Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM)
Liderul comunist, Vladimir Voronin este cunoscut în presa națională din Republica Moldova pentru desele sale declarații categorice – mai puțin uzuale pe timpul deținerii funcției de președinte de stat. Ne vom referi la câteva dintre acestea, considerând că reprezintă totodată și opțiuni ale PCRM.
Una dintre declarațiile considerate ,,șoc” de către presă, este prognoza acestuia că Rusia va recunoaște Transnistria ca parte a Republicii Moldova, cu condiția neaderării Republicii Moldova la NATO. Declarația a fost făcută în anul martie 2008, fiind preluată de presa internațională. Contextul favorabil era caracterizat astfel: ,,relațiile care s-au stabilit între noi și Rusia reprezintă principala bază pentru a-mi exprima optimismul legat de Transnistria, un optimism pe care nu-l mai pot ascunde (…) Nu, nu există negocieri secrete cu Moscova. Problema se va rezova doar pe baza legii referitoare la statutul Transnistriei, din iulie 2005. Pe baza actului normativ privind principiile, a fost elaborat un proiect de de lege vizând statutul în sine, unde scrie tot: ce drepturi, ce obligațiuni, ce formă de guvernare va fi introdusă în Transnistria după unificarea cu Moldova într-un stat unic, așa cum a fost. În dezvoltarea acestei legi a fost adoptat un mecanism de garanții prin care ambele părți – Chișinău și Tiraspol – se obligă să respecte prevederile legii și foaia de parcurs atașată, cele trei principale documente care se vor regăsi în pachetul de reglementare a crizei transnistrene”[1]. În același an, în decembrie, Vladimir Voronin (președinte la vremea respectivă), nu a fost lăsat să intre în Transnistria, având această interdicție din anul 2001. Coloana prezidențială a fost oprită de grănicerii republicii separatiste, care au citat ordine speciale de la preşedintele autoproclamat al Transnistriei la vremea respectivă, Igor Smirnov[2].
Un document valoros pentru cercetarea noastră este scrisoarea publică a lui Voronin adresată cancelarului german Angela Merkel, în vara anului 2012 (cancelarul a efectuat o vizită oficială la Chișinău, lui Vladimir Voronin neacordându-i-se posibilitatea unei întrevederi particulare): ,,perspectiva reglementării transnistrene trezește optimism exclusiv în mediul diplomaților acreditați la Chișinău” (…) în ultimul timp în Moldova este pe larg discutată activitatea Republicii Federale Germane vis-a-vis de reglementarea definitivă a problemei transnistrene. Este dificil de subestimat importanța implicării atât de active a țării cu autoritate semnificativă în Uniunea Europeană în soluționarea principalei probleme a statalității moldovenești”[3]. ,,(…) în acest context, ultimele mele întrebări sună în felul următor. În ce mod și pe baza cărui model este posibilă reintegrarea acestei Moldove? În baza căror principii și valori este posibilă realizarea integrității teritoriale, coeziunii civice, garantarea statutului special al Transnistriei, încrederii reciproce a populației de pe ambele maluri ale Nistrului, atunci când țara este sfâșiată literalmente de contradicții artificiale, generate de regimul de guvernare? Pe de altă parte, careva așteptări pozitive în această privință par a fi false și irelevante. Și numai dintr-un singur motiv. În condițiile în care așa-numitul președinte al Republicii Moldovenești Nistrene declară dizolvarea iminentă a statului moldovenesc în România vecină, atunci când politica unirii moldo-române constituie practica zilnică a autorităților de la Chișinău, când se pregătește revizuirea statutului de neutralitate constituțională a Moldovei, când autoritățile urmăresc o politică agresivă de închidere a mass-media independente care difuzează în limba rusă, atunci când se închid școlile cu predare în limba rusă, când rușii și vorbitorii de limba rusă sunt numiți oficial ocupanți, când se admite înregistrarea organizațiilor neo-fasciste, atunci când guvernarea provoacă conflicte interne – reglementarea transnistreană este imposibilă”[4].
