie Kuzmichev și Iurii Gervaziuk. În procesul de detenție, aceștia au fost supuși unor vătămări la cap, oasele lor au fost rupte, iar organele interne au fost deteriorate. Potrivit mai multor persoane, la reținerea și bătaia lui Kuzmichev și Gervaziuk au participat oamenii apropiați sistemului de aplicare a legii transnistrean.

Astfel, în regimul de conducere al Transnistriei se vede că există o nerespectare a drepturilor și libertăților omului acolo unde există o luptă cu rivalii politici. Doar organele judiciare internaționale pot examina cazurile în litigiu care au o conotație politică și să anuleze sentințele ilegale, precum și să elibereze din închisoare toți deținuții politici din Transnistria. Trebuie împiedicată suprimarea legii în Transnistria – acest factor va influența legitimitatea alegerilor parlamentare din noiembrie 2020.

Sistemul judiciar a fost întotdeauna una dintre cele mai controversate ramuri ale guvernului din orice stat post-sovietic, iar nivelul său de dezvoltare a fost mereu criticat și analizat. În Transnistria, justiția este administrată numai de instanță, așa cum este consacrat în actul legislativ principal – Constituția. În administrarea justiției, instanțele sunt chemate să se apere împotriva acuzațiilor ilegale privind libertățile și interesele legitime ale omului și cetățeanului, precum și drepturile persoanelor juridice, indiferent de dreptul de proprietate.

În ciuda numeroaselor norme legale care guvernează procedurile legale, publicul este conștient de faptul că sistemul judiciar are probleme cu calitatea și capacitatea de a rezolva conflictele în cauzele penale. În ultimii ani, statisticile au arătat că instanțele din Transnistria emit un număr semnificativ mai mic de achitări decât condamnări, adică instanțele judiciare pronunță mult mai puține sentințe în favoarea acuzatului. Din păcate, se poate afirma că, dacă o persoană intră într-un proces, atunci este practic imposibil să obțină un verdict de nevinovăție.

Unul dintre factorii de reducere a numărului de achitări este faptul că, în fiecare an, procentul cauzelor penale crește, iar acuzatul se declară vinovat chiar înainte de proces. Mulți juriști își exprimă opinia că sistemul judiciar nu este pregătit pentru o administrare reală a procedurilor și nu examinează în mod obiectiv toate probele necesare pentru a stabili vinovăția sau inocența inculpatului. Pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului este important ca deciziile judiciare să fie corecte, imparțiale și în conformitate cu dreptul internațional.

 

 

В Приднестровье за 30 лет сформировалась своя судебная система, работа которой регулируется местным законодательством. Правосудие в Приднестровье осуществляется только судом. Судебная власть самостоятельна и действует независимо от законодательной и исполнительной власти. Судебная власть осуществляется судами посредством конституционного, гражданского, административного, уголовного и арбитражного судопроизводства на основе нормативных документов Приднестровья, которые разработаны Верховным Советом и приняты Президентом Приднестровья. Суды при осуществлении правосудия призваны защищать гарантированные законодательными актами Приднестровья от противоправных посягательств на права, свободы и законные интересы человека и гражданина, общественных объединений, конституционный строй Приднестровья, государственные и общественные интересы, права юридических лиц независимо от форм собственности. 

 К судам в Приднестровье относятся: а) Конституционный суд; б) судебные органы, составляющие систему судов общей юрисдикции: Верховный суд, городские (районные) суды, а также мировые судьи, являющиеся судьями общей юрисдикции; в) Арбитражный суд.

Конституционный суд Приднестровья состоит из 6 судей, где Президент, Верховный Совет и Съезд судей назначают по двое судей Конституционного Суда. Конституционный суд в части осуществления конституционного контроля разрешает дела о конституционности: – законов, а также правовых актов, принимаемых Верховным Советом; – правовых актов Президента Приднестровья, министерств, ведомств и иных органов государственной власти, местного самоуправления, в том числе в части необходимости разрешения споров о компетенции между органами различных ветвей государственной власти; – международных договоров;- деятельности выборных органов и должностных лиц местного самоуправления в части принимаемых ими решений и правовых актов. Конституционный суд в части осуществления конституционного контроля дает заключения:- о конституционности подписанных международных договоров до их ратификации или утверждения;- о противоречии закона Приднестровья общепризнанным принципам и нормам международного права, правилам ратифицированного международного договора и в иных случаях. Конституционный суд по жалобам на нарушение конституционных прав и свобод граждан по запросам судов проверяет соответствие закона, примененного или подлежащего применению в конкретном деле, Конституции, рассматривает жалобы граждан на нарушение прав и свобод человека и гражданина, возникших в результате применения закона, нормативного акта. Конституционный суд решает исключительно вопросы права. Акты или их отдельные положения, признанные неконституционными, утрачивают силу на основании решения Конституционного суда. Правоприменительная практика, признанная неконституционной, подлежит прекращению.

