Programul politic definește în mod fundamental orientarea ideologică și de principii generale a partidului, în calitate de document votat de către forul conducător suprem (care se poate numi congres, conferință ș.a.). Mai mult decât acesta, declarațiile publice ale liderilor completează, actualizează și nuanțează permanent orientarea programatică a partidului. Acestea sunt supuse în mai mare măsură faptului cotidian și rezolvă provocări politice concrete și de actualitate.
Din aceste considerente, cercetarea de față nu se poate limita la analiza comparativă a programelor oficiale ale partidelor moldovenești, ci se completează/aprofundează cu o nouă analiză comparativă asupra declarațiilor publice. În concluzie, vom verifica dacă prezența mediatică a liderilor politici nu cumva și deviază de la programul partidului, în anumite circumstanțe.
Obiectul cercetării noastre îl constituie interviurile, declarațiile de presă (formulate în conferințe de presă sau în dialog cu jurnaliști individuali) și, în măsura în care există, comunicate de presă. Din păcate pentru comunicarea partidelor cu publicul, dar și pentru fundamentarea cercetării noastre, comunicatul de presă este o instituție neînțeleasă și foarte rar utilizată de către partidele politice din Chișinău – așa că ne vedem obligați să insistăm pe primele două categorii.
Pentru a identifica prezența mediatică a partidelor pe tema transnistreană, am investigat principalele titluri ale presei de la Chișinău (preponderent în limba română, dar având în vedere că mai multe publicații prezintă și versiuni în limbile rusă și engleză), presa românească (unde liderii partidelor moldovene sunt prezenți indiferent de epocă și de ideologie politică), presa occidentală (având beneficiul că declarațiile importante oferite la Moscova sau în Occident au fost imediat preluate la Chișinău), dar și site-urile oficiale ale partidelor (din păcate foarte puțin ofertante sub aspectul temei transnistrene). Ca exemple, ne-am referit mai des la: europalibera.org, ziarulnațional.md, tribuna.md, paginaderusia.ro, gagauzinfo.md, oficial.md, inp.md, infotag.ro, lact.ro, allmoldova.com, noi.md, point.md.ro, jurnal.md, moldnova.eu, ziare.com, independent.md, dw.com.ro, fumn.eu, bucpress.eu, publika.md, infoprut.ro, timpul.md ș.a.
Din această perspectivă, sunt relevante pentru cercetarea noastră, următoarele partide politice:
- partide parlamentare: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Popular European din Moldova;
- partide neparlamentare: Partidul Nostru, Partidul Politic „Platforma ,Demnitate și Adevăr”, Partidul Acțiune și Solidaritate.
Din punct de vedere metodologic, ne propunem să formulăm și să respectăm următoarele principii și reguli:
- Repertorizăm prezența mediatică a liderilor de partide, pe tema transnistreană, în ordine invers cronologică. În caz că declarațiile și interviurile recente nu sunt suficient de consistente sau fac referire preponderent la aspecte tehnice și evenimențiale, regresăm în timp până vom identifica declarațiile relevante.
- Considerăm lideri de partide relevanți atât pe aceia care au/nu au avut funcții de conducere în partid, cât și pe aceia trimiși de partid în funcții oficiale care formulează și gestionează conflictul transnistrean. În plus, pentru cercetarea noastră sunt relevanți și ideologii (formatorii de opinie) care sunt lideri în sens ideatic, și nu întotdeauna dețin funcții în partid sau stat.
- Demersul nostru va trebui să țină seama de o intensă migrație politică a personalităților politice de la un partid la altul. Astfel, principalii lideri ai PSRM provin din PCRM; figurile reprezentative ale PPEM au fost, până de curând, lideri ai PLDM. În ambele situații, vom inventaria prezența mediatică a liderilor politici în apartenența lor actuală, cu referire la interviuri și declarații din perioada de timp corespunzătoare.
- Atunci când liderii de partid prezintă public comentarii și analize în calitate de funcționari ai statului, acestea sunt valoroase pentru demersul nostru de cercetare. Avem în vedere faptul că liderii partidelor, așa cum analizăm mai jos, au îndeplinit funcții relevante pentru gestionarea conflictului transnistrean: președinte, ministru pentru reintegrare, ministru de externe. Am verificat comparativ declarațiile oficiale ale acestora cu cele anterioare/posterioare deținerii funcției și am constatat, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, că există o continuitate incontestabilă de principii și valori. În plus, avem în vedere că, pe parcursul ultimelor mandate legislative, Republica Moldova a fost guvernată de președinți și guverne de aceeași orientare ideologică; în mod firesc, tema transnistreană a fost tratată unitar (și foarte consistent pe baza programului partidului) de către președinte, prim-ministru, ministrul pentru reintegrare și ministrul afacerilor externe.
- Factorul ponderii politice a unui partid sau altul în Republica Moldova nu influențează întinderea pe care o alocăm în sens descriptiv și analitic. Relevanța unui partid, pentru noi, nu este afectată de faptul că partidul a condus executiv statul timp de câteva mandate, iar în prezent nu pare a mai avea șanse de acces în parlament (PCRM), nici de faptul că are doar doi parlamentari și nicio prezență executivă centrală – din moment ce liderii partidului au expertiză de prim-ministru, ministru de externe și ministru pentru reintegrare (PPEM). Așadar, aici ne propunem o analiză comparativă de principii și valori, partidele vizate fiind relevante pentru problema transnistreană din varii motive – și nu preponderent pentru prezența în guvern și parlament.
- Prezentarea descriptivă a declarațiilor relevante ale liderilor politici are scopul, pentru fiecare partid în parte, de a constitui o matrice de tip problemă/răspuns, care să extragă chintesența poziției partidului cu privire la: cauza principală a conflictului; metoda; soluția; partenerul extern preferat; factorii externi periculoși; tema prezenței militare ruse. În final, vom integra tabelar aceste matrici, pentru a identifica cu ușurință similaritățile/deosebirile, și a înțelege astfel posibile și imposibile alianțe pe diferitele scenarii de rezolvare a conflictului transnistrean.
(va continua)