Actualul lider al PCRM consideră că regiunea transnistreană ar trebui să aibă statutul de republică în componența Republicii Moldova, nu statut de autonomie: „să fie Republica Transnistreană în componența Republicii Moldova”[5]. Articolul, publicat inițial în ziarul rus „Kommersant” a fost preluat ulterior de mai multe agenții de presă, precum și de publicații online; Voronin a criticat europenii pentru că, timp de 22 de ani, conflictul transnistrean nu a fost încă soluționat: «care este sensul de a săruta genunchii acestor europeni, de dragul regimului liberalizat (de vize)? Mare parte a populaţiei apte de muncă se află deja peste hotarele ţării, după ce a primit cetăţenie română. Noi ne vindem ţara, integritatea teritorială şi Transnistria, în numele cui? (…) acum europenii „s-au trezit” şi vor soluţionarea conflictului. Bruxelles-ul vrea doar o zonă de separare de Ucraina şi Rusia, pe râul Nistru»[6]. Acest tip de analize s-a perpetuat până astăzi; chiar și în februarie 2017, liderul PCRM declara că ,,europenii au drept scop conservarea în Republica Moldova a unui regim agresiv antirus și excluderea oricărei posibilități de reintegrare cu Transnistria”[7].
Dacă Occidentul este vinovat pentru perpetuarea conflictului transnistrean, România are o vină specială: ,,conflictul transnistrean nu va putea fi rezolvat din cauza României, deoarece aici a fost instalat scutul antirachetă și rușii nu vor mai accepta din considerente militare să se retragă din Transnistria”[8].
Marele regret al lui Vladimir Voronin, în ceea ce privește o posibilă reintegrare a țării, este că a respins planul Kozak: ,,eu regret că nu am semnat acel document. Nu vreau să ofer multe detalii, dar regret că acel plan nu a prins contur. La fel cum regret că nici după atâția ani de la acele evenimente nu ne-am reintegrat țara”[9].
Vasilii Șova (fost membru marcant al PCRM, în prezent fără apartenență politică), a fost ambasador al Republicii Moldova in China (1998-2002), ministru al reintegrării Republicii Moldova (2002-2009), și este consilierul președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, pe problema reintegrării. Aici vom face apel la declarațiile publice ale acestuia în epoca în care avea calitatea de membru PCRM. Amintim că Vasilii Șova a fost intermediatorul negocierilor între Voronin și Smirnov din august 2001 și până în aprilie 2008, perioadă în care Igor Smirnov și Vladimir Voronin nu se întâlniseră deloc[10].
Desigur că funcția de ministru al reintegrării a favorizat o deosebită mediatizare a declarațiilor lui Vasilii Șova, atât în presa din Republica Moldova, cât și în presa internațională. Spre exemplu, scenariul de reintegrare propus prin vocea lui Șova a fost publicat de către agenția „Hotnews” din București, în octombrie 2008: „Chișinăul e gata să ofere autonomie lărgită, economică, de administrare și culturală, Transnistriei, în cadrul Moldovei, în așa fel încât oamenii de acolo să se simtă confortabil, și la momentul luării deciziei politice de rezolvare și post-conflict. Dar ca statul unit să fie funcțional e nevoie de politică externă și o apărare unice, autoritate vamală centrală comună, sistem de taxe comun, o bancă națională unică și o singură monedă națională, în rest, descentralizare. Pentru modelul nostru ne-am inspirat din Europa, Rusia și Ucraina, și oferim o autonomie mai mare decât ele”[11].