Хотелось бы обратить внимание на значимость имеющих полномочий у Конституционного Суда Приднестровья, но на сегодняшний день его активность очень низкая, население не видит и не знает о деятельности Конституционного Суда, ходят мнения, что данная структура номинальная и роли большой не играет. Данный орган мог бы играть более значимую роль в деле защиты прав и свобод жителей Приднестровья.  Если изучить сайт Конституционного Суда Приднестровья, то последние их действия были в феврале 2020 года, где суд не принимал обращения бывшего Президента Приднестровья Е.В.Шевчука. (http://www.kspmr.idknet.com/news.php)

Если рассмотреть работу Арбитражного Суда Приднестровья, то тут можно наблюдать другую картину. Руководителем является бывший Председатель Коллегии адвокатов и член ЦИК Приднестровья Александр Кийко. Рассмотрим результаты работы суда в 2019 году, куда на рассмотрение Арбитражного суда поступило 902 заявления по 553 из них заявленные требования удовлетворены полностью, по 26 – частично, в данный период увеличилось количество отказов в принятии заявления. Говоря о нагрузке судей, то она составила11 дел на судей первой инстанции и  8 дел – на судей кассационной инстанции. Важно, чтобы Арбитражный суд был для предпринимателей не только арбитром, но и выступать защитником их интересов.   

Верховный суд на сегодняшний день представляют 18 судей. 8 из них входят в состав Судебной коллегии по гражданским делам (при ее штатной численности в 14 судей). Нагрузка – 124 дела в год. В судах общей юрисдикции – 313,6 дела на одного судью. Причем, если сравнивать ее по городам и районам, то самая высокая – 379 дел – в Рыбницком суде, наименьшая (214 дел) – в Каменском. Всего на рассмотрении в истекшем году находилось 18819 гражданских дел. Окончено производство по 17468 делам. Каждое третье из 16365 решений в целом по Приднестровью принято Тираспольским городским судом. Почти половина рассмотренных судами гражданских дел связаны с уклонением от платы за жилое помещение и коммунальные услуги, 11% – с взысканием обязательных платежей, 15% споров возникли на основании брачно-семейных отношений. Высокая нагрузка на судей связана с необходимостью выполнения большого объема механической работы. 

О деятельности Судебной коллегии по уголовным делам Верховного суда Приднестровья рассказала ее руководитель Ольга Капинус. По ее словам, коллегия укомплектована на 69%, в ее составе 9 судей. За год рассмотрено 1026 дел. По первой инстанции вынесено 10 обвинительных приговоров в отношении 12 человек, 11 из которых приговорены к лишению свободы. Городскими и районными судами рассмотрено 1264 дела, 55% (688 дел) – в особом порядке. По 1241 обвинительному приговору осуждено 1413 человек. 8 подсудимых оправдано. 616 граждан приговорены к лишению свободы (27 из них несовершеннолетние), 205 – к обязательным работам, 45 – к исправительным, 179 человек оштрафованы, 384 условно лишены свободы либо приговорены к иным мерам наказания. 5151 дело рассмотрено районными и городскими судами по материалам судебного контроля и вопросам, связанным с исполнением приговоров. 6,8% поступило на кассационное рассмотрение. За управление транспортным средством в состоянии алкогольного опьянения всего в 2019 году привлечено к административной ответственности 932 водителя, к уголовной – 62. По мнению судей, существующая жесткая правовая позиция государства в отношении подобных правонарушений должна сохраниться.

Говоря об условиях, в которых работают судьи и сотрудники Верховного суда, то состояние зданий и помещений не отвечают требованиям, материально-техническое обеспечение судейского сообщества неудовлетворительно. Анализируя информацию из официальных источников о деятельности Коллегии по уголовным делам, то нужно выявить проблему, когда нахождение гражданина под стражей на стадии предварительного расследования затягивается больше, чем на год. Сегодня суды в Приднестровье являются основными органами, деятельность которых направленна на защиту прав и свобод жителей Приднестровья.

В Приднестровье осуществляет свою деятельность Следственный Комитет, который отмечает в 2019 году тенденцию к снижению преступности. За 2019 год ее уровень стал ниже на 11%, именно совершено 3515 преступлений, раскрыто 3000. Председатель Следственного Комитета Приднестровья Василий Брынзарь отметил, что треть совершенных преступлений – тяжкие и особо тяжкие. В целом по Приднестровью количество убийств в 2019 году уменьшилось на 17%. Количество разбойных нападений сократилось на 42%. Раскрываемость по этому направлению за последние три года превышает 90%. Проанализировав статистические данные, руководитель Следственного комитета констатировал, что количество направленных в суд уголовных дел в процентном отношении к числу расследованных возросло. На дополнительное расследование надзорными органами возвращены полторы сотни дел. Он также рассказал, что в отчетном периоде следователи комитета 3367 раз выезжали на места происшествий.

Уменьшение с 10 в 2018-м до трех в 2019 году количества вынесенных судебными органами оправдательных приговоров, что говорит о растущем профессионализме и высоком качестве проводимой работы следователей. Положительные изменения есть в отношении количества задержанных к числу арестованных. Если в 2014 году 43% граждан задерживались необоснованно, то в 2019-м из 455 задержанных 416 арестовано (92%).

Можно считать негативными аспектами работы Следственного комитета Приднестровья: 75% дел рассмотрено с нарушением установленных законом сроков; бездействие следователей, а также длительность разного рода экспертиз. Проведение судебно-медицинских, к примеру, задерживалось в связи с неисправностью хромато-маспектрометра.

Положительным расценивают участие 8 сотрудников Следственного комитета в президентской программе доступное жилье. Кроме того, создан жилищный кооператив, члены которого в перспективе станут собственниками двух десятков квартир. В Следственном комитете в 2019 году наблюдалась большая кадровая текучесть. На сегодняшний день коллектив Следственного Комитета – 266 человек, 128 из которых следователи. Средний возраст сотрудников – 35 лет.

Вадим Красносеслький ставит четкие задачи в 2020 году Следственному комитету: 1. Принять меры по уменьшению числа необоснованных задержаний, путем оперативного сбора данных, подтверждающих либо опровергающих причастность лиц к совершению преступлений.2. Сократить число возвращенных в порядке статьи 191 Уголовно-процессуального кодекса Приднестровья уголовных дел на дополнительное расследование путем тщательного сбора и оценки доказательств, тесного взаимодействия с надзирающими прокурорами. 3. Повысить эффективность расследования уголовных дел по экономическим преступлениям в целях взыскания материального вреда, причиненного государству и гражданам, на стадии предварительного следствия. 4. Обеспечить мероприятия по плановому повышению квалификации сотрудников Следственного комитета и другие.

В системе наказания лиц, нарушивших закон, играет важную роль и Государственная служба судебных исполнителей. Именно они предпринимают усилия, чтобы решения судебных инстанций по взысканию денежных средств остались не на бумаге, а дошли до конкретного юридического лица или человека. Служба укомплектована на 88,7%. В отчетном году наблюдалась достаточно высокая текучесть кадров.

Благодаря усилиям и настойчивости приставов в 2019 году в местные и Приднестровский бюджет взыскано 33 млн 854 тысячи рублей и 705 лей РМ, 95 906 рублей – в Единый фонд социального страхования, 64 млн 225 тысяч рублей ПМР, 200 долларов США, 74,5 тысячи рублей РФ – в пользу организаций и граждан. Особое внимание работники уделяют, конечно, исполнительным производствам социального характера. Это задолженность по зарплате и алиментам. В отношении оплаты труда работодатели частично или полностью погасили свои долги в размере 3 млн 223 тысяч рублей. Что касается родителей-должников, то с них удалось возместить 19 млн 380 тысяч рублей.