Vasilii Șova s-a aflat în situația, aproape unică pentru politica moldovenească, de a comunica public despre tema transnistreană nu doar prin interviuri și declarații punctuale, ci și în cadrul unei conferințe de presă speciale. Evenimentul a fost prilejuit de campania electorală din 2009, și s-a soldat cu declarație de presă cuprinzătoare, din care selectăm esențialul: „în ultimii opt ani, PCRM a avansat în mod considerabil pe calea soluţionării practice a problemei transnistrene. Astăzi, putem afirma că spiritul de iniţiativă al autorităţilor moldoveneşti, suportul partenerilor internaţionali sinceri au creat un mediu destul de constructiv în soluţionarea problemei transnistrene. Vedem că, practic, s-a încheiat integrarea economică a întreprinderilor transnistrene în cîmpul legal al Republicii Moldova, controlul internaţional instituit pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean şi bunăvoinţa autorităţilor moldoveneşti le-au oferit întreprinderilor transnistrene posibilitatea efectuării comerţului liber cu toată lumea, toţi mediatorii în procesul de reglemntare transnistreană sînt unanimi în opinia, potrivit căreia această problemă poate fi soluţionată în baza integrităţii teritoriale a ţării noastre în formatul existent de negocieri („5+2”). Pentru noi este extrem de important şi semnificativ că întreaga comunitate internaţională, astăzi, lansează cele mai optimiste aprecieri vizavi de perspectivele imediate de reglementare, în privinţa faptului că baza acestei reglementări ei o văd în acordarea Transnistriei unui statut special în cadrul Republicii Moldova integre şi neutre. Însă principalul: în ultimii opt ani, s-au activizat în mod considerabil procesele integrării sociale şi politice a locuitorilor din Transnistria, majoritatea covîrşitoare dintre ei deja deţinînd paşapoarte moldoveneşti, ei au acces neîmpiedicat şi la sistemul educaţional moldovenesc, la participarea activă în activităţi de antreprenoriat şi obşteşti. Un rol important în formarea unui astfel de mediu constructiv îl are programul, propus de Moldova şi susţinut de partenerii noştri internaţionali, cu privire la consolidarea încrederii dintre locuitorii celor două maluri ale Nistrului. Acest program înglobează realizarea de către Chişinău şi Tiraspol a unor proiecte comune în domeniile sociale, economice şi umanitare. Drept element-cheie al acestui program îl constituie iniţiativa Chişinăului privind demilitarizarea integrală şi etapizată a Republicii Moldova, care exclude însăşi premisele regenerării conflictului”[12].
Retrospectiv, frazele-cheie ale programului PCRM în abordarea conflictului transnistrean:
- Cauza principală: unionismul
- Metoda: negocierea bilaterală și internațională
- Soluția: larg statut de autonomie
- Partenerul extern preferat: Federația Rusă
- Factorii externi periculoși: NATO, UE, România
- Prezența militară rusă: retragere etapizată, integrală.
[1] Declaratie-soc a lui Vladimir Voronin: Rusia va recunoaste Transnistria ca parte a Republicii Moldova dacă nu vom adera la NATO, la http://www.kommersant.ru/doc/865338, preluat de http://www.hotnews.ro/stiri-international-2550729-declaratie-soc-lui-vladimir-voronin-rusia-recunoaste-transnistria-parte-republicii-moldova-daca-nu-vom-adera-nato.htm (11.03. 2008)
[2] Preşedintele Vladimir Voronin nu a fost lăsat să intre în Transnistria, la
https://www.antena3.ro/externe/presedintele-vladimir-voronin-nu-a-fost-lasat-sa-intre-in-transnistria-56849.html (03.11.2008)
[3] Epistola lui Voronin catre Merkel: Republica Moldova se dizolva in Romania, la
http://www.ziare.com/vladimir-voronin/moldova/epistola-lui-voronin-catre-merkel-republica-moldova-se-dizolva-in-romania-1185780 (22.08.2011)
[4] Idem
[5] Transnistria ar trebui să devină republică în componența Republicii Moldova, la http://www.mediafax.ro/externe/voronin-transnistria-ar-trebui-sa-devina-republica-in-componenta-republicii-moldova-11144819 (23.07.2013)
[6] Idem
[7] UE vrea să rupă Transnistria şi să instituie un regim anti-rusesc între Prut şi Nistru, la http://www.cotidianul.ro/voronin-ue-vrea-sa-rupa-transnistria-si-sa-instituie-un-regim-anti-rusesc-intre-prut-si-nistru-214963/ (03.06.2017)
[8] Traducerea în limba română a interviului cu Voronin din ziarul Adevărul, la http://moldnova.eu/ro/traducerea-limba-romana-interviului-cu-voronin-din-ziarul–adevarul-3643.html/ (16.07.2016)
[9] Idem
[10] Voronin şi Smirnov au discutat de pe poziţii diametral opuse, http://ipn.md/ro/arhiva/20171 (24.12.2008)
[11] Vasile Sova, ministrul moldovean al Reintegrarii: Chisinaul nu accepta ca Transnistria, odata integrata in Moldova, sa aiba drept de veto asupra aderarii la UE, la http://www.hotnews.ro/stiri-esential-4769100-vasile-sova-ministrul-moldovean-reintegrarii-chisinaul-nu-accepta-transnistria-odata-integrata-moldova-aiba-drept-veto-asupra-aderarii.htm (12.10.2008)
[12] 08.07.2009: PCRM şi reintregirea Moldovei. Conferinţa de presă a candidatului PCRM, Vasili Şova, la http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=1545 (08.07.2009)
(va urma)