Что касается деятельности подразделений Государственной службы исполнения наказаний Министерства юстиции Приднестровья, то на начало текущего года, в учреждениях и подразделениях ГСИН содержалось 3316 человек (на 148 меньше, чем в 2018 году). Свободы лишены 1824 гражданина. Непосредственно в 2019 году для отбытия наказания прибыло 660 человек (в течение 2018 года – 949). Освобождено из-под стражи – 598 осужденных, из них 33 – условно-досрочно. Всего в суды по вопросу условно-досрочного освобождения было направлено 104 материала. На учете в инспекциях ГСИН состоят 963 лица, осужденных к наказанию, не связанному с лишением свободы. 610 человек проходили в 2019 году лечение от алкоголизма и наркомании в лечебно-трудовом профилактории. Высоким остается показатель заболеваемости туберкулезом среди осужденных, необеспеченность пенитенциарных учреждений медицинским оборудованием и квалифицированными медицинскими кадрами является серьезной проблемой. Еще одна проблема – трудоустройство осужденных. Единственным предприятием, функционирующим в рамках уголовно-исполнительной системы, является ГУП «Острог». На нем трудоустроено 108 человек. Основные виды производства – швейное, столярное, производство стройматериалов и металлоизделий. Предприятие осваивает новые направления, обновляет оборудование. Проблематичным пока остается освоение рынков сбыта.

Приведенные факты и цифры показывают текущее положение дел в направлении осуждения и содержания виновных лиц в совершении преступлений. Тут важным является момент соблюдение прав и свобод человека, которые гарантированы международными документами. Конечно же на встречах с представителями международных организаций Приднестровское руководство придерживается мнению о приоритете прав и свобод человека.

Например, недавно в Приднестровье с ознакомительной миссией прибыла Комиссар Совета Европы по правам человека Дуня Миятович. Сербский правозащитник занимает пост еврокомиссара с начала 2018 года. До этого она работала в Организации по безопасности и сотрудничеству в Европе (ОБСЕ) и занималась вопросами свободы средств массовой информации. Данный институт существует с 1999 года. Вадим Красносельский утверждает, что Приднестровье ценит сотрудничество с Советом Европы, особенно в таком важном направлении, как защита прав человека. Президент Приднестровья обращает внимание, что Приднестровье является правовым государством, в котором строго соблюдаются права человека. Институт омбудсмена действует с 2006 года. Многие международные акты и договоры признаны в Приднестровье рамочными нормами права. Среди них – Всеобщая декларация прав человека, Международный пакт о гражданских и политических правах и Европейская конвенция по правам человека. Кроме того, Приднестровье активно взаимодействует с Организацией Объединенных Наций в части защиты прав различных групп населения. Как пример – сотрудничество со Старшим экспертом ООН по правам человека в Приднестровье Томасом Хаммарбергом.

Европейский омбудсмен отметила, в свою очередь, что основной принцип ее служебной деятельности заключается в том, что она является Комиссаром по правам человека для всех людей, независимо от политических аспектов и места проживания граждан. Дуня Миятович обозначила, что в ходе нынешнего визита в Приднестровье сосредоточит внимание на вопросах, связанных с защитой прав наиболее уязвимых, по ее мнению, слоев населения – детей, женщин, людей с ограниченными возможностями здоровья, а также на таких аспектах, как право на жилье и здравоохранение. Комиссар Совета Европы по правам человека отметила, что хорошо осведомлена о трудностях, существующих в отношениях между Тирасполем и Кишиневом. Однако это, по ее мнению, не должно сказываться на работе с жителями левого и правого берегов Днестра.

Несмотря на желание руководства Приднестровья показать, что они исполняют международные нормы по соблюдению прав и свобод человека, но в Приднестровье имеются силы, которые недовольны положением дел и состоянием судебной системы. Например, если рассмотреть заявления союза оппозиционных сил Приднестровья, то можно указать их следующие недовольства, где они уверены, что в Приднестровье продолжаются политические репрессии и вопиющие нарушения прав человека. Граждане Приднестровья подвергаются преследованиям за свои убеждения в той или иной форме – начиная с искусственных препятствий при оформлении на работу и заканчивая неправомерным возбуждением административных и уголовных дел, арестами и неправосудными приговорами. Многие приднестровцы вынуждены скрываться за пределами, хотя и не совершали реальных преступлений.  Они считают, вопиющим фактом жестокой расправы над людьми, не угодившими правящему режиму – это арест и приговор к трем годам лишения свободы, вынесенный Татьяне Беловой и Сергею Мировичу. Пенсионеров обвинили в «публичном оскорблении» президента и еще ряда высокопоставленных чиновников Приднестровья, однако общественность до сих пор остается в неведении, каким образом Белова и Мирович «оскорбили» высших должностных лиц Приднестровья. Истинная причина преследования этих людей заключается в том, что Татьяна Белова и Сергей Мирович имели собственное мнение о происходящем в Приднестровье, не совпадающее с официальной позицией властей, и публично высказывали его. Судебный процесс над двумя пенсионерами проходил, фактически, тайно, хотя для этого не было законных оснований. Представители общественности и журналисты не могли присутствовать на процессе, поскольку невозможно было узнать, где и когда состоится очередное судебное заседание.

Население часто вспоминает нашумевшее дело Ирины Шкильнюк, которая насмерть сбила ребенка на пешеходном переходе, но мерой наказания для нее было условное наказание, что показывает несправедливое судебное решение к родственникам депутатов Верховного Совета Приднестровья.      

Продолжает оставаться в местах лишения свободы«политзаключенный» Олег Хоржан. Он был взят под стражу 6 июня 2018 г. и осужден к четырем с половиной годам лишения свободы. Его здоровье, подорванное умышленно созданными условиями содержания и постоянным психологическим давлением со стороны администрации колонии. Однако власти не желают рассматривать вопрос о его освобождении, а в тюремных условиях ему оказать квалифицированную помощь не могут.

Ранее, также по политическим мотивам, действующая власть расправилась с семьей Кругловых. Пенсионерка Ольга Круглова была осуждена к двум с половиной годам лишения свободы, – за то, что открыто и смело выступала против действующей власти. А ее сын Евгений Круглов вынужден покинуть Приднестровье, поскольку в отношении его необоснованно возбудили уголовное дело.  

Общеизвестным примером грубого нарушения прав человека и непозволительного обращения с законом стало похищение на территории Республики Молдова и зверское избиение Геннадия Кузьмичева и Юрия Гервазюка. В процессе задержания у них были сломаны кости, повреждены внутренние органы, причинены черепно-мозговые травмы. Однако, по мнению многих, в задержание и избиении Гервазюка и Кузьмичева принимали участие люди, близкие к правоохранительной системе Приднестровья. 

Таким образом, правящий режим Приднестровья показывает, что имеются несоблюдения прав и свобод человека, где имеет место борьба с политическими конкурентами. Только международные судебные органы могут пересмотреть спорные дела имеющие политический оттенок и отменить незаконные приговоры, а так же освободить из застенков всех политических заключенных Приднестровья. Нужно не допустить, что бы в Приднестровье незаконными способами подавляли любое инакомыслие и умышленно уничтожали оппозицию, данные и другие факторы будут влиять на легитимность парламентских выборов в ноябре 2020 года. 

Судебная власть всегда была одной из самых спорных ветвей власти в любом постсоветском государстве и ее уровень развития всегда подвергался критике и анализу. В Приднестровье правосудие осуществляется только судом, так закреплено в главном законодательном акте – Конституции. При осуществлении правосудия суды призваны защищать от противоправных посягательств на свободы и законные интересы человека и гражданина, а также права юридических лиц независимо от форм собственности.

Несмотря на многие правовые нормы, которые регулируют судопроизводство, общество осознает, что в судебной системе есть проблемы с качеством и способностью урегулировать конфликты при рассмотрении уголовных дел. Последние несколько лет статистика показывает, что суды в Приднестровье выносят значительно меньшее количество оправдательных приговоров, чем обвинительных, т.е.судебные инстанции выносят гораздо меньше приговоров в пользу обвиняемого. Можно констатировать, к сожалению, что если человек попадает в судебный процесс, то получить оправдательный приговор практически невозможно.

Одним из факторов снижения количества оправдательных приговоров является еще и то, что с каждым годом также растет процент рассмотрения уголовных дел в особом порядке, когда обвиняемый еще до начала судебного заседания признает свою вину. Многие правоведы высказывают мнение, что судебная система не заточена на реальную состязательность, на то, чтобы объективно взвесить и исследовать все доказательства, необходимые для установления виновности или невиновности подсудимого. Важно для жителей левого берега Днестра, что бы судебные решения были справедливые, беспристрастные и в соответствие с нормами международного